Page 59 - Drumul_socialismului_1967_05

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3850 3

IN DEZBATEREA COMUNIŞTI­ Se va putea realiza

la Centrala termoelectrică
LO R S Ă FIE PUSE PROBLEME

Mintia 50 la sută din
M A JO R E, D E PERSPECTIVĂ

In cooperativa agricolă de mirea planului de muncă. A­ le stabilite au avut efect. La plan în primul semestru?
produc\ie din Mihalţ îşi des­ proape invariabil, Cele 6 orga­ sfîrşitul anului, ca urmare a
făşoară activitatea o organiza­ nizaţii de bază îşi prevăd ur­ producţiilor frumoase obţinu­
ţie de partid puternică care mărirea aceloraşi obiective în­ te. s-au realizat importante (Urmare din pag. 1) dc lucru, am luat măsuri dc
acţionează cu perseverentă tre două adunări generale şl venituri la cultura plantelor şi activizare a colectivului de
pentru întărirea rîndurilor chiar analizele ce se efectuea­ din zootehnie. Dar de atunci a­ spre realizarea a 50 la sută normatori. Am făcut din ci or­
sale, creşterea capacităţii or­ ză sînt pe aceeaşi temă. Aşa semenea probleme nu au mai din planul anual dc investiţii ganizatori ai procesului de pro­
ganizatorice, a forţei de mo­ de exemplu, in Juna Ianuarie, constituit obiectul unor anali­ pare foarte lung. Nu ajunge ducţie, ai locurilor de muncă.
bilizare a maselor la înfăptui­ majoritatea organizaţiilor de ze. Să fie de vină automuRu- numai un semestru. Ce va face In fiecare zi, un normator ur­
rea sarcinilor trasate de partid. bază au analizat desfăşurarea mirea ? Tovarăşii Virgil Or- constructorul pentru a-l scur­ măreşte şi fotografiază activi­
In centrul activităţii stau rea­ învăţământului de partid, in deanu, secretar al comitetului ta ? tatea a 2-3 formaţii de lucru.
lizarea planului de producţie, februarie pregătirea campa­ de partid, şi Ion Munteanu. — Citcva acţiuni au şi fost Ifc parcurs, se aduc p/opuneri
dezvoltarea celor mai rentabi­ niei agricole, în martie s-a su­ instructor teritorial, ne-au în­ dc îmbunătăţire.
le Lamuri, cultivarea în rîn- pus dezbaterii in toate adună­ credinţat că nu aceasta este întreprinse — ne-a spus ing. In scopul intensificării rit­
durile ţăranilor cooperatori a rile generale modul in care se cauza. Atunci care să fie? Nu Kniilian Cazacu, şeful şantie­ mului de muncă, nc preocupă
rului Energoconstrucţia.
conştiinţei socialiste, a simţu­ respectă disciplina de partid şi era bine ca în cadrul comite­ aplicarea unor tehnologii ra­
lui datoriei şi al grijei pen­ de stat. In următoarele luni tului de partid şi în organiza­ Pentru a acoperi deficitul pide de execuţie Studiem po­
tru păstrarea şi apărarea avu­ situaţia e aceeaşi. Sînt cîţiva ţiile de bază să stea mai mult dc braţe dc muncă, am trimis sibilitatea glisării pilelor de la
tului obştesc. ani de cînd aceleaşi teme (des­ in atenţie felul cum se dezvol­ delegaţi, în citcva regiuni ale baraj, precum şi a clemente­
In şedinţele de comitet, în făşurarea învâţămîntului de tă ramurile de producţie, chel­ ţării, ca să recruteze muncitori. lor prevăzute, prin proiectare,
adunările generale, comuniştii partid, pregătirea campaniilor tuielile care.se fac pentru obţi. O parte din ci nc-au sosit, a se executa prefabricat şi mo­
scworientează lot mai bine în agricole) sînt analizate în a;- rea producţiei agricole şi ani­ alţii vor veni in cîteva zile. nolit la corpul clădirii princi­
alegerea problemelor ce ur­ celaşi timp în toate adunările maliere şi care este contribuţia In cc nc priveşte, pentru a pale.
mează a fi analizate De cele generale. comuniştilor în această privin­ atenua lipsa de materiale, am Aş vrea să mai spun că s-a
'mai multe oii în dezbaterea De ce birourile organizaţii­ ţă ? Dacă aceste probleme ar rcnnalizat toate proiectele si îmbunătăţit şi colaborarea ru
adunărilor generale se pun lor de bază nu sînt orientate fi mai amplu discutate în or­ am atacat o seric dc lucrări autobaza D R.T.A. Pe şantier
teme majore, de maximă im­ să efectueze analize asupra ganizaţiile de bază in fiecare care nu erau planificate, dar au fost detaşaţi un inginer şef
portantă pentru brigada res­ celor mai specifice probleme brigadă ar ieşi Ia iveală noi penlru care aveam cele nece­ şi doi şefi dc coloane, care
pectivă. Sînt elocvente în n- din brigadă înti-o anumită rezerve în ceea ce priveşte mai sare. Nu c o soluţie, dar din coordonează mersul şi activi­
ceaslă privinţă multe exemple. perioadă ? Răspunsul este uşor buna folosire a creditelor, a două rele e preferabil cel mai tatea autocamioanelor. Cu toa­
Analizele în brigada zooteh­ de dat Fiindcă, nici comite­ fondului de zile-muncă şi po­ puţin rău. te acestea, mai avem încă ne­
nică asupra modului în care tul de partid nu urmăreşte cu sibilităţile de creştere a pro­ Pentru o urmărire şi coor­ plăceri In ziua dc 7 mai, şo­
se realizează planul la lapte destulă perseverenţă felul cum ducţiei. donare mai eficientă a produc­ ferii nu s-au prezentat la ser­
de vacă şi oaie, preocuparea se întocmesc planurile de $i acest lucru e pe deplin ţiei, ' în cadru) şantierului au viciu la orele 7. In urma unei
brigăzii a IV-a privind fe rtili­ muncă de către birourile or­ posibil. Facem această afirma­ fost înfiinţate loturi, impăr- cronnmctrări s-a constatai că
zarea solului şi aplicarea în­ ganizaţiilor de bază. Nici la ţie avînd la bază forţa puter­ ţile oarecum în zone funcţio­ la începutul programului de
grăşămintelor chimice, proble­ nivelul comitetului de partid nică ce o reprezintă aici orga­ nale şi teritoriale concentrice. lucru, era prezent doar 25 la
ma efectuării lucrărilor de analizele ce se efectuează nu nizaţia de partid, experienţa Măsura vine în sprijinul pro­ sulă din parcul de maşini, iar
întreţinere a culturilor în bri­ vizează întotdeauna probleme­ şi capacitatea membrilor săi. ducţiei fiindcă oferă posibili­ la orele 9 numai f>0 la sulă !
gada a V-a, au dat posibilita­ le cele mai importante ale u­ Este însă nevdie ca in viitor tatea unei supravegheri mai Vom face toi ce nc stă în
te comuniştilor de a trage nităţii. comitetul de partid, birourile a lente. putinţă pentru a realiza 50 la
concluzii, de a-şi orienta mun­ In anul trecut, la sfîrşitul organizaţiilor de bază să dove­ Pentru a determina o folo­ sulă din planul anual de in­
ca politică spre înfăptuirea semestrului I, comitetul dc dească mai mult discernămînt sire niai raţională a timpului vestiţii".
sarcinilor mai importante din partid a analizai o problemă in alegerea temelor care se su­ Cele peste 6 500 de tone
perioada respectivă importantă,: felul cum s-a rea­ pun spre analiză, să antreneze extrase peste prevederi de Toate măsurile constructo­
Analize temeinice, compe­ lizat planul financiar în peri­ pe toţi .comuniştii la dezbate­ colectivul secţiei I de la rilor se vor dovedi infructuoa­
tente, au avut loc şi în şedin­ oada respectivă. A fost o ana­ rea lor, să le ceară părerea E. M. Teliue în primele do­ se dacă Întreprinderea tutela­
ţele şi plenarele de comitet In liză binevenită. Referatul bo­ despre problemele care ur­ uă decade sînt rodul bunei Pe versantele ce ră, Ministerul Energiei Elec­
multe probleme'ale activităţii gat în cifre şi faple a reliefat mează a fi puse in dezbatere. organizări a muncii, al folo­ trice, şi întreprinderile furni­
de întărire şi dezvoltare a co­ întreaga aciivitale economico- In aceaslâ direcţie trebuie să sirii raţionale a inaşini- străjuiesc malul sting MINERII zoare de materiale, nu vor
operativei agricole de produc­ financiarâ a unităţii. Cheltuie­ se simtă în mai mare măsură nilor şi utilajelor. Fotore­ al riului Bistriţa, la colabora mai strîns pentru
ţie, comitetul de partid a fă­ lile de producţie erau depăşite şi sprijinul comitetului raional porterul nostru I. Terek a punctul Isipoaia, cer­ se onora contractele economi­
cut numeroase recomandări alunei ia cultura cerealelor şi de partid, al instructorului său surprins un asemenea mo­ cetările geologice an ce în timp util.
consiliului de conducere pri­ in viticultură, iar în pomicul­ teritorial. ment : încărcarea mecanică scos la iveală noi ză­ Pe această calc ne adresăm
vind îmbunătăţirea organiză­ tură nu erau realizate. Măsuri­ a minereului în autobascu­ căminte de mţncreuri şi direcţiei comerciale a C. S.
rii muncii, dezvoltarea ramuri­ S. CERIJU lante. complexe. Acum aici Hunedoara, solicitîndu-i să gă­
extinderea VALEÂ BISTRIŢEI
lor de producţie rentabile, adu-, ■aromi iia n B iD sg execută lucrări sească posibilitatea livrării o­
căloare de mari venituri ele pentru ţelului beton cu diametre de
Deseori, după analizele efec­ complexului minier 8 mm, 1G mm şi 20 mm in mod
tuate de comitetul de partid Leşul Ursului. eşalonat, pc Iot parcursul tri­
sa in organizaţiile de bază. Contribuţia cercetătorilor Am vizitat zilele a- mestrului, spre a da posibili­
pi yblemele ridicate aici, con­ cestea şantierul de la goale, suitori La in­ 2.000 de tone mine­ galeriile au fost be­ tate constructorului să avanse­
cluziile 'desprinse de comu­ Isipoaia. In bit'oul in ­ trarea în mină, ne tn- reu, se fac pregătiri tonate sau armate şi ze o seric dc lucrări începute.
nişti, au făcut obiectul adu­ ginerului loan Aîihăi- timpină acrul răcoros pentru betonarea şi s-a instalat linia fe­ Consultînd o listă — pc care
nărilor generale ale ţăranilor lă privim harta pe şi umed al adâncuri­ rată interioară. Luna şeful dc şantier spunea că a
cooperatori care au simţit ast­ care sînt marcate lor. finisarea lui. Toate trimis-o tuturor organelor în
fel, sprijinul şi îndrumarea în silvici la ridicarea productivi locurile unde minerii minereurile extrase viitoare, primele bri­ drept — am remarcat că desî
problemele ce frămînlă unita­ In întuneric pîlpiie din zona a Ill-a Isi- găzi de mineri dc la sîntciu în luna mai, totuşi şan­
tea lor. pregătesc Ui adtncuri lămpaşe, ■ poaia vor fi încărca­ complexul Leşul Ur­ tierul n-arc repartiţii pentru
Din analiza efectuată la co­ tură şl extindere a zimbrului deschiderea noii mi­ — Fiecare dintre te prin intermediul sului vor începe lu­ o gamă întreagă dc materiale
mitetul de partid se desprinde (Pinus ceinbra), arbore indigen ne Urmărim liniile aceste luminiţe, pre­ rostogolului central crările de exploatare chimice, electrice şi sanitare,
însă că pe lîngă aceste faple taţii pădurilor — relict glaciar — ce are în­ ce marchează galerii­ cizează inginerul Sto­ in vagoneţi, (le unde, Noul zăcămint se deo­ clemente dc construcţie, mate­
pozitive există incâ perioade suşirea deosebită de a vegeta le care traversează ian, marchează locul prin puţul de extrac­ sebeşte de cel dc la rial lemnos ctc Dale fiind tim­
cind din atenţia comitetului la altitudini mari, cuprinse in­ muntele pentru a în­ unde se lucrează la ţie, vor ajunge la tu­ mina veche. Este mai pul avansat şi cerinţele ce re­
de partid, a organizaţiilor . de Astăzi, o bună parte din in­ durilor şi gospodărirea raţio­ tre 1550—1950 metri. Extinde­ lesni darea tn circui­ betonări, reprofilări nelul Aluniş şi apoi compact, corpurile dc zidă în însăşi programarea
bază. Scapa problemele cele. ginerii şi tehnicienii întreprin­ nală a fondului forestier. Din­ rea culturii acestei specii va tul economic a bogă­ şi canale la staţia de flotate dc minereu au un con­ producţiei semestrului, este
mai importante. A devenit su­ derilor forestiere din regiunea tre aceştia, inginprii Dumitru contribui la fixarea şi punerea ţiilo r subsolului. Lu­ Ici, colo, ne in lîl- la Tainiţa ţinut mai bogat de imperios necesar ca întreprin­
părător in ultimul timp şablo­ noastră, se preocupă intens (le Suluţiu de la ocolul silvic în valoare a unor terenuri ne­ crările de deschidere La majoritatea fron­ metale neferoase. derea tutelară Encrgocoilslruc-
nul. tiparul pc care-l folosesc cercetarea problemelor legato Orâştie, Alexandru Haas de la productive — sfîncât ii şi gro­ a unui nou sector, în­ ntm cu grupuri de turilor de lucru intîl- Extinderea comple­ tia Rucurcşii şi Ministerul
mineri care ne salu­
organizaţiile de bază in întoc­ de creşterea productivităţii pă- ocolul silvic Retezat, Nicolae hotişuri — din etajul subatpin cepute in toamna a- tă. Sint cei care ies nim echipe de mineri xului minier Leşul Energiei Electrice, să inte/vină
Mărgineanu şi Constantin Hă- şi la mărirea productivităţii nnlui trecut, vor per­ (lin schimb. Inginerul care au lucrat la tu­ Ursului va permite pc lîngă Comitelui de Stat al
loiu de la ocoalele silvice Ha­ molidişuri lor. mite minerilor ca în nelul Aluniş şi la creşterea piuă în 1970 Planificării, pentru a se asi­
ţeg şi Geoagiu, se numără Inginerii silvici Nicolae MAr- luna mai să trim ită se interesează cum pregătirea minei Le­ a producţiei de mine­ gura repartiţiile necesare. Con­
merg betonarea, ar­
printre cei mai pasionali. Ingi­ gineanu şi Constantin Hâtoiu „la zl“ cu .10 de zile şul Ursului Brigada reuri neferoase din structorul trebuie ajutăt cit
nerul Dumitru Şuluţiu, unul de la întreprinderile forestie­ mai devreme primele marea, reprofilarea, lui ricrman Cucinschi nordul Moldovei de mai curînd pentru a sc putea
din colaboratorii Staţiunii de re Haţeg şi Orâştie experi­ tone dc minereuri din dacă sint materiale lucrează la betonarea 4 ori (aţă de realiză­ urni din punctul critic în care
cercetări forestiere Simeria. mentează şi sprijină cercetă­ această zonă. Potrivit îndeajuns, dacă beto­ rampei puţului dc ex­ rile anului 1905. sc află, pentru a demara lu­
nul soseşte la timp.
este preocupat de mai mulţi rile întreprinse de colectivul graficelor, acest' lucru Din urmă ne ajunge tracţie cu maşina dc O dală cu dezvol­ crările, astfel îneît să se asigu­
ary de experimentarea aclima­ Staţiunii INCEF Simeria. în este posibil datorită lorcretal, pc care a tarea complexului mi­ re ritmul dc muncă necesar.
tizării pinului strob (Pinus punctele forestiere Valea Fie­ trenulcţul care aduce experimentat-o pri­ nier de la Leşul U r­
Strobus), in vederea extinderii rului şi Cepturari pentru ex­ realizării ritmice a materiale. Inaităm. ma dată la betonarea sului, cu darea în fo­
culturii acestei specii exotice. tinderea cutturîi unor specii planului de investiţii. Curînd, ajungem la tunelului Aluniş Lu­ losinţă a noii mine
puţul central de ex­
Pe prim ul trimestru,
In anul care a trecut, el a reu­ exotice valoroase cum ar fi na trecută a realizat pe valea Bistriţei, La Tg. Mureş
şit să recolteze 80 kilograme duglasul (Pseudolsuga men- la secţia Isipoaia a tracţie, care face le­ 5R dc metri de gale­ constructorii an înce­
seminţe de pin din specia a- ziessi). stejarul roşu (Quercus întreprinderii de ex­ gătura cu mina Leşul rie toreretată, faţă de pui lucrările la cen­
mintitâ. Din puieţii cultivaţi borealis) ele. Printre al­ plorări miniere M ol­ Ursului. Ne aflăm la 50 cît era prevăzut.. tn construcţie o
dova planul anual de
134 dc metri mai jos
în pepinierele ocolului a exe­ tele, ei se preocupă şi de asi­ investiţii a fost rea de orizontul zero de Brigăzile lui Vasile trul muncitoresc Broş- »
cutat împăduriri pe o supra­ gurarea plantaţiilor cu puieţi Uzat in proporţie de la Leşul Ursului. Pen­ Nastai şi Constantin teni. Vor fi ridicate
faţă de 80 hectare şi a furnizat viguj'oşi, de calitate, urmăresc 23,5 la sută. tru a face această le­ Cuca s-au specializat blocuri care in etapa fabrică de mănuşi
material săditor pentru dife­ dezvoltarea culturilor create, gătură, minerii an a- in betonarea galerii­ finală vor însuma
rite unităţi silvice din regiuni­ înregistrarea observaţiilor fe- Urc spre mină înto­ (lincit puţul cu încă lor duble, iar cele In zona industrială de vest
le Hunedoara, Cluj şi Argeş. noiogice, execută la timp în­ vărăşită dc minerii 134 de metri, l-au be­ conduse de Nicolae 1920 de apartamente, a oraşului Tg. Mureş, se ridică
Cercetările de extindere a cul­ treţinerea arboretului, semna­ cure intru în schim­ tonat, iar in prezent 3 cămine pentru ne- .un nou obiectiv industrial —
turii acestei specii repede cres­ lează şi combat dăunătorii di­ bul doi Printre ei se instalaţia de extrac­ Lupa şi Crigore Ho­ familişti, două com­ noua fabrică de mânuşi, care
cătoare se fac în pepiniera Gli­ feritelor specii de arbori. află inginerul Dumi­ ţie este în probe de gea la săparea sui­ plexe comerciale, nn va avea o capacitate de 1,5 mi­
ga şi în plantaţiile executate Ar fi bine ca exemplul aces­ tru Stoian. De 41 de funcţionare. Ingine­ toarelor în axul ros- lioane perechi pc an Princi­
în făgetele şi molidişurile oco­ tor pasionaţi cercetători să fie ani lucrează Ui sec­ rul ne anunţă că sin- togoalelor. liceu cu 16 săli de palele lucrări de construcţie
lului silvic Orâştie. urmat de cît mai mulţi ingi­ torul de pregătiri mi­ clasă, casă de cultură, au fost încheiate, iar acum se
Inginerul silvic Alexandru neri silvici din legiunea noas­ lem sub lunelul Alu- Lucrările de pregă­ dispensar, creşă, gră­ execută instalaţiile termice şi
Haas, de la ocolul Retezat, co­ tră Aceasta ar duce la elu­ niere. Aici a venit n- niş. tire a zonei III Isi­ diniţă, hotel turistic. electrice, precum şi lucrările
laborează cu cercetătorii Cen­ cidarea în mod ştiinţific a u­ nul trecut, cînd s-a Pe o galerie -ajun­ poaia sint avansate de finisaj. Stadiile de con­
trului de cercetări biologice nor probleme nerezolvate pe dat semnalul începe­ gem la gara de mine­ S-au tăiat in munte ELENA ŢUICU, strucţie Ia toate obiectivele
din Cluj şi ai Comisiei monu­ deplin, legate de ridicarea pro­ sînt în avans faţă de grafice,
mentelor naturii din cadrul ductivităţii pădurilor şi gospo­ rii lucrărilor pregăti­ reu. A fost terminată peste 12 kilometri de corespondentul Ager- lucru oglindit şi de faptul că
Academiei Republicii Socialis­ dărirea chibzuită a fondului fo­ toare. îm i vorbeşte săparea rostogolului galerii şi 1.000 metri pres pentru regiunea pinâ la 15 mai au fost reali­
te România. împreună cu aceş­ restier. . despre galerii, rosto- cu o capacitate de suitori. In mare parte Suceava zate 37 la sută din investiţiile
Incă un arbore viguros va fi doborit de lama.fierâsliâu- tia, execută diferite experi­ prevăzute pe întregul an.
lui mecanio mînuit cu prlceper e de Zaharle Micloşoni de la mentări care au ca scop des­ Ing. TRAIAN IACOB
I. F. Hunedoara. coperirea posibilităţii de cul­ cercetător ştiinţific (Agerpres)

aduc, de asemenea, daune oară, oraşul regional Hunedoa­ şi măsurile^ ce trebuie luate
PREVENIREA PIERDERILOR—REZERVĂ cind sc ştie că anul trecut Bărbat, Livadia, raionul Haţeg. specialiştilor. Situaţia existen­
mari.
ra, Clopotivn,
Nucşoara, Riu
pentru întărirea
răspunderii
— De cc lipsesc furajele
Şibot, Sâlişte, Romos,
necesitatea ca şt
Aurel
tă impune
a fost o producţie bogată
Vlaicu, raionul Orâştie şi în
meargă pe linia întăririi răs­
peste tot ? alte locuri, loturi întregi de consiliile de conducere să
— Centru câ in unele coope­ animale nu sînt «hrănite, adă­ punderii materiale faţă de a-,
vutul obştesc. Acel ce se face
pate şi curăţite în .mod cores­
IMPORTANTA DE CREŞTERE A ŞEPTELULi diţii necorespunzâloare şi s-au tea. dar le slăbeşte organismul vinovat de pierderea unui ani­
rative nu au fost recoltate, iar
punzător. Acest lucru nu nu­
în altele s-au depozitat în con­
mal nu are decît să-) plăteas­
mai câ le scade productivita­
că, indiferent că e îngrijitor,
depreciat
tov.
— intervine
Ceinelea. Asemenea cazuri au
duinţa. cocoloşirea lipsurilor,
vire.
fost la cooperativele din Nîa, şi îl predispune la îmbolnă­ brigadier sau preşedinte. îngă­
Cârâstău. Peşteana, Vîlcele t>\ Relatările participanţilor la acoperirea neglijenţei şi a dau­
nelor cu perdeaua aşa-ziselor
(Urmare din pag. I) tatea în sectorul zootehnia dîn mut că lotul se rezolvă prin- tifica cazurile de mortalitate Orlea, Vaţa şi în alte părţi. altfle Dacă ar fi existat mai convorbire sînt concludenle. cauze- obiective sau pierderilor
unele cooperative. tr-o simplă observaţie care îi prin lipsa de furajare. E ade­ — Din exemplele enun­ mult interes pentru organiza­ Din cele spuse se pot desprin­ inevitabile nu pot fi tolerate
— Da — răspunde tovarăşul In cadrul convorbirii au fost intră pe o ureche şi ii iese pe vărat că şi aceasta este o cau­ ţate, rezultă cu clnrilalc fac­ rea muncii, mai multă grijă şi de multe învăţăminte practi­ maî ales cînd e vorba de avu­
torii care duc In pierderile
Magda. Avem multe, dar vom analizate mai multe aspecte cealaltă Dacă ar fi pus să plă­ ză — şi vina o are consiliul prin mortalitate în zooteh­ răspundere din partea consi­ ce Sint evidenţiate in mod olar ţia obştească a unui sat sau
aminti numai cîteva. Coopera­ concrete şi cauzele lor S-a a- tească pagubele, ar mai uita de conducere — ^lar insuficien­ nie. Ce măsuri consideraţi liilor dc conducere şi a ingi­ cauzele pierderilor din secto­
tivele din Orâştie, Turdaş, râtat că fascioloza provoacă oare ? Precis nu. Atunci de ce ta asistentă zoovelerinarâ îşi că ar (rebui lualc pentru a neri lor agronomi, se puteau rul zootehnic Sînt sugerate comune întregi
Cristur, Peştişul Mare şl multe cele mai mari pierderi şi că nu merg pe o asemenea cale are consecinţele ei care nu pot se întări răspunderea ace­ asigura peste lot cantităţi în­
altele, nu au avut nici un caz acestea pot fi evitate dacă se tovarăşii din conducerea con­ fi trecute cu vederea. lora ce nu se străduiesc destulătoare de furaje do bună Din aspcclclc relatate sc desprind concluzii şi pentru
calitate.
de mortalitate la bovine în a­ munceşte cu dragoste faţă de siliului agricol raional ? Nesalisfâcăfoai e şi cu con­ să-şi facă în mod corect organizaţiile de partid din cooperativele agricole. Faptele
cest an. La restul speciilor au meserie, pasiune şi răspundere. S-au mai dat în cadrul con­ secinţe dăunătoare este apre­ datoria ? In unele intervenţii ale par­ despre care este vorba se petrec in prezenta lor. Există şî
fost unele cazuri, cu lotul ne­ La cooperativele din Livndea vorbirii şi alte exemple de me­ ciată şi activitatea medicilor ticipanţilor la convorbire s-a unii membri de partid care dovedesc neglijenţă sau insu­
însemnate. Deci, se poate pre­ şi Rîu-Bărbat, de exemplu, dici veterinari care nu-şi fac •veterinari Eugen bâţâlan din La întrebarea reilacţiei s-a arătat că slaba îngrijire a ani­ ficientă răspundere în muncă. /Activitatea lor nu este dis­
veni mortalitatea dacă există cazurile de fasciolozâ puteau datoria in mod corect. Grigore IJia, Silviu Avramul din Orâş- dat un răspuns unanim apro­ malelor îşi are consecinţele ei cutată insă în adunările generale. Multe organizaţii dc bază
bat : să fie imputate pagubele
preocupare. fi prevenite dacă medicul ve­ Manta nu a făcut în primă­ tioara. Dionîsie Pavel din Cli­ celor ce se fac vinovaţi de e­ La cooperativa din Vinerea au se limitează la analiza unor aspecte ale campaniilor agri­
— Din relatarea dumnea­ terinar Ion Pascu ar fi întoc­ vara anului trecut, tratamen­ nic şi a altora care obişnuiesc xistenta lor. Viala cere acest murit în primăvara aceasta cole, ocolind problemele mari cum or fi: rentabilitatea
voastră rezultă că mortali­ mit şi respectat in mod co­ tul împotriva gâlbezei la coo­ să treacă ca simpli tui işti prin lucru deoarece, pe lingă aceia peste 3000 de pui din cauza sectorului zootehnic, pierderile şi cauzele lor, grija faţă de
tatea în sectorul zootehnic rect planul cifric de acţiuni şi perativa din Vaţa dc Jos Efec­ satele din circumscripţiile pe ce-şi fac cu prisosinlâ datoria, lipsei dc îngrijire. Vina pentru avutul obştesc, realizarea planului cconomico-financiar, mo­
este determinată dc cauze aprovizionare cu medicamen­ tul neglijenţei s-a văzut în pri­ care le au in răspundere. Me­ care se dăruiesc muncii, mai această pagubă o poartă în­ dul In care se achită comuniştii din conducerea coopera­
subiective şi nu de aşa-zise te pe anul 1966—19G7. In ace­ măvara aceasta cînd, la coo­ dicul Silviu Avrâmuţ a trec;it există şî alţii care prin nepă­ grijitorii. brigadierul şl ingi­ tivei dc sarcinile încredinţate.
nerul zootehnist Sperăm
câ
cauze obiective, cum se în­ laşi raion, medicul veterinar perativa respectivă, au murit de multe ori prin cooperativa sarea lor pricinuiesc daune e­ neglijenţa lor nu va li sanc­ In unele locuri sc încearcă să sc justifice mortalitatea,
cearcă şâ se Justifice în u­ Vasile Cişinoş a întocmit su­ 75 de oî. Cu puţine zile în din Orâşlioara, dar nu s-a o­ conomiei naţionale. ţionată cu o mustrare ca de spunîndu-se că : „unde este viaţă, nu poale să nu fie şî
prit să pună in aplicare mă­
nele locuri. perficial, în anul trecut, pla­ urmă, la brigada din Ociu, a­ — Consideraţi că mai,c- obicei, ci vor fi puşi să plâ- moarte". Asemenea păreri trebuie să fie sesizate şi com­
— Din controalele şi anali­ nul cifric, neprevăzindu-şi ma­ parţinătoare aceleiaşi coope­ surile de prevenite a parazi- xistă şi alte cauze care duc leascâ pagubele pentru câ ei bătute dc organizaţiile de partid, fiindcă ele urmăresc
crearea unei atmosfere dc liniştire, dc cocoloşirc, de împă­
terialele necesare. Cind a fost
zele făcute — intervine tova­ întrebat de ce nu şi-a prevă­ rative, erau bolnave grav mai tozelor. Consecinţa se concre­ la pierderi in sectorul zoo­ le-au produs. Aşteptăm răs­ care cu existenţa unor pierderi în sectorul zootehnic.
răşul Dejan — se' constata că multe vaci, iar una urma să tizează în numeroase cazuri de tehnic ? punsul Consiliului agricol şi Ţăranii din satele regiunii noastre au o bogată tradi­
mortalitate Unii medici şi teh­
majoritatea covîrşitoare a ca­ zut medicamentele de care are fele şi avea nevoie de asisten­ nicieni veterinari fac doar o­ Răspunsul l-au dăl tovarăşii Uniunii raionale a cooperati­ ţie în creşterea animalelor, în prevenirea îmbolnăvirii lor.
zurilor sînt determinate de sla­ nevoie, a dat un răspuns co­ ţă medicală. Pe medicul vete­ ficiul de curieri care duc me­ velor agricole din Orăşlie. Studierea acestei tradiţii, împletirea ci cu cele mai noi cu­
ba alimentaţie, sde lipsa de în­ pilăresc : .Am uitat". rinar nu-l interesa acest lucru Eugen Cernelea şi Constantin In multe cooperative cum ceriri ale ştiinţei, aplicarea acestora, in condiţiile concrete
grijire şi de asistenţă zoovete- A uitat. Curios lucru. De ce Âşa se explică faptul că de la dicamentele la unităţi, lăsind Dâscâlescu, Interlocutorii ară­ sînt cele din Zan, Cimpuri- ale fiecărei unităţi, sint probleme dc o deosebită însem­
aplicarea tratamentelor pe sea­
j inarâ. E clar deci, că anumite începutul anului, la brigada ma îngrijitorilor. Asemenea tau că lipsa de furaje în unele Surduc. Gurasada, raionul 1 1 ia. nătate, care trebuie să preocupe în măsură tot mai marc
cauze subiective şi nicidecum a uitat oare să-şi îndeplinească respectivă au m urit 8 bovine. cazuri au fost la Sîntâmâria unităţi şi calitatea lor scăzută Strei, Săcel, Nâdăştia Superi­ organizaţiile de partid din cooperativele agricole.
obiective, determină mortali­ sarcinile de serviciu ? Ştia o- Există tendinţa de a se jus­