Page 61 - Drumul_socialismului_1967_05

1

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
PROLETARI DIN TOATE (TARILE, 0NIŢ1-VA

a primit pe ambasadorul U. R. S. S.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ambasadorul extraordinar şî Cu acest prilej a avut loc o
secretar general al Comi­ plenipotenţiar al U.RS.S. în convorbire care s-a desfăşurat
tetului Central a) Partidu­ Republica Socialistă România, într-o atmosferă caldă, tovă­
lui Comunist Român, a pri­ A. V. Basov, la cererea aces­
mit vineri dupâ-amiazâ pe tuia. răşească.

Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu
IMN Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA Al Pili. SI AL SFATUL» POPULAR REGIONAL
a viceprim-m inistrului şi ministrului de stat

ANUL XIX, NR. 3851 SIMBATA 20 MAI 1967 4 PAGINI — 25 BANI | ai comerţului şi industriei din Australia

Tovarăşul Nicolae .Ceauşescu, Gheorghe Cioară, ministrul cipalele probleme actuale in­
secretai general al Com itetu­ comerţului exterior. ternaţionale, precum şi relaţiile
CRONICA lui Central al Partidului Co­ A. P. Fleming, minislru pen­ economice şi politice dintre ce­
Au participai dc asemenea,
munist Român, a primit vineri
le două ţâri, subliniindu-se do­
Nou procedeu I dimineaţa pe dl. John McE- cadrul ambasadei australiene să se dezvolte în interesul am­
rinţa comună ea aceste relaţii
tru probleme comerciale
din
wen, viceprim-minisli u şi mi­
la Londra, şi ÎL Schneemann.
de foraj cheiat convorbirile oficiale nistru de stat al comerţului şi consilier economic al ambasa­ belor popoare, al cauzei păcii
Vineri dimineaţa s-au în­
în lume.
industriei din Australia, care
întrevederea s-a desfăşurat
Sondorii întreprinderii dintre ministrul afacerilor ex­ se află într-o vizită in ţara dei australiene la Vienn. înl.r-o atmosferă sinceră, cor­
Cu acest prilej a avut loc un
noastră.
de explorări miniere din Mor agr terne al Republicii Sochvl'ste La primire a luat parte schimb de păreri privind prin­ dială.
Deva experimentează un România, Corneliu Mânescu,,
nou procedeu de foraj la şi ministrul afacerilor exter­
mare adincimc, care a dat ne al Turciei, Ihsan Sabri Ca-
rezultate foarte bune. Este t'layangil.
vorba despre efectuarea lu­ Convorbirile s-au desfăşu­
crărilor dc cercetare din rat într-o atmosferă de cor­ Primirea de către tovarăşul
galeriile subterane ale mi­ dialitate şi înţelegere reci­
nelor şi nu dc la suprafaţa procă.
acestora, ca pină acum. Nicolae Ceauşescu a ministrului
Trin aceasta se micşorează
In mod vizibil adîncimea In ulii mii ani, unităţile a­ Cistei, Teiuş şî în alte unităţi. vă am prevăzut ca prin ac­ La 19 mai s-a semnat la afacerilor externe al Turciei
forajelor, se măreşte pro­ gricole din raionul nostru au Uniunea raională a acordat ţiuni intercooperafîste să exe­ Ministerul Afacerilor Externe
ductivitatea şi scade costul obţinui rezultate bune în dez­ un sprijin eficient cooperati­ cutăm în continuare lucrări Convenţia pentru protecţia
lucrărilor. voltarea şi consolidarea lor velor agricole şi în procurarea de canalizare şi desecare pe Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Corneliu Mânescu, ministrul a­ schimb de păreri referitoare
economică. Acest lucru se da- unor cantităţi sporite de în­ o suprafaţă de 2 800 hectare. plantelor între Guvernul Re­ secretar general al Comiielului facerilor externe, Ion Drîncea- la dezvoltarea multilaterală a
toreşte şi activităţii desfăşu­ grăşăminte chimice,, care sâ Avînd in vedere condiţiile publicii Socialiste România şi Central al Partidului Comunist nti. ambasadorul Republicii So­ relaţiilor dintre cele două ţări,
rate de către uniunea coope­ îmbunătăţească fertilitatea so­ naturale prielnice pe care le Guvernul Republicii Turcia. Român, a primit vineri la n- cialiste România la Ankara. in interesul ambelor popbare,
ratistă, care şi-a adus o con­ lului. In anul trecut, unităţile oferă raionul nostru pentru Convenţia a fost semnată de miazâ pe ministrul afacerilor A participai, dc asemenea. al extinderii legăturilor tradi­
tribuţie de scamă In sporirea din raion au folosit 3.254 tone dezvoltarea pomiculturii şi vi­ Corneliu Mânescu, ministrul externe al Republicii Turcia, Kamurnii Ourun, ambasadorul
Transportoare producţiei agricole. Cum am îngrăşăminte chimice, iar în ticulturii. uniunea raională, afacerilor externe al Republi­ Ihsan Sabri Caglayangil, care Turciei la Bucureşti. ţionale dintre statele balcanice,
procedat ? In primul rînd am 1967. pe aceeaşi suprafaţă de împreună cu consiliul agricol, cii Socialiste România şi de face o vizită oficială in ţara In cursul întrevederii, care al creării unui climat favorabil
blindate tinut seama de faptul că în teren, s-a prevăzut să fie ad­ a iniţiat un studiu pe baza Ihsan Sabri Caglaynngil, mi­ noastră. parte s-a desfăşurat, intr-o atmosfe­ cooperării europene şi cauzei
al
nistrul afacerilor externe
raionul Alba. sursele locale de
căruia cooperativele agricole
reve­
ministrate 4.01,r) tone.
cordială, a avut loc un
La primire au luat
ră
păcii in lume.
apă pot fi folosite la irigarea nind în plus pentru fiecare din lghiu. Biicerdea, Şard. Republicii Turcia.
De cîteva 2ilc, într-unul culturilor. De aceea, am acor­ hectar mai mult cu 23 kg în­ Streini. Bcnic. Henig şi alte­ Reglementînd condiţiile fito-
din abatajele frontale ale dat sprijin cooperativelor a- grăşăminte chimice. le. vor planta suprafaţa de 300 sanilare care trebuie respec­
raionului II I. M Ţebea, a grîcole aflate pe văile Mure­ hectare de teren. improprie tate Ia importul, exportul şi
fost montat un transportor şului, Tîrnavei şi Ampoîului. Un alt aspect al activităţii culturii cerealelor, cu pomi tranzitul de produse agricole
blindat prin a cărui folo­ pentru a extinde amenajările noastre se referă la sprijini­ fructiferi şi viţă de vie. Pen- Convenţia este menită sâ faci­
sire se reduce simţitor tim­ Pe suprafaţa de C1.1 hectare rea cooperativelor pentru ex­ 1 ru înfăptuirea obiectivelor liteze relaţiile comerciale din­ Tovarăşul Chivu Stoica
tinderea suprafeţelor arabile.
pul de Încărcare şi trans­ ce se cultivă cu legume şi zar­ stabilite, in acest an, uniunea tre cele două ţâri şi sâ dez­
portare a cărbunelui. Un zavaturi s-a creat o vastă re­ In această direcţie am orga­ raională a dirijat cooperative­ volte schimburile tehnice şi
aslfcl de transportor va fi ţea dc canale, care pînă in nizat unele acţiuni interroope- lor agricole amintite credite ştiinţifice în domeniul protec­
raliste. La Şard, lghiu şi Bu-
montat tot aici in cursul anul 1970 va ocupa o suprafa­ în valoare de 500.000 lei. Nu­ ţiei plantelor.
acestui an. avînd ca efect ţă de 1841 hectare. cerdea. s-au efectuat în primă­ mai cooperativele agricole din şi-a încheiat vizita in Iran
creşterea productivităţii fi­ La Totoi, pe lingă terenurile vara acestui an lucrări de co­ Bucerdea şi Şard vor folosi
rectare a cursului Văii Bu-
zice pe muncitor cu .1,2 deslinnte grădinăritului, înce- cerzii şi s-au săpat canate în scopul înfiinţării plantaţii­ La invitaţia Stortingului
tone de cărbune şi o redu­ pînd din acest an se vor iriga pentru desecare pe o distan­ lor viticole 86 la sută din a- (parlamentului) norvegian, o TEHERAN 19 (Agerpres). — tăţii Sale Imperiale, Şahinşa-
cere anuală a preţului de suprafeţe însemnate cultivate ţă de pesie 2 km Lucrările e­ ceastâ sumă. delegaţie parlamenlară româ­ Vineri dimineaţa, preşedin­ Hussein Sanandaji. ambasa­ hul Mohammad Reza Pahlavi
dorul Iranului In Bucureşti,
cost cu 151 000 lei. cu porumb şi plante de nu­ xecutate feresc acum de inun­ nă. condusă de Mia Groza. vi­ tele Consiliului de Stat al Re­ şi de alte personalităţi ofi­ Aryamehr, au făcut o vizită o-
treţ. In acest scop. coopera­ daţii o suprafaţa de pesie 10 0 Pe baza sarcinilor trasate cepreşedinte al Marii Adunări publicii Socialiste România, ciale iraniene. ficialâ.
torii de aici au primit de la de hectare, teren însârnînl.at de către Plenara C.C. al P.C.B. Naţionale, a plecat vineri di­ Chivu Stoica, şi soţia. împre­ Pe aeroport sc aflau, de a- Preşedintele Consiliului de
stat credite în valoare de din toamnă cu grîu Astfel de mineaţă într-o vizită in Nor­ ună cu persoanele oficiale ca­ srmenen, Pavel Silaid. am­ Sl.at a fost însoţit de Pompiliu
390 000 lei. pe care le folosesc acţiuni s-au întreprins şi la IO AN MĂRGINEAN, vegia. re )-au însoţit în vizita oficia­ basadorul ţârii noastre, mem­ Macoveî. preşedintele ;■ Corni te­
Stupăritul la construcţia unei slatii de cooperativa agricolă din Ciu- preşedintele Uniunii raio­ Din delegaţie fac paile Ion lă făcută în Iran, au plecai brii ambasadei, precum şi un lului de Stat pentru Cultură şi
pompare şî la procurarea al­ gud. pe văile Şeuşei şi Dum- nale Alba a cooperative­ Pas. preşedintele grupului na­ din Teheran. grup de specialişti români ca­ Artă, Petru Burlacu, adjunct al
tor două instalaţii de irigare ţional român din Uniunea In­ De la Palatul Golestân şi ministrului afacerilor externe,
pastoral tip (.AC. Asemenea acţiuni bravei. unde s-a înlăturat pe­ lor agricole de producţie terparlamentară. preşedintele pînă la aeroport oaspeţii ro­ re lucrează în Iran in cadrul de consilieri şi experţi.
pentru extinderea irigaţiilor ricolul inundaţiei pe 170 hec­ ÎRRCS, Aldea Militarii, vice­ acordurilor de cooperare eco­ La sosire, pe aeroportul Bă­
Prin grija Filialei regio­ eu fost întreprinse Ia Mihalţ, tare. In planul de perspecti­ (Continuare In pag a 2 -a) mâni au fost însoţiţi de Şa- nomică existente înîre cele do­ noasa. cian prezenţi tovarăşii
nale Hunedoara a Asocia­ preşedinte al Comisiei economî- hinşahul Mohammad Reza uă ţări. Ion Gheorghe Mnurer, Gheor­
prof.
co-financiare a M.A.N.,
ţiei crescătorilor de albine ing. Tudor lonesou, membru al Pahlavl Aryamehr şi de îm­ Au fost prezenţi şefi ai mi­ ghe Apostol, Alexandru Birlâ-
au fost luate o scrie de Comisiei de politică externă a părăteasa Farah. La aeroport, siunilor diplomatice acredi­ dcanu. Emil Bodnaraş, llie
măsuri menite să asigure M.A.N., Petre îonescu. vicepre­ oaspeţii români nu fost salu­ taţi la Teheran. Vcrdeţ. Maxim Berghianu. Pe­
obţinerea unor producţii şedinte al Comişiei pentru să- taţi. de asemenea, de Amir O unitate din garda milita­ tre Dorilâ. Vasile Vîlcu, Ştefan
spori/c dc miere şi ceară. natale, prevederi şi asigurări Abbas rioveyda, primul mi­ ră imperială a dat onorul. An Voitec. vicepreşedinţi ai Con­
In ^cqsţ scop s-a organizat P R O M P T IT U D IN E IN D E S E R ­ sociale a M.A.N., inc (uliu Fe- nistru al hanului. Sarif Emn- fost intonate imnurile dc stal siliului de Stat şi ai Consiliu­
trimiterea a peste 1.300 fa­ jes, secretar al M A N. mi, preşedintele Senatului. ale României şi Iranului. A­ lui de Miniştri, membri ai
milii dc albine la bazele Abdulah Riazi. preşedintele vioane cu reacţie ale forţelor Consiliului de Stat şi ai gu­
meliferc din regiunile Ol­ Mcdjiltsului, Assadollah Alam. militare iraniene au escortat vernului, eonducâlori de insti­
tenia şi Banat, unde flora ministrul Curţii Imperiale. avionul oficial românesc pînă tuţii centrale, generali, zia­
asigură recoltarea mni tim­ Subsecretarul de stat pen­ Ardechir Zahedi, ministrul a­ la frontieră. rişti.
In zilele următoare şi in V IR E A L A G H IŞ E E L E P .T .T .R .!
★
purie a nectarului. tru agricultură a) Tunisiei, facerilor externe, Mehdad Pah- Preşedintele Consiliului de Au fost de faţă Cyrus Zoka.
labod, ministrul culturii, ge­
Mohammed Jeddi, împreună
regiunea noastră se va or­ cu specialiştii care îl însoţesc neral de annală Bahram A- Stal al Republicii Socialiste însărcinat cu afaceri ad-inle-
ganiza stupăritul pastoral Zilnic, mii de oameni trec Deşi avem o mare afluenţă pe uşă ?". Or, eu ştiu că cele în călătoria pe care o face în ryona, şeful Statului major al România..Chivu Stoica, şi soţia rim al Iranului la Bucureşti,
membrii ambasadei, precum şi
la Răcăinţi, Curpcni, Săliş- pragul oficiilor P.T.T.R. cu de oameni, aproape la fiecare 480 de minute se cer folosite ţara noastră, a făcut vineri Comandamentului Suprem al s-au înapoiat vineri la amia­ şefi ai unor misiuni diploma­
ză în Capitală, venind (lin 1-
te, Ceru Răcăinţi, Furcşoa- cele mai diverse treburi. Ex­ oră din zi, căutăm sâ rezol­ in întregime şi la oficiul dimineaţa vizite protocolare ran. unde, la invitaţia Maies­ tice acreditaţi în ţara noastră.
ra, Lăpugiu de Sus, Brîz- pedierea unui colet sau n unei văm în timp cit mai scurt preşedintelui Consiliului Su­ Armatei Imperiale, Soltan
nic şi pe Valea Sebeşului. telegrame, o convorbire tele­ toate cerinţele lor... Intrăm în P.T.T.R. perior al Agriculturii, Nicolae
Sc aşteaptă insă ca şi din fonică cu cei aflaţi departe GH. NICOARA Giosan şi ministrului econo­
parten unităţilor agricole de noi, sau trimiterea une* vorbă cu ciţiva cetăţeni care miei forestiere, Mihai Suder COMUNICAT
dc stat şi cooperatiste să scrisori cu valoare, ne fac să aşteaptă la diferite ghişee,
existe mai multă preocupa­ solicităm sprijinul omului de loan IM. ne relatează : (Continuare In pag. a 2 -a) (Agerpres)
re in această direcţie la ghişeu Acesta nu numai că — Aproape zilnic vin la poş­
trebuie să fie binevoitor, dar tă. Expediez şi primesc scri­
ir. mod deosebit se cerc să fie sori din ţară şi de peste ho­ cu privire la vizita in Iran a preşedintelui
prompt. Am spune chiar că, tare. In mare parte sînt mul­
poale mai mult ca-n altă ra­ ţumit de felul cum sini ser­
vit. S-ar cere doar mai multă
Curs mură de activitate, la P.T.T.R,, solicitudine şi bunăvoinţă din Consiliului de Stat a! Republicii Socialiste
promptitudinea trebuie sâ fie partea tovarăşelor de la ghi­
de calificare caracteristica muncii zilnice. şeu, în special cînd no:, cei România (13-19 mai 1967)
In vizita pe care nnt făcut-o mai în vîrstâ. cerem o lămu­
rire. De multe ori această lă­
zilele trecute la oficiul murire vine cu înlîrziere sau
La Prcparaţia cărbunelui La invitaţia Maiestăţilor s-nu stabilit între poporul ira­ curcşti. Soltan Hussein Vakili
din Petrila, a luat fiinţă P.T.T.R. din oraşul Petroşani nu vine deloc, datorită faptu­ Lor Imperiale, Şahinşahul Mo­ nian şi poporul român. Sanandaji.
un nou curs de calificare am încercat sâ desprindem lui că tovarăşele sînt ocupate hammad Reza Pahlavi Arya­ In timpul convorbirilor, care
pentru lăcătuşi mecanici dc care este preocuparea salaria­ cu discuţii interminabile in­ mehr şi împărăteasa Farah Cu ocazia vizitei, inlrc pre­ s-au desfăşurat într-o atmosfe­
întreţinere şi reparaţii u­ ţilor de aici pentru aplicarea tre ele Tahlavi, preşedintele Consiliu­ şedintele Consiliului dc Stat al ră dc prietenie şi înţelegere re­
niversale cu o durată dc Elconora C. ţine să adauge : lui dc Stat al Republicii Socia­ Republicii Socialiste România ciprocă, preşedintele Consiliu­
şcolarizare de 8 luni. în practică a acestui deziderat — Vin la poştă mai mult liste România, Chivu Stoica, a şi Maiestatea Sa Imperială. Şa- lui de Stal şi Şahinşahul Aria-
Cursanţilor li se predau important. pentru a vorbi la telefon cu făcut, împreună cu soţia, o vi­ hinşsihul Iranului, au avut ioc melir şi-au impărlăşit preocu­
noţiuni de matematică, fi­ — Majoritatea salariaţilor fiul meu. aflat într-un oraş zită oficială dc prietenie in convorbiri la care au mai par­ pările în construcţia economică
ticipat :
zică, geometrie, mecanică, noştri, ne spune tovarăşii din cealaltă parte a ţării. Iran, între 13 şi 19 mai 1967. şi socială a ţărilor lor, au exa­
tehnologia materialelor şi Dacă legătura mi se dă des­ Preşedintele Consiliului dc — din partea română: Pom­ minat dezvoltarea din ultimul
a meseriei, desen tehnic şi Gheorghe Mihâîleseu — diri­ tul de repede, nu acelaşi lu­ Stat, Chivu Stoica, şi persona­ piliu IWncovci. preşedintele Co­ timp a relaţiilor româno-ira-
protecţia muncii (EMI- gintele oficiului — se strădu­ cru îl pot afirma despre to­ lităţile care l-au însoţit au vi­ mitetului de Stat pentru Cul­ nicnc şi au făcut un schimb de
LIAN DOBOŞ, corespon­ iesc necontenit pentru o de­ nul cu care vorbesc tovarăşe-, zitat oraşul Teheran, localităţi­ tură şi Artă, Petru Burlacu. păreri asupra unor probleme
dent). servire promptă a cetăţenilor. le telefoniste. De multe ori a­ le istorice Isfahan şi Şiraz, o- adjunct al ministrului afaceri­ ale siiuaţici internaţionale care
Silard.
lor externe, şi Pavcl
cesta este nelalocul lui, sâ nu bicctive economice, aşezăminte ambasadorul extraordinar şi interesează cele două părţi.
sociale şi dc cultură. Şahinşahul Aryamehr a dat
zic chiar jignitor. plenipotenţiar al Republicii So­ o înaltă apreciere realizărilor
In cursul vizitei, înalţilor cialiste România la Teheran :
— Am sosit o dată la poştă oaspeţi Ie-a fost rezervată pre­ — din partea iraniană: pri­ obţinute dc Republica Socia­
listă România în dezvoltarea
cu cinci minute înainte de ter­ tutindeni din partea Maiestăţi­ mul ministru Amir Abbas Ho- continuă a economiei naţiona­
minarea serviciului — ne spu­ lor Lor Imperiale, a oficialită­ veida, ministrul afacerilor ex­ le, a învăţământului, artei şî
ţilor şi a locuitorilor regiunilor
ne Eugen H. Am fost luat pur Din noua arhitectură a oraşului Deva. In fundal, clâdi- vizitate o primire cordială, căl­ terne. Ardechir Zahedi şî am­ culturii.
şi simplu Ia rost : „Ce cauţi rea DS.A P.C. dată de curînd in folosinţă. duroasă, expresie a sentimen­ basadorul extraordinar şi ple­
la această oră, nu vezi ce scrie Toto: I. TLRf.K telor de prietenie şi stimă care nipotenţiar al Iranului la Du- ( Continuare In £ag. a 4-a)
Universitatea de
’ “ i
marxism-leninism
O baie, un diz&loov fi... nepăsare Deva
Secţia economie, Luni, 22
Intrăm in secţia vopsito- Curioşi să dezlegăm mis­ pricina. Acesta a început să — Avem o baie nouă fără nu era acoperit, nu avea ca­ mai. orele 18: anul II,
torie de la Fabrica „Sebe­ terul am continuat investi­ ne povestească : duş. pac. Capac din tablă. predare, în sala Sfatului
şul” din Sebeş Pentru o gaţiile în intrepvindere. — E simplu. Ne dezbrăcăm, — Şi, cum faceţi baie ? — Deci, tot a existat un popular orăşenesc Deva;
clipă răminem stupefiaţi. — Fenomenul de la vop- intrăm in cuvă şi facem — Tot în cuvă. După reţe­ motiv. anul IIt, predare in sala
Intr-una din instalaţiile des­ sitorie ni se pare ciudat, baie. tă. E mai bine Cuva e sal­ Comisariatului m ilitar re­
tinate vopsirii produselor un i-am spus tovarăşului Petru — Nu aveţi baie cu du­ varea noastră. Din ea ieşim — Şi cum v-aţi descurcat? gional. Marţi 23 mai,
muncitor face baie. II p ri­ Ursu, mecanicul şef al între­ şuri, sau... cu o singură culoare. . Dar, — Simplu, soda caustică orele 18 : anul I, seminar
vim. Apoi, nedumeriţi, ne a­ prinderii. Poate ne lăm uriţi de ce vă interesează toate din butoaie o spargem eu Ia şcoala generală .Dr.
propiem. de el şi-i cerem să dumneavoastră. datele astea ? dalta şi ciocanul. Cum s-ar P. GrozaM.
ne explice de ce face baie _ 9 ) — Vreau să descopăr zice... ne-am întors la plu­ oecţia construcţia dc partid.
in cuvă. Nu ne răspunde ni­ — E vorba de baie... tainele albastre". Poate pu­ gul de lemn... Marţi 23 mai, orele 18:
mic. II cercetăm o clipă. Nu — Baia merge, numai că Foileton blic ceva. In timp ce-mi vorbea, stă­ anul T, expunere in sala
era in... apele lui. A$a ca ttu e pe boiler. Deci, nu mer­ — Da ? Atunci mai scrieţi tea culcai in cuvă. Faţa p li­ Comitetului regional
cerem lăm uriri de la ingine­ ge. Ştiţi... problema aceea cu dizol- nă de sudoare, îmi ardea din U.T.C, ; anul II, predare
rul llie Petrişor, şeful sec­ — Ştim că muncitorii fac cotiza aburilor. L-am văzul în sala Comisariatului
ţiei Acesta, văzindu-ne per- baie în instalaţiile de vopsit vorul. albastru şi m-a străftilge- militar regional.
— Care dizolvor ?
plecşi, caută să neliniştească, Asemenea procedeu n-am — Avem, dar n-avem. rat un gind : „Oare nu m-am Secţia filozofie. Luni 22
— Nu-i nici o minuţie. Se mai întilnit. — Nu înţeleg. — Dizolvorul de sodă care albăstrit şi eu ?v. M-am pri­ mai, orele 18: anul I,
face baie în cuve şi atîta — De fapt, baia în cuve — Avem un duş rămas dc lot de zece luni nu funcţio­ vit in oglindă şi nu sfătuiesc predare în sala Comite­
tot. contravine normelor de teh­ la baia din secţia veche, d a r nează. In secţia veche mer­ pe nimeni, nici chiar pe tului orăşenesc de partid.
— După reţete ? nică a securităţii muncii. La nu funcţionează de vreo zece gea strună. A fost demon­ mecanicul şef, să se mai a­ Marţi 23 mai, orele 18:
— Nu. După necesitate. noi însă, merge... luni. tat şi lăsat in împărăţia pă­ propie de cuvă. A ltfel s-ar anul II, predare, în sa­
— Experimentaţi ceva, Observind că vrea sa ne — Dacă aţi avea baie ianjenilor şi a ruginit. putea ca in scurt timp ia la Comisariatului m ilitar
probabil. ascundă vreo taină în le­ nouă, poate... — Poate a existat vreun Sebeş să apară pe stradă oa­ regional.
— Vă rog. Problema asia gătură cu baia în cuve, am — Avem, dar... nu avem. motiv. meni coloraţi in... albastru. Secţia istorie. Luni 22 mai,
Tractorisiul loan Cisma$ de la G.A.S. Petreştî execută mă depăşeşte. discutat cu muncitorul cu — Adică ? — Da’ de unde. Dizolvorul L. DEMETER orele 18 : anul I, predare,
prima lucrare de Întreţinere cu sapa rotativi la cultura In sala Comitetului re­
porumbului. gional U.T.C.