Page 58 - Drumul_socialismului_1967_05

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3350

Cerceiind istoria poporului Datorită, "in mare măsură, nizarea cu ungurii s-a făcut oţimea catolică a uitat păţa­ credincioşilor săi. Probabil
nostru, se poate vedea că el exploatării bogăţiilor natura­ mult mai tirziu. Rezultă deci nia de la 1277 trecînd Ja cele că tot in acest timp s-n de­
are rădăcini autohtone adine le, în special a aurului, pe în mod pregnant, atit conti­ mai grave persecuţii, jefuind cretat şi- restul ţinutului Mun­
înfipte in glia slrămoşeqscă. lingă îmbogăţirea tezaurului nuitatea elementului romă- populaţia băştinaşă de bunu­ ţilor Apuseni ca domeniu fis­
Legătura dintre păminlul ro­ roman, au fost construite ad­ nesc* în Munţii Apuseni, ca rile materiale, câulînd, în a­ cal Împărţit în Domeniul dc
mânesc, dintre codru şi ro­ mirabilele şosele, au fost ri­ urmaşi ai daco-romanilor. cît celaşi timp, să-i răpească şi sus, Domeniul de jos, Dome­
mân, rezultate din fenome­ dicate importante monumen­ şi slăpînirea firească a pâ- comoara spirituală. Dar pen­ niul de mijloc şi Domeniul
nul zămislirii unui neam pe te de artă si înălţate castre- mintului, care a alcătuit lea­ tru apărarea patrimoniului Ofenbăii, cunoscut sub denu­
teritoriul său, a constituit cel le de la Alba Iulîa, Craiva, gănul formării poporului strămoşesc, populaţia româ­ mirea de Domeniul Zlalnei,
mai puternic argument pe Geoagîu, Tâuţ-, Veţel, Uroi nostru. . , . nească din regiunile miniere Dc reţinut este că de la 1715
care românii tuturor veacu­ etc. . Răpirea acestui important a izbucnit in nenumărate re­ . încoace (cum arată Densuşia-
rilor l-au adus pentru afir­ Urmele istorice sînt în mă­ patrimoniu a constituit însă volte. nu în Revoluţia lui Horin)
marea dreptului lor istoric sură să dovedească că roma­ preocuparea de căpetenie a Starea aceasta de lucruri românii au fost consideraţi
asupra pâmîntului ţării. nii s-au afirmat strălucit prin nobilimii maghiare din toate l-a determinat pe regele Lu­ iobagi ni statului. De acum
Aici, .în Munţii Apuseni . puterea de creaţie, prin res­ timpurile. Intre 1143-1150 dovic ccl Marc să se deplase­ daniile care se dădeau înain
constatăm că, alături de co­ pectul muncii, prin subordo­ Geza II a colonizat regiunile ze în anul 1357 in Transilva­ le regilor si principilor au
drul ocrotitor în vremuri de narea intereselor particulare miniere, ndicîndu-se, mai tîr- nia. cînd.a dispus să se res­ fost transformate în taxe do-
restrişte, de dealurile pă.şu- 'interesului general, avind în ziu, din rindul coloniştilor pecte libertăţile şi drepturile meniale, aşa incit la 1722 o­
nate cu turmele păstorite de acelaşi timp foarte dezvoltat uzurpatori, cu pretenţii la minerilor din regiunea Zlat- raşul minier Baia de (Tiş cu
romani, un alt factor econo­
mic care a cuprins in cimpul ■ s a
său de preocupări pe româ­
nii acestor plaiuri a fost mi­
neritul.
ria zbuciumată a poporului MINERITUL ÎRAREÂ
Fâcînd o incursiune in is­
toria mineritului de pe aces­
te meleaguri, intrăm în isto­
nostru.
Modernul local al Laboratorului regional pentru controlul seminţelor Deva Datele istorice ne arată cu
Foto : V. ONOIU ţinutul său plătea anual 4 800
certitudine că încă înainte florini ungari.
de cucerirea romană, popu­
Mutici * Tetcza
Urbariui
laţia autohtonă de aici s-a ETNICULUI RO provoacă, de asemenea, mari
îndeletnicit cu extragerea nemulţumiri în Munţii Apu­
aurului din nisipurile dilu- seni. Situaţia devenind insu­
DOAR RECUNOAŞTEREA viale şi din filoanele munţi­ portabilă, Crişenii au delegai
lor metalici. Bogăţia in aur
pe Coslca
Mihai pentru a
a acestui ţinut a ali as asupra
dacilor atacurile altor nea­ IN MUNJII APUSE merge la Viena cu scopul ob­
muri şi in special a romani­ ţinerii înnoirii privilegiilor
lor. de către împărăteasă. Datori­
tă uneltirilor marilor latifun­
UNOR CERINŢE NU ÎNSEAM cia, cu bogăţiile ei, a fost su­ diari, privilegiile nu au fosl
Cucerită de romani,
Da­
laxele
acordate. Mai mult,
pusă exploatării romane. In
iobăgeşti au fost majorate an
9 scurt timp după cucerire, ro­ drepluri mai mari deeît nei, conform uzanţelor din dc an. la acestea adăugîn-
manii au organizat exploata­ cultul sublim al iubirii de du-se sistemul spoliator şi a­
rea minelor pe întreg cuprin­ neam. înlr-o astfel de ambi­ românii. si mizeria celelalte regiuni miniere. U­ buzurile funcţionarilor dome-
şor ne putem da seama că a­
NĂ SI REZOLVAREA LOR sul Daciei şi în special a ce­ contopirii celor două nea­ cînd regii maghiari au făcut ceastă măsură a fost determi­ zerie, de o slăpînire vitregă
procesul
antă se desfăşura
Pauperizarea
niali. Pentru n scăpa de m i­
şi-au arătat mai bine colţii
lor dc In Bâiţa.
Săcărîmb,
nată de împrejurări şi nu de
muri mari, care a dus la ză­
Baia de Chş, Brad, Ruda,
Stânija, Crişcior, Câracî, Te- mislirea poporului român, donaţii din teritoriile ţinutu­ dorinţa sinceră a regelui de şi pătimaşă, populaţia ţinutu­
rilor miniere a fost cea din­
ben, ZIatna. Bucium etc. pre­ menit a râmine stăpînul fi­ lui Capitlului Mănăstirii ro- a-i ajuta pe minerii Zlalnei. ţii care a păşit Ia luptă pen­
cum şi spălarea aurului din resc al fostei Dacii. mano-calolice din Alba Iulia. Cu toată călcarea tradiţiei,
(Urmare din pag. I) nit. Tovarăşul Angliei Cunslan- cant ine. La sugestia primită, albia Crişurilor, Ampoiului După retragerea slăpîni- Avind misiunea de a trece la românii din Munţii Apuseni tru libcrlale în cunoscuta răs­
tin — preşedintele comitetului am vizitat şi cantina amintită şi Mureşului. rii romane, aici, în creierul catolicism şi a maghiariza s-au considerat întotdeauna coală de sub conducerea lui
sindicalului — recunoaşte inac­ din Deva. Constructorul avea munţilor, îndelelnicindu-se populaţia, călugării mănăsti­ stâpinii de drept ai acestor Horia, Cloşca şi Cnşan.
a igienei, a grijii faţă de ce­ tivitatea comisiei de cantine şi dreptate. Deşi, aici masa pe o Munca in mine a fost pres- rii s-au prelat Ia cea mai ne­ plaiuri, neprimind dispoziţiile Marea jertfă adusă pe al­
rinţele abonaţilor, se face sim­ csle de acord că nivelul actual zi este mai scumpă numai cu 1 atâ în cea mai mare parte cu extragerea lucitorului me­ miloasă spoliere a populaţiei, legilor lui Verbotz.y şi nici u- tarul libertăţii naţionale de
ţită in aceeaşi măsură şi la de deservire a constructorilor 1 leu faţă de cantinele con­ de către dacii autohtoni ră­ tal, un popor avea să vieţu­ fapt ce a determinat răscoa­ m iii rea regilor unguri. Obice­ către conducătorii răscoalei a
cantina constructorilor de la cu hrană caldă este nesalisfă- structorilor din Valea Jiului, maşi în creierul munţilor. iască învingînd migraţiunea la minerilor din 1277 împotri­ iurile şi statutele locale , au silit pe împăratul fosif al II-
Lupeni şi cu unele excepţii la cător. De ce însă comitetul sin­ calitatea mîncării. varietatea După cum ne dovedesc in­ sarmaţilor, slavilor, goţilor, va preoţimii catolice. Paralel guvernat mineritul pînă la lea să ordone ştergerea scla­
cantina din Vulcan La Lupeni, dicatului se limitează numai la ei şi deservirea, sînt incompa­ scripţiile descoperite, în re­ hunilor, gepizilor, avarilor, cu exploatarea celor amintiţi, extinderea în Transilvania a viei personale, dar viaţa ce­
io bucătărie, dezordinea este această cunoaştere si recunoaş­ giunea Zlalnei a fost coloni­ inchegîndu-se ca popor ro­ muntenii erau încolţiţi şi de ordonanţei maxîmiliane de lor mulţi şi obidiţi nici după
„la ea acasă-, inslalaţiile pen­ tere. tovarăşul Angliei, nu a rabil superioare, ceea ce face zată de către romani şi mân, care pe la sfîrşilul se­ latifundiarii cu pretenţii dea la 1748. Aceasta împreună cu această răscoală nu s-a îm­
tru Absorbirea fumului şi a a­ mai spus'! In mod „autocritic" ca majoritatea abonaţilor să populaţia de or.igine dalmali- colului al IX-lea era organi­ stoarce vlaga populaţiei mun­ stalulele locale şi cu obiceiu­ bunătăţit. Alle jertfe, alt sin-
aibă o părere
despre
bună
burilor nu funcţionează de a răspuns si tovarăşul Gheor- preocuparea personalului de nă, pricepută în arta extra­ zat in cnezate şi voievodate. citoare, fapt pentru care ro­ rile vechi a dus la dezvolta­ ge românesc trebuia să îngra-
că
Documentele ne arată
mult timp, iar spălătorul peh- ghe Cîla — şeful serviciului aici şi a conducerii adminis­ gerii aurului. exploatatorii minelor romane manii au fost nevoiţi să soli­ rea mineritului şi la multe şe pâmîntul ce-si pretindea
tru veselă slă nefolosit în timp administrativ al grupului II dc trative faţă de cerinţele oa­ Cu scopul deservirii cît din Dacia, la venirea unguri­ cite intervenţia regilor un­ înlesniri în ceea cc priveşte descătuşarea. Istoria a fost
ce această operaţie igienică se şantiere: „Este adevărat că la menilor. mai rapide a intereselor de lor în Transilvania, erau ro­ guri pentru respectarea ve­ acordarea de drepturi minie­ ncvoilă să înregistreze subli­
face... înlr-o craliţâ, în condi­ cantinele noastre se simte lip­ ordin minier, romanii au fi­ mânii. După pierderea con­ chilor drepturi. Cind inter­ re populaţiei' băştinaşe, ajun- ma ieri fă de la 1848 — 1849
ţii cu totul necorespunzătoare. sa de organizare, a spiritului Oare este aţii de greu pen­ xat localitatea Ampelir(Zlat- ducătorilor lor în luptele cu venţia l egală se dovedea ine­ gînd ca în secolul al XV Iir- a lui Avram lancu. pe bună
Ca şi la cantinele din Petro­ gospodăresc... că lipsesc tacî- tru conducerea administrativă na) ca reşedinţă a adminis­ ungurii, românii nu au pier­ ficace, restabilirea drepturi­ lea. (lupă cum rezultă din ve­ dreptate denumit craiul mun­
şani, Vulcan şi aici lipsesc pa­ murile şi vesela... că mîncarea si comitelui sindicalului de la traţiei miniere. Alegerea s-a dut dreptul de slăpînire a lor fireşti se căuta prin miş­ chile cărţi miniere, românii ţilor, pentru ea, în sfîrşit. a­
harele pentru apă, lacimurile nu se ridică la nivelul posibili­ grupul II de şantiere din Valea făcut ţinincl seama că de aici ţinutului locuit de oi, ci mul­ cările sociale. să deţină majoritatea conce­ nul 1918 să fie acela care să
şi farfuriile necesare număru­ tăţilor existente... Pentru lichi­ Jiului să se inspire din experi­ se ramificau multe căi de co­ tă vreme după aceea au con­ Ini timpul regelui Carol Ro- siunilor miniere din Munţii adune pe toţi românii sub
lui de abonaţi. Dc asemenea, darea acestor deficienţe noî enţa colegilor lor din Dev.a şi municaţie spre toate cent i ele vieţuit împreună cu aceş­ bert, oraşul Zlalna a fost o­ Apuseni. sceptrul unităţii naţionale.
mîncarea întruneşte aceleaşi facem mereu propuneri, dar să le urmeze exemplul ? Con­ miniere iar, potrivit mijloa­ tia avind drepturi egale. Dar bligat, Ja 1326. să recunoască După trecerea Transilvani­
caracteristici din punct de ve­ nu sc iau măsuri...". structorii din Valea Jiului aş­ celor dc locomoţie dc atunci, cu toate eă erau egali in dreptul de proprietate asupra ei sub dominaţia habsburgică,
dere calitativ : de multe ori es­ Curios fel de a pune proble­ teaptă nerăbdători o asemenea şeful administraţiei (procura­ drepturi cetăţeneşti, românii sa, exercitat de Capillul Mă­ la 1693 împăratul I-eopoUI Prof. ION FRÂŢILA
te slab pregătită, inconsistentă ma ! Dar cine să ia măsuri, măsură caic, pentru cci vizaţi, tor aurai'ium) putea într-o au avut superioritatea pro- năstirii romano-catoliee din trece o <parle din regiunea şeful Serviciului arhive­
şl lipsită de varietate. dacă nu chiar conducerea admi­ este de fapt o obligaţie de prim singura zi să culeagă infor­ porţionalitâţii în slăţpinirea Alba Iulia. înzestrată cu a­ Băii de Criş în slăpînirea sta­ lor statului Hunedoara —
O cauză a situaţiei nesalis- nistrativă ?!? Chiar si rarele ordin. maţii de la toate exploatările Transilvaniei, întrucît colo- semenea favoruri regale, pre- tului, iar o parte o donează Deva ■
făcătoare din cantinele con­ sesizări făcute, la adresa can­ din subordine.
structorilor din Valea Jiului o tinelor, de comitetul sindicatu­
constituie inexistenta controlu­ lui, s-au izbit de nepăsarea
lui obştesc, pe care ar trebui conducerii administrative !
sâ-1 facă periodic Şl ori de cile Un constructor din Lupeni,
ori se simte nevoia comisia de manifeslîndu-şi nemulţumirea
cantine de pe lingă comitetul pentru calitatea mesei In can­
sindicatului de la grupul II de tina lor. sublinia faptul că a
şantiere. Personalul cantinelor avut ocazia să ia de citeva ori
vizate nu-şi mai aminteşte cînd masa la cantina grupului I dc
a fost vizitat ultima oară de şantiere al T.H.CIi. din Deva
vreun membru a] acestei comi­ şi si-a dat seama că există o
sii, care are un rol bine defi­ mare diferenţă între cele două
N O U ! 2 0 M A I 1 9 6 7
PRIMUL CONCURS EXCEPŢIONAL
P R O N O E X P R E S
cu atribuire de AUTOTURISME Oraşul Hunedoara : vedere panoramică. Foto V. ONOIU
în număr NELIMITAT lungime: Weger Anîmaria
(Şcoala generală nr. 2 Sebeş) ;
SE ATRIBUIE: S I ® @ K T • S P O R T înălţime : Recher Marin (Şcoa­ Penfru
© Autoturisme de diferite mărci şi capacităţi IN la generală Apoldul de Sus) ; t mtfuuînneovoasîrâ liber
300 m : Palcu Raveca (Şcoala
NUMĂR NELIMITAT: „RENAULT 16", „RENAULT 10 generală Daia) ; ştafetă băieţi:
MAJOR" cu scaune rabatabile, „RENAULT DAUPHI- Şcoala generală.nr. 2 Sebeş.
NE", „TRABANT 601", pentru variantele cîştigătoare — Viitorul Vulcan 1,70 m (nou BFSOIU PETRU Moment poetic Versuri din volumul
ou 6 din 9; A T L E T I S M record orăşenesc). preşedintele Consiliului Vineri ..riucufiile mele' de l'elre Pascu ; 23.OU
Flori |i m elodii ; 73,1(1 O v ir ili în dis­
raional U.C.F.S. Sebeş
@10 AUTOTURISME (prin tragere la sorţi) : 2 s h A l o i coteca noastră ; 3.02 M elodiile nopţii.
„FIAT 850", 2 „RENAULT DAUPHINE" şi 6 „TRA corespondent Campionatele 19 MAI euieslene — muzică ujoarS ; 3.20 „M a r-
PRO G RAM UL II : 8 00 Im presii bu-
BANT 60Î", pentru variantele cîştigătoare cu 5 din 9 Petta'SfcşaBii 10,61 m ; 30n m fele: Ghior- nicile ţesătoare' — program de ciule
şi cu 4 din 9 ; ghiţă Măria — Şcoala nr. 1 Pe­ Seiseş europene de lupte ce ; R,.1â Din însemnările instructorului
troşani 52” 1/10. Juniori II — artistic ; 0 (I0 Laureaţi ai festivalurilor
@ Premii în bani dc valoare variabilă pentru va­ Peste 200 de copii şi juniori 300 m : Strania Francisc — La Sebeş, s-a desfăşurat zi­ internaţionale „Gcorgc lincscu" : ilealriz
Şturt
l’ ana de C il ii Ion lluzea ; 0 .1(1
riantele cîştigătoare cu 5 din 9; s-au întrecut în cadrul elapei Şcoala profesională Petroşani lele acestea faza raională a greco-romans jp ie c it raonlinar (eomiuoe pcotru t i­
neret) i „A te n ţie Iu treaptă !‘ Scenariu
(cinematograful
Bumerangul
D EVA :
© Premii in bani dc valoare fixă pentru variantele orăşeneşti de atletism, organi­ 4T’!)/10. Juniori I. 10 0 ni fete : campionatului republican al MINSK 18 (Agerpres). — „P a tria ") : Cimaron (,,A ita “ ) : Secretul ţtiin ţifie u fantastic de Leouid Petres-
Nemeş
Margareta — Straja
copiilor. Au participat 12 echi­
cîştigătoare cu 4 din 9; zată de comisia de specialitate Lupeni — 13” ; 100 ni băieţi : pe de băieţi şi 12 echipe de Astăzi încep la Minsk cam­ n ilu lu i (grădină) ; S IM ER IA : Omul <u : 10,0J Uvertura „IIcb rid c rc* dc Le­
ii* M cndrU iolm -U artliuldy ; 10,15 Teatru
de pe lingă Clubul sportiv o­ pionatele europene de lupte c»rc l-a u rli pe Liberty Valanrc ; H U ­ radiofonic C iclul ..Radiodifuziunea în
O 50 excursii în R.D. Germană, prin tragere la răşenesc Petroşani. Ban Tiberiu — Straja Lupeni fele. greco-i omane, la care partici­ N E D O AR A: Căsătorie în stil o italian apei jio o l jc u lii* : „M ie lu l turbat*. C o­
— 1J”9/10; 200 m fete: Pome-
Ire fu t
Ic-
A
(„S idciu rgistu i") ;
In urma desfăşurării probe­
sorţi, cu o durată de 16 zile. Dacă numărul participanţi­ tescu Mariana — Straja Lupeni lor, clasamentul pe echipe a- pă 130 de sportivi din 20 (le fncic C oostrurlorul"] ; W arlocb ( „ r ia - medie de A uiel llar.inga. Interpretează
lor la juniori categoriile I şi a — 26”C/10 ; 400 ni băieţi : Ban jări. Şapte ţâri prezintă echipe <ăra“ ] : U ltim a cavalcadă iprc Santa un colectiv a rliilic al Teatrului f'A (!n-
nal „ I . L. Caragiale* din Ducurejli ;
R E Ţ I N E Ţ I : IJ-a a fost satisfăcător, nu ace­ Tiberiu 54”6/10 ; 400 m fete : ratâ astfel : băieţi: locul E : la toate cele 8 categorii: Bul­ Cruz (grădina „Stadion*1) ; T L L IU C : 11,57 Pagini din operete ; 17,0(i Atn o
Lucomotiva furată ; PETROŞANI : F iii
laşi lucru îl putem spurce des­ Şcoala generală nr. 3 Sebeş ; garia. R.F. a Germaniei, Polo­ „M a rii Ursoaice'* j Lcnin (n Polonia mîndră ca o floare — emisiune de fo l­
@ Jucînd bilete din seria N dc cîte 30 lei, partici­ pre participarea copiilor. Mul­ Pometescu Mariana 62”6/10 ; locul II : Şcoala generală nr. 2 nia, România,‘Ungaria, Turcia („Republica*1) ; Scara curajului (,.7 Nn- clor : I2,4.i Refrene dc neuitat ; 13 00
paţi la toate cele 10 extrageri = 90 numere; 600 m băieţi : Boroş Vasile — Sebeş ; locul III : Şcoala gene­ şi U.H.SS. iem liric") ; LU PE N I : l'ăm intul îngeri­ Itinerar folcloric In circuit ; 13,10 Re­
te şcoli din Valea Jiului nu Şcoala profesională Uupeni rală nr. 1 Sebeş. Fele : locul I: lor („C u ltu ra l") ; fU R D A T E N I : C ri­ cert de prînz ; 15.00 Scleeţiuni din
vista re viile lo r }liin (ilic c : 14.03 Con­
Cele mai mici delegaţii sint
© Vineri 19 mal a c., ultima zl de vînzare a bile­ şi-au trimis nici măcar un re­ 2 '6/10 ; lungime fete: Nemeş Şcoala nr. 2 Sebeş ; locul II : cele ale Austriei şi Luxembur­ minalul în vai'.'.njLi ; VU LC A N : Dacii ; „l's lra tla dum inicala' : Autograf mu­
C IU V JD IA :
lonomal ;
Răic(ii dc la
telor. prezentant. Iată cele mai bune Şcoala nr 3 Sebeş; locul I I I : A N fN O A S A : Agentul dc Icgălură ; LO- zical Aiul;» Călugăream' ; 15,50 Tealru
rezultate : copii : greutate : Margareta — 4,98 m ; inălţîme Şcoala generală Apoldul de gului, care cuprind cîte trei NEA : Dupăjirca (,,7 N oîcinliric1*) ; radiofonic icria l : „Z o d ia cuncetului".
Dramatizare după romanul lui
M ihalţ
Bîro Enieric — Liceul Vulcan hăieţi : Gurtavenco Alexandru Sus luptători. Jandarmul din Saint Trnpcr. („M in e ­ Sadoveanu (reluare) j IG.(J(l Muzică uşoa­
★ ru l" ); ORAŞ! IE : Juaoa Calin („P a tria "); ra «Ic Cilicorglic ,Ursan }i Ion Rădulcscu;
Pe primele locuri s-au cla­ Echipa României a plecat la Lanlomas (,.Flacăra") ; CUGIR : In 10,2t Cnocerlol nr. 2 în du minor pen­
n erou oi lom nnem tBii sat : băieţi: G0 jn şi înălţime t genunchi niă întorc Ia line („7 tru pian si orchestră de Rahmaninov ;
■ Minslc. Din lot fac parte (în Noiem brie" $i grădină) ; SFRF.Ş : 17,-lâ l’ c (duc medicele ; 18,25 M e­
Rolh Simion — Miercurea ; ordinea categoriilor): Gh. Stoi­ F iii înaripatul („Scbcjtll*1) ; Hî-
viat şi s-n răsturnat. Au Iosl organelor medicale va ti plăti- £ lungime : Cioran Mnrius (Şcoa­ ci u. I. Baciul S Popescu, KT. dem eu Stau ţi Dran \ Com­ moria pâm întului romSncsc (reluare) ;
10,0.3 Cercul melomanilor : Pictura
|i
D I V E R S E cei douăzeci cc se allau în au­ Fotbalist... ! Boloean. I. Ţâraiui, Gh. şi Po- PO LD UL IU L IA : SUS : Karombol ; porterul modem pe vccliiic ilin e ra rii
plotul .tm haiadorilor („Progresul") ; A-
accidentali cinci muncitori din
la generală nr. 2 Sebeş) ; 500
tă după tege.
muzica
Emisiune dc Teodora A lbeuo ;
DE
10.45 Itinerar turistic românesc — Re­
m : Burlacii Mîrcca (Şcoala ge­
C.
povici. N. Marlinescu
asu­
Coplan
A I.H A
i j ■
tocamion.
Busoiu.
nerală Petrcşti) ; Fete : G0 m şi
mă riscul (,.23 August*1) ; l aguna do­
I Oameni nevinovati plutesc cat, nu cilstă mine ; Z L A T N A : Lum i­ străbătute la vremea lor de D im itrie
rinţelor („V ic to ria 1') i TEIU Ş : V e rifi­
Cantcmir, Calistrnt Hogaş,
Alexandru
Vlahuţa. La microfon : Top Simion ţi
• ■ 1 ■ i — ■ greu încălcarea condamnabilă în recuperare nă după jaluzele i DRAD : IndrSsnc|ul Dionisie Sincan ; 20.00 Fragmente Jln
a regulilor de circulaţie dc Pardatlfan ; Femeia nisipurilor ; H A ­ opera „Sem irainida" de Giojcchino R oi-
către un şoter. Nu ne îndoim ŢEG t Prea trrrîu ; If.IA : Maica sini ; 20.30 Noapte bună. copii. Poves­
! O greşeală care lă persistă, şi tot de trei ani insă că şi acesta va plăti lot Un tip şpilat. mai lot timpul Ioana a îngerilor. tea „E ra o casă la margine de drum ' ;
De trei ani. această greşea­
«iscultălnnrelor ;
2130 Radiomagacinul
atit de greu. Să tic de învă­
I ţine de... 3 ani aparatul de radio sc alia In ţătură şi pentru alţii I „alumol" işi face uneori dc 22.15 Carnet plastic : Fvnlulie portretu­
lui in istoria artelor plastice Problema
lucru prin gara Simeria. Cei
atelier, gala reparat. Mai grav
experimentului in creaţia nr ti j I i (or plas­
csle că cetăţenii din Coroieşli care-l cunosc 1/ întreabă : tici (I) ; 22 50 Cfntă ilarbu Constanli-
— Jar eşti in recuperare ?
Acum trei ani, iosta dircc- n-au mai ascultat un program Gravida — Desigur, răspunde acesta. nescu
PROGRAM UL I : 7.45 Sumarul p ie ­
toaie a căminului cultural din de radio la cămin, tot dc... trei Am lucrat ieri de m-am spart sei ; 8.00 l o t înainte (emisiune pentru
Coroieşli, raionul Halcg, Jann ani. simulantă (Uită însă că şi ieri spusese a­ medicului : Eficienţa tratam entului bal- i
pionieri) ; 3.20 Moment poetic ; S,23 La
Pifuru, din vina căreia apara­ O dilemă ? Nu. O crasă ne­ celaşi lucru despre alaltăieri}. microfon melodia preferată ; 0 25 Sfatul
tul de radio „Tesla1' s-a de­ glijentă. Sperăm cd nu vor Ite- I. F. din Hunedoara se tăcea Acum mă odihnesc... activ. nco eliinalic în acest sezon ; 0,30 De la
România—-
H.flO Tenis
lectat, a plătit pentru repara­ ce al(i trei ani plnă sd fie re­ că-i... gravidă. Voia să facă o Şi, dacă-i merge, acostează fluier la marile ansambluri folclorice ; Spania (Cupa dc cimp: 18,00 Ten-
„D avîs") ;
10,10 Cînlâ llie llulgaru si D um itru Tn-
ţia Iul 400 lei.. Tot atunci, a-, zolvată. glumă ? Probabil. Fapt este cd iele credule. lornacă la vioară ; 11.03 Cronică eco-_ 4'“ii cei mici. A. B. C. — Do
paratul a iosl dus la reparat o penondd „gluma" ei s-a iminică ; M 13 Parada soliştilor ]i a o r­ cc ?; 18,25 Pentru tinerelul şcolar. A n ­
la atelierul din Haţeg al co­ Cir culînd soldat cu concedii medicale de Tipul este angajai la Atelie­ — Mă lot gin- chestrelor de muzică uşoară ; 12,t5 A l tologie şcolară j Ion Creangă ; 19.00 Te­
lejurnalul de seară. Agenda economică;
operativei meşteşugăreşti „ Re­ graviditate. Dar, aşa cum nici rele RMR. Simeria. De ce i se dese, din ce V lll-lc a concurs al form aţiilor artistice 19.30 Cîntccul tinereţii. M uzici uşoară;
te z a tu lD in lr - o greşeală a ulciorul nu merge de multe tolerează aceste acte dc indis­ unghi sd atac in ' dc amatori Aspecte dc la faza raio­ 20.00 Săp'ămîna ; 20.45 Avanpremieră ;
nală ; 12,25 Orchestrele Paul Ghentzrr
serviciului contabilităţii al pe stingă ort la apă, nici „glumo" n-a ciplină ? Pentru cd csle fot­ meciul de mii- }i Ruger Darnicei,s ; 13,13 Succese ale 21.00 Reflector ; 21,20 Film artislfe :
„Se-nlîm plă numai duminica*. Comedie
Statului popular raional Ha­ (inul pină la capăt. La o con­ balist. Cinc-i anume ? Deo­ nc. muzicii ujoare : 13,30 lo tîln ire cu me­ a studiourilor poloneze ; 22 46 T elejur­
ţeg, suma de 400 Ici reţinută Şoferul Dumilrescu Con­ sultaţie mai atentă a medicu­ camdată răspunde la iniţialele lodia populara jî interpretul preferat: nalul de noapte.
11.15 Dumbrava minunată (emisiune pen-
iostei directoare a căminului stantin transporta înlr-o noap­ lui specialist de Iu policlini­ M. Gh. In viilor va răspunde I tiu şcolarii din clasele l-IV ) ; 15,03
cultural, reprezentind costul te, cu autocamionul nr. 21 că, s-a constatat că I. F. Işi cu numele întreg. Dacă nu se Căr(i tare vă aşteaptă; 15 25 M elodii lan ­
reparafiei aparatului de radio, HD.-1168, aparfinind T.C.M M. confecţionase o perină, pe ca-- îndreaptă, bineînţeles. sate pe ecran ; 10,30 Concurs cu public
(reluaie) ; 17,110 „Republică,
mărcală
a tost virală Statului popular — lotul .Ghclar — muncitori re şi-o punea in liecare di­ vatră* — program dc eînicre ; 17,10 In
slujba patriei ; 17 40 Concert
ghicitoa­
comunal Bani Mare, In loc sd de la Hunedoara la Ghelar. lg- mineaţă ca să pară gravidă. Rubrică redactată de re (muzira din opere) ; 1,3.05 Jurnal a ­ PENTRU 24 ORE
nortnd regulile de circulaţie, grar ; lS.25 Cfntă Dan Spălam ţî IleMy
fie virată Stalului popular din Demascată, gravida simulantă PAUL BÎRLADEANU (lurtis ; 13,-KI Antena tineretului : „A
el a mers cu v//czâ şj pe par­
Riul Alb (dc care apar/inc Co- a roşit plnă !n v irilii urechi­ cu concursul colaboratorilor fost pedepsit pe nedrept ?‘ (dezbatere Vreme nestabilă, cu cerul tem
tea stingă a şoselei. V izibili­ radiofonică) ; 111,30 Sport ; 20.(10 Rărim- noros l.ncal vor cădea precipitaţii
roteştiul), pentru ca Ja rindul tatea liind redusă, la u n mo­ lor. Cam tirziu insă. Încerca­ şi al corespondenţilor gazeta de seară Cronică economică ; formă rle averse de ploaie. inso(ii
său să achite costul reparaţiei. ment dat autocamionul a de­ rea de inducere in eroare a voluntari. 20.30 O melodie «c adresa dumneavoas­ descărcări electrice. Vînt moder; t
tră ; 21,05 Ediţie radiofonică I. L .Ca-
Temperatura
vest
aerului staţi,
ragialc. Concepţia despre artă a "scrii­ ziua va fi cuprinsă între 20 jî 2<
iV n o erens Q u n » a RS» O ESSB G OOT O IflBl O 9Sm Q BUMB O m i O B ■* torului ; 21,25 M elodii-inagaxin ; 22.45 de. iar noaptea între 3 gi M gra l