Page 63 - Drumul_socialismului_1967_05

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3351

In condiţiile specifice ale u­ gurindu-se astfel normelor proporţie de 71,7 ]a sută, nor­
zinei noastre, ca de altfel în respective un caracter pro­ me stabilite pe bază de moti­
întreaga economie, normele de gresiv. vare tehnică. Aceasta ne-a dat
muncă au devenit factori de S-a încercat, şl s-a reuşit în posibilitatea să putem stabili CORELÂ J I A ;
stimulare care contribuie ne­ cea mai mare măsură, să se pe baze reale numărul munci­
mijlocit la folosirea mai com­ transforme normarea muncii torilor auxiliari şi de deservi­
pletă a posibilităţilor de pro­ într-o activitate care orientea­ re, ceea ce, evident, a contrii
ducţie, îmbunătăţirea organi­ ză pas cu pas desfăşurarea buit la creşterea productivi*
zării şi perfecţionării produc­ procesului de producţie pe li­ lăţii muncii.
ţiei şi a muncii, la creşterea nia creşterii continue a pro­ In cadrul uzine! noastre e­ DE LUCRU
productivităţii muncii şi co­ ductivităţii şi folosirii depli­ xistă însă şi în prezent norme
interesarea materială a mun­ ne a mijloacelor de producţie.
citorilor. Dar, pentru ca ele să In secţia maşini de spălat nemobilizatoare, ceea ce frî-
nează utilizarea timpului de
lucru şi dau naştere In plăti
eronate. De pildă, în cadrul PRODUCTIVITATE
secţiei maşina de spălat, încă
nu s-nu adoptat normative de
timp pentru toate operaţiile
Instrument torie. Ele vor fi experimen­ Rezultatele obţinute de către la stdfl peste sarcina planifi­
de presare, cromare şi vopsi-
tate abia în cursul acestui tri­
colectivul
Uzinei
„Victoria"
mestru. Călan In întrecerea socialistă cată.
îmbunătăţirea normelor a
In cadrul secţiei a V-a, ope­ se datoresc în mare măsură in­ fost împletită şi cu introduce­
raţiile de degresări, spălări şl troducerii progresului tehnic şi rea unor elemente noi în sis­
tamburări se lucrează după îmbunătăţirii continue n orga­ temul de salarizare. Esle vorba
de stimulare sistemul de plată în regie (cu cu nivelul tehnic al producţiei unitatea (le produs, care a fă­
nizării muncii şi a producţiei.
îndeosebi de introducerea sis­
Punerea de acord a normelor
temului de salarizare in lei pe
ora). De aceea, în cadru) ac-#
ţiunii de organizare superioa­
ră a producţiei şl a muncii s-a şi gradul de pregătire profesio­ cut ca echipele şi formaţiile de
preconizat verificarea tuturor nală a muncitorilor este la noi lucru să fie mai Interesate în
normelor pentru operaţiile o acţiune permanentă, lucru îndeplinirea sarcinilor de pro­
ducţie şi a calităţii ei (prin sis­
justificat întrucîtva de faptul
respective, în vederea trece*
şi cointeresare în acord. de apartamente. Blocul B 23 se află în stadiul de finisaj. In ciuînd el îşi va deschide că uzina realizează un larg dus se plăteşte exclusiv pro­
temul lei pe unitatea de pro­
rîi lor în sistemul de lucru
In oraşul nou din Brad vor fi construite şi date In
sortiment de produse turnate
De cîtva timp, tot în cadrul uşile apartamentelor altor fam ilii de mineri. — Incepînd de In cele de sc­ ducţia bună realizată). Preco­
nizăm ca pe viitor în urma or­
rie pină la unicate — într-o ga­
acestei acţiuni, s-a luat măsu­ mă ce însumează cîteva mii de ganizării parţiale a fluxului
ra urmăririi variaţiei produc­ repere
tivităţii muncii pe oră în sec­ Studierea şi gruparea acestor de producţie la turnătoria nr. 1
să introducem acest sistem de
devină adevărate elemente de rufe, spre exemplu, unde 44 ţia lanţuri, la operaţiile pen-* repere, în condiţiile perfecţio­ normare la turnarea radiatoa­
tiu fabricarea subansamble-
organizare superioară a pro­ la sută clin operaţii sînt pres­ lor nr. I şi 2 . In timpul a trei OBLIGAp CE REVIN nării continue a proceselor relor şi, treptat, la montarea
ducţiei şi a muncii, de plani­ tate manual, s-au stabilit tehnologice, conduce la schim­ lor. De asemenea, studiem apli­
ficare şi salarizare, trebuie norme pe bază de cronome- observaţii făcute s-a consta­ barea a peste 380 norme pe nn. carea salarizării şi normării în
astfel elaborate incit să reflec­ trâri şi fotografieri. Pe măsu­ tat că atunci cînd locul de Schimbarea condiţiilor de mun­ lei pe tonă.
te cît mai fidel consumul de ra creării unor condiţii teh­ muncă este bine organizat, se că şi proceselor de fabricaţie, Ceea ce s-a întreprins şi rea­
realizează producţii mari, cu­
muncă. nice şi organizatorice îmbu­ prinse între 500—780 bucăţi, CONDUCERII TEHNICE precum şi introducerea unor lizat pînâ acum pe linia in­
Specificul uzinei noastre a nătăţite, ele au fost reverifi- măsuri organizatorice, conduc troducerii normelor cu motiva­
impus elaborarea unor norme cate. Noile norme, puse de a­ fală de 440 bucăţi cît este la reducerea timpului de fa­ re tehnică şi-a dovedit eficien­
de muncă diferenţiate : cu cord cu modificările survenite norma. Cînd aprovizionarea Spre deosebire de activitatea percutat asupra aprovizionării materiale şi vagonete goale, bricaţie sau de execuţie afec­ ţa, însă este mult prea puţin.
motivare tehnică bazate pe în procesul tehnologic au dat lasă dc dorit, rezultatele scad de producţie din celelalte uni­ abatajelor cu materiale şi va- ceea ce face ca minerii să nu-şi tat unei operaţiuni sau produs Dc acccn, în prezent, analizăm
calcule privind caracteristicile posibilitatea asigurării produc­ şi depăşirile devin minime. tăţi industriale, exploatările gonete goale. S-a pierdut mult realizeze sarcinile de plan. şl implicit, la creşterea produc­ cu deosebită atenţie posibilita­
maşinilor şi agregatelor pe tivităţii necesare, realizării li­ Din analizele făcute în sec­ «miniere consumă încă forţă de timp. maşinile şi utilajele n-au Aceste carenţe în normarea tivităţii muncii. De pildă, la tea grupării reperelor şi cu­
care se execută produsele, cu nei producţii anuale de 12 0 .0 0 0 ţii plivind modul de reali­ amincă într-o proporţie destul fost folosite la întreaga lor ca­ muncii au fost generate Şi de turnătoria de lingotiere, dato­ prinderea lor Intr-un sistem de
motivare tehnică pe bază de maşini de spălat, lată şl un zare, elaborare şi extindere a de ridicată. Acest lucru este pacitate, deci normele nu s-au superficialitatea cu care s-au rită ‘perfecţionării procesului normare suficient de flexibil şt
observaţii, cronometrări şi fo­ caz concret. Pină nu de mult normelor de muncă au rezul­ determinat de condiţiile speci­ realizat integral, zi de zi. Con­ întocmi^ normele. Noi matorii de fabricaţie, normele de timp de simplu, care să conducă la
tografieri consecutive sau in­ operaţiile de montaj şi am­ tat şi alte aspecte care influ­ fice de muncă, de necesitatea secinţa ? Exploatarea a totali­ n-au căutat în toate cazurile să. au fost îmbunălălite la tipul 0 mai bună utilizare a fondu­
termitente, şi norme st a tist i - balaj se prestau în acord co­ enţează încă negativ creşterea transportării unui volum ma­ zat, numai în ianuarie, o râ- stabilească norme pornind de L N 70 cu peste 20 la sulă şi cu lui de timp şi core să Impunâ
co-experimentale. In prezent, lectiv, formă care nu stimula productivităţii muncii. O dată re de materiale la distanţe a­ minere in urmă de 4.000 tone la criterii obiective — condiţii­ 17 la sută la tipul L C 33 căutarea şl găsirea de către in­
majoritatea normelor pentru întărirea disciplinei, încuraja cu aplicarea măsurilor reieşite preciabile. Mai intervine în de cărbune. le de lucru — ci prin normă îmbunătăţirea dc normă re­ gineri si tehnicieni a unor solu­
munca în acord (OG.G la sută) activitatea unor chiulangii, nu din recenta Hotârîre a C.C. al plus necesitatea executării în­ La recomandarea organelor au legalizat consumul exage­ flectă în acelaşi timp şi creş­ ţii tehnice şi organizatorice co­
extinsă la noi în proporţie de cointeresa material pe munci­ PC.R. şi a Consiliului de Mi­ treţinerii lucrărilor miniere. de partid, conducerea exploa­ rat de forţă de muncă, încer- terea randamentului fiecărei respunzătoare unei creşteri a-
G0.02 la sută, sînt stabilite pe torii respectivi. De nccea, în niştri, privind reglementarea (Toate acestea fac ca numărul tării a analizat situaţia efecti­ cîiul să asigure unor categorii ore de muncă lucrate. Aceasta decvntc n ritmului de produc­
bază de motivare tehnică De perioada trimestrului I s-n a- programului de muncă şi întă­ (muncitorilor auxiliari şi de de­ velor de la sectoare, modul de de muncitori un anumit nivel înseamnă că pentru realizarea ţie. Realizarea acestui dezide­
pildă, la secţia a IlI-a, unde nnliznt fiecare operaţie in par­ rirea disciplinei, sîntcjn con­ servire să fie destul de ridicat organizare a transportului, 0 - al salariului, fără să ţină sca­ aceleiaşi cantităţi dc produse se rat esle cu atît mai necesară
se prestează operaţiuni de 09 - te, stabilindu-se norme indi­ vinşi că vom descoperi noi re­ în raport cu cei direct produc­ provizionarea cu materiale a mă de productivitatea muncii cheltuieşte mai puţină forţă cu cît nivelul productivităţii
chiere în general, acest pro­ viduale de montaj şi ambalaj, zerve în privinţa utilizării tim ­ tivi. Menirea lor este de a le fronturilor de lucru. Au fost lor. Pentru a remedia aseme­ de muncă si deci există posibi­ muncii la cei peste 800 do
cent s-a ridicat la sută la Jncepînd cu data de 1 aprilie pului de lucru, ceea ce va duce crea minerilor din abataje con­ redistribuiţi muncitorii direct nea deficienţe, evidenţiate dc litatea eliberării unei părţi a muncitori, de la această secţie,
sulă. Aicî, vaîorifirîndu-se în se lucrează după acest sistem la o creştere suplimentară a diţiile necesare realizării nor­ productivi, aslfel ca linia de unele depâ^iu- excme£âL..de personalului şi dirijării lui spre ce reprezintă aproape 23 la su­
mod concret condiţiile mate- cu bune rezultate. procluctivitâţii muncii. melor de producţie. Priyjtâ din front activă să fie-ncoperitâ in­ ■mari ale normelor, conducerea alte sectoare. Un asemenea e- tă din totalul muncitorilor pe
rinbatvşRv ^organizatorice :nou Din totalul activităţii uzinei, acest punct de vedere, munca tegral cu efectivele necesare. exp 1 oa ItUJii'iRi-lua t : măstiiiEefloa- xcmplu se poale da de la tur­ uzină — este coa mai scăzută
create, productivitatea mun­ munca fn regie şi auxiliară PETRU DANÎLA personalului auxiliar şi de în­ S-a reorganizat transportul la lizărli amănunţite a condiţiilor nătoria veche. Printr-o mri bu­ Normele apl' nle la secţia
cii a crescut cu 5 In sută, iar reprezintă 39,08 la sută. îm ­ inginer şef adjunct treţinere joacă un rol deosebit suprafaţă şi în subteran, fapt de muncă existente şi în func­ nă organizare n gradului de u- încurcai i-descărcări nu reflec­
producţia materială a sporit, bucurător este faptul că şi la Uzina *30 Decembrie" de important în desfăşurarea ce a făcut ca aprovizionarea cu ţie de acestea, să fie stabilite (ilizore a foiţei de muncă şi tă în suficientă măsură utiliza­
cu 2 0 0 0 de fuse de tors, asi- baza «ceste! munci stau, fn Cugir normală, in bune condlţiuni, a materiale şi vagonete goale să norme cu motivare tehnică. introducerea ludrosablajului în rea instalaţiilor mecanice pu­
întregului proces de producţie.. se îmbunătăţească. La aceasta La exploatarea noastră au turnătorie, normele au devenit se la dispoziţia acestui sector.
Dacă analizăm rezultatele a condus şi aplicarea sistemu­ luat fiinţă colective pentru or­ mai stimulative Cn urmare a Deşi s-a reuşit să se reducă in­
obţinute in arest an la EM. lui de muncă un plata în acord ganizarea ştiinţifică a produc­ crescut simţitor productivita­ tegral locaţiile la vagoane, to­
Vulcan se constată că produc­ la unele categorii de muncitori ţiei şi n muncii. Ele şl-au pro­ tea muncii. Acest fapt a per­ tuşi, numărul de muncitori este
tivitatea medie realizată în a­ din compartimentul de deservi­ pus ca înlr-un lîmp cît mai mis ca o echipă de 12 salariaţi încă mare şi va fi redus prin­
bataje — 4.467 tone/post — es- re. A fost îmbunătăţită îndru­ scurt să studieze şi sa găseas­ să fie trecută la alto operaţi­ tr-o mai bună folosire a utila­
<te superioară celei planificate marea tehnică şi a crescut exi­ că soluţiile de înlocuire a nor­ uni. Tot la secţia respectivă, jului de încărcat şi descărcat.
— 4,450 tone/post. Aşa stind lu­ genţa controlului cadrelor teh­ melor expei i menta l-s ta tist ice înlocuirea cutiilor de formare O mare rezervă în folosirea
crurile pare de neînţeles de ce nice şi inginereşti. Eficienţa cu norme motivate tehnic. Sc a miezurilor din lemn cu altele mai deplină a timpului de lu­
planul n-a fost realizat rit­ măsurilor luate s-a concretizat studiază posibilităţile de nor­ metalice şi dirijarea automată cru o constituie şi extinderea
mic. Explicaţia se găseşte în în faptul că incepînd cu a tre­ mare a activităţilor auxiliare şi n amestecului de formare, a muncii în acord, indicator ce
faptul că nu in fiecare lună şi ia decadă a lunii martie, ex­ de deservire, fapt ce va duce substituit munca altoi G lucră- reprezintă numai 24 la sulă pe
în tot'cursul lunii s-au asigu­ ploatarea şi-a îndeplinit planul In reducerea efectivelor din a­ lorî. Schimbarea se reflectă, în- uzină. El va fi îmbunătăţit
rat condiţiile necesare realiză­ în fiecare decadă a lunii apri­ cest compartiment şi la folosi­ cepînd cu luna martie, şi în prin introducerea normelor în
rii normelor' stabilite. Nu se lie. rea deplină a timpului de lu­ norma de timp acordată ope­ toate sectoarele de activitate a-
poale spune, de exemplu, că in Cu toate acestea trebuie să cru. Se află în studiu modali­ raţiei de formare. jungînd la sfîrşitul semestrului
luna ianuarie exploatarea n-a spunem că rezultatele nu ex­ tatea de rezolvare a Iranspoi- Complexul de măsuri luate 1 la peste 30-31 la sulă.
dispus de linie de frotît, de for­ primă posibilităţile reale dc tuliti mecanizat al muncitorilor — dînlre care am aminiit doar In ansamblul măsurilor ce
ţă de muncă, ci dimpotrivă. Cu care dispunem. Afirmaţia se la fronturile de lucru, raţiona­ cîteva — au permis cn in peri­ se vor lua în continuare în di­
toate acestea, datorită reparti­ bazează pe fnplul că media lizarea transportului de mate­ oada 19G5 — 19G7 producţia recţia organizării ştiinţifice a
zării nesatisfăcătoare a forţei realizării normelor este între riale, organizarea şi mecaniza­ turnătoriei de lingotiere să producţiei şi a muncii, consu­
de muncă, nu toate abatajele 115 — 120 la sută in timp ce rea muncii în depo/ile ToAle crească cu 34 Ia sută, depăşind mul de muncă vie pe unitatea
au fost acoperite cu efectivele un număr destul de însemnat aceslea au menirea dc a duce cu 7.000 tone nivelul capacităţii de produs va fi un principal
necesare.. Situaţia s-a repetat, de brigăzi nu şi le realizează. la asigurarea tuturor condiţii­ proiectate. In această perioadă, aspect de care ne vom ocupa
în oarecare măsură, şi in luna Re de alia parte, procentul de lor de lucru necesare minerilor productivitatea muncii a cres­ cu mai multă perseverenţă.
februarie. Aceasta s-a petrecut realizare a planului este mult din abalaje, pentru a-si realiza cut cu 1G la sulă Iar salariul
în condiţiile în caro exploata­ sub cel de îndeplinire a nor­ atît normele, cît şi planul de mediu cu peste 13 la sută Pe Ine. IOAN ANCIU
rea lucra cu plus de efectiv. melor. extracţie. ansamblul uzinei Î11 primele şeful serviciului organiza­
Deci normal era ca brigăzile In luna aprilie exploatarea Ing. DUMITRU POt’EANAŞ 4 luni ale anului, productivi­ rea muncii de la Uzina
din abataje să fie complete, iar şi-a îndeplinit sarcina de plan şeful Iv. M. Vulcan tatea muncii a crescut cu 0,50 „Victoria" Călan
aprovizionarea locurilor de în proporţie dc numai 10 0 ,6 la
muncă să fie ireproşabilă. Dar, sută. Care au fost cauzele care
datorită neprogâtirii din timp au generat această situaţie?
a activităţii de producţie, se­ Pentru unele abataje normele
zonul rece ne-a creat mari nu exprimă condiţiile de mun­
greutăţi, fiind necesară în ulti­ că create. Se mai aplică încă,
ma, instanţă remedierea lor pe norme expei imenlal-statistice
seama creşterii efectivelor, de care. de asemenea, nu sînt co­
la suprafaţă. De suferit a avut respunzătoare noilor condiţii
Randamentul maşinilor de injecţie din secţia de mase plastice a Fabricii chimice întregul proces de producţie, de muncă. Apoi, unele fronturi
din Orăştic a crescut foarte mult prin asimilarea matriţelor cu mai multe cuiburi. De deoarece deficienţele din orga­ de lucru îndepărtate înlimpină
curînd, maistrul Ioan Şuteu (în fotografie), a realizat o nouă matriţă cu 24 de cuiburi. nizarea transportului s-âu re­ greutăţi în aprovizionarea cu
Caracterul dinamic al nor­ că, ce a grevat asupra produc­
mării implică în mod expres o IN DEPLINA CONCORDANTA ţiei de minereu, câut.îndu-se
concordantă strînsâ între nor­ în schimb argumente pentru a
mele şi condiţiile concrete exis­ justifica norealizările. In ulti­
tente la flecare loc de muncă. mul timp însă, în urma indi­
Dnt fiind însă faptul cn aces­ caţiilor comitetului de partid,
te condi(ii de lucru nu sînt conducerea tehnică a luat mă­
imuabile, ci dimpotrivă, cu­ CD CONDIŢIILE DE ZACÂNMT suri în vederea studierii noilor
nosc modificări care vizează de condiţii de lucru, pe baza că­
cele mai multe ori schimbarea rora vom stabili noi norme cu
tehnologiei de lucru, şi nor­ motivare tehnică.
mele trebuie să fie elastice, să In cursul lunii aprilie au
reflecte aceste condiţii. Ritmul şite in abataje în medic eu 20 a fost de 3,68 tone/post (norma treî procente intre realizarea fost efectuate cronometrări la
susţinut de dezvoltare a fiecă­ la sută. Depăşirile însă, osci­ 4.G), iar în abatajele cu încăr­ medie a normei şi a planului. majoritatea locurilor de mun­
rei unităţi economice, introdu­ lează între 10 şi 40 la sută. Ele care mecanică s-au realizat Care sînt consecinţele acestei că, urmînd ca, în această lu­
cerea pe scară largă a mecani­ s-ou înregistrat în condiţiile in 4,34 tone/post fată de 5,5 cît neconcordantc ? In abatajele nă, ele să fie completate şi să
zării. punerea în funcţiune a care procentul de realizare a prevedea norma. Neconcordan­ mecanizate capacitatea de pro­ se elaboreze noi norme cu mo­
noi capacităţi de producţie o­ planului este mult mAi scăzut, ta normelor cu gradul de în­ ducţie a maşinilor şi utilajelor tivare tehnică. Pentru a se pu­
bligă ca normele să nu râmînă unele secţii rămînind chiar sub zestrare tehnică este evidentă. nu este folosită. Nu se creează ne în valoare rezervele existen­
în urma progresului tehnic, ci sarcinile de extracţie stabilite. Că normele în vigoare nu suficiente fronturi active în a­ te in secţia a !V-a în ceea ce
să exprime gradul de dezvolta­ Aşa este cazul secţiei a 11-a un­ corespund condiţiilor de lucru bataj aslfel ca timpul de sta­ priveşte creşterea productivită­
re, de organizare şi de înzes­ de normele s-au realizat in mai demonstrează şl alte două ţionare a utilajului să fie cit ţii muncii, aici au fost intro­
trare tehnică. trimestrul I în proporţie de 119 exemple. Deşi secţia a IV-n Te­ mal mtilt posibil redus. In duse două maşini de încărcat
Am făcut aceste precizări nu la sută, iar planul numai de liuc a intrat de eurind în pro­ condiţiile mecanizării era nor­ şi se urmăresc îndeaproape pa­
pentru a enunţa teoretic im­ 87,2 la sulă. Acest lucru, deşi ducţie, aici s-au aplicat nor­ mal ea efectivul formaţiei dc rametrii funcţionali pe care-i
perativele normării, ci pentru paradoxal. îşi are explicaţia în mele de la secţia a IT-a core lucru si\ scadă, dar asupra n- idealizează. Concomitent se e-
n vedea în ce fel sistemul de faptul eâ depăşirea normei nu nu corespund condiţiilor spe­ cesttiî factor nu s-a acţionat, fectueazâ cronometrări pentru
normare a muncii de la Ex­ se face pe seama cantităţii de cifice de zăcămînt. Lâ fel de ceea ce a făcut ca forţa de ca. o dată cu încheierea experi­
ploatarea minieră Teliuc le minereu extras, ci a volumu­ pregnantă este neconcordanţa muncă să nu fie raţional uti­ mentării, să se aplice noi noi­
respectă. Actualele norme ce lui mare de lucrări auxiliare, realizării normelor, care au lizată In secţia a IV-a lipsa u­ me, corespunzătoare condiţiilor
se aplică în exploatare au fost în special armare suplimenta­ cărnos aceleoşi, cu procentul de nor norme strict corelate cu de lucru. In această direcţie
stabilite în 19G4, diferenţiat ră, posturi în regie acordate îndeplinire a planului în sec­ condiţiile de luciu, nu a avut este antrenat şi colectivul de
pe secţii. în funcţie de meto­ pentru lipsuri în aproviziona­ ţia I. Schimbarea condiţiilor un caracter mobilizator, de alt­ Organizare ştiinţifică a produc­
da de exploatare, minerali- rea cu rambleu (datorită blo­ de lucru prin îmbunătăţirea fel co şi la secţia întîia unde ţiei şi a muncii. Studiile efec­
zaţia 7.ăcămînlului. gradul de cării roslogoalelor), transportu­ dotării tehnice — asigurarea procentul de realizare esle c- tuate pină acum au evidenţiat,
mecanizare şi condiţiile de lu­ lui de lemn de mină ş.a., In cu un număr sporit de auto­ xagerat de mare — 140 la sută. mai ales în secţia întîia. re­
cru din subleran. Se pune de care se mai adaugă şi absen­ basculante, preluarea ritmică a procent care se menţine aproa­ zerve în ceea ce priveşte folo­
la bun început întrebarea : mai ţele de lo lucru. Dacă in aba­ minereului de către uzina de pe constant în ultimii doi ani. sirea mai raţională a capacită­
sînt aceste norme reale, ex­ tajele cu ex'cavare şi rnmblee- preparare. îmbunătăţirea indi­ Situaţia nu satisface nici pe ţii de producţie. Normele ce
primă ele adevăratele posibili­ re manuală s-a obţinut un ran­ cilor de utilizare a exca­ departe şi s-a creat deoarece urmează să Ie stabilim vor tine La această maşină, firul de bumbac se împleteşte cu cel de elastic şi împreună con­
tăţi de producţie ale exploată­ dament de 3,28 tone/post (nor­ vatoarelor şi forezelor, exe­ n-am acţionat la timp asupra seama de elementele noi care cură la îmbunătăţirea calităţii ciorapilor produşi la Fabrica „Sebeşul" din Sebeş.
rii ? Annliz.înd rezultatele în­ ma 3,7 tonc/posl), la acelaşi o­ cutarea electrică a puşcă­ normării tehnice. Conducerea vor jnlerveni în organizare In fotografie, tînărn Ioana Mnier, supirveghiml tu atenţie buna funcţionare a
registrate în acest an se con­ rizont, în cele cu rambleere rilor secundare — se con­ exploatării a acceptat in mod Ing. OVIDIU TOPA maşinii. Ea realizează o pro du< 1 1 vitale ridicată şi îşi depăşeşte ritmic sarcinile do plan.
stată că normele au fost depă­ mecanică, randamentul realizat cretizează intr-o diferenţă de nepermis o situaţie anacroni­ şeful E, M. Teliuc