Page 65 - Drumul_socialismului_1967_05

RoO':ţ>iiaîă
H u i* *
ti* ' 1

PROLETARI DIN TOATF, ŢĂRILE, ONlŢJ-VAt
C O M U N I C A T

cu privire la vizita în Republica Socialistă

România a ministrului afacerilor externe

al Republicii Turcia, Ihsan Sabri Caglayangil

La invitaţia guvernului! Re­ tre cele două ţâri. Miniştrii a- rezoluţii privind cooperarea e-
publicii Socialiste România, /acerilor externe au exprimat, conomicâ, ştiinţifică şl tehno­
ministrul afacerilor externe al de asemenea, satisfacţia gu­ logică. adoptate în unanimita­
Republicii Turcia, Ihsan Sabri vernelor lor în legătură cu a­ te la sesiunea a XXIf-a a Co­
Caglayangil, a făcut o vizită propiata vizită în Republica misiei Economice O.N.U. pen­
oficială in România, intre 17 Socialistă România a delega­ tru Europa.
şi 20 mai 1067. ţiei guvernamentale turce, In timpul convorbirilor, cel
In timpul vizitei in Repu­ condusă de primul ministru al doi miniştri au examinat pro­
blica Socialistă România, mi­ Republicii Turcia, Suleyman blema dezarmării. Ei au sub­
nistrul afacerilor externe al Demirel. liniat că obiectivul final în
Republicii Turcia a fost pri­ Miniştrii afacerilor externe acest domeniu continuă să fie
mit de secretarul general al au. notat cu plăcere progre­ dezarmarea generală şi (otalâ
Comitetului Central al Parti­ sele realizate în domeniul co­ sub un control internaţional
Român,
dului
laborării economice şi creşte­
DUD DE REALIZA Sesiunea cercu­ Nicolae Ceauşescu, şi de pre­ rea continuă, în ultimii ani, că o contribuţie importantă la
Comunist
eficace.
Cele două părţi au relevat
a schimburilor comerciale şi
şedintele Consiliului de M i­
cu Itura l-artistice româno-tur­
realizarea sccurilăţii pe con­
niştri al Republicii Socialis­
ce Ei au apreciat că dezvol­
fon Gheorghe
România,
te
tinentul european o constituie
rilor ştiinţifice
Nlaurer.
de
ţâri. apropierea lor geografi­
Ministrul afacerilor externe tarea economiilor celor două dezvoltarea raporturilor din
bună vecinătate, colaborare şi
studenţeşti
că, rezultatele obţinute pînă
statele
înţelegere între
al Republicii Socialiste Româ­
IE DE ARSAIW sliiutul de mine din Petro­ nia. Corneliu Mânescu, şi mi­ mică şi o mai bună cunoaşte­ au reafirmat dorinţa guverne­
acum în colaborarea econo­
Balcani. Miniştrii de externe
nistrul afacerilor externe
al
Timp de două zile. la In-
re reciprocă, oferă noi posibi­
Republicii Turcia, Ihsan Sabri
lor lor de a sprijini procesul
lităţi pentru intensificarea şi
Caglayangil, au avut convor­
a relaţiilor
de îmbunătăţire
şani s-a desfăşurat cea de
a X ll-a sesiune a cercuri­
nomice reciproc avantajoase.
Ministru! afacerilor externe
lor ştiinţifice, la care au b ii piivmd dezvoltarea rela­ diversificarea cooperării eco­ între ţările acestei regiuni.
ţiilor bilaterale şi au proce­
participai studenţi, cadre dat la un schimb de vederi a­ Cei doi miniştri au salutat a­ al Republicii Turcia a expli­
didactice, precum şi ingi­ supra principalelor probleme propiata inaugurate a liniei cat ministrului afacerilor ex­
neri şi tehnicieni din ex­ internaţionale actuale. aeriene directe Bucureşti-lstan- terne al Republicii Socialist?
ploatările miniere La convorbiri au participat bul, ca un nou factor de le­ România punctul de vedere al
Ce arată analiza indicatorului de In cadrul actualei sesi­ din partea română : Vasile gătură între cele două ţări guvernului său asupra proble­
uni, şedinţele de comuni­ $andru, adjunct al ministru­ Tărţile au convenit să pro­ mei Ciprului.
Cei doi minişlii de exter­
utilizare a timpului de lucru cări şi studii ştiinţifice s-au lui afacerilor externe. Ion moveze prin toate mijloacele ne au exprimat interesul ţâ­
România
şi
turismul între
Drînceanu, ambasador extra­
desfăşurat pe pal iu secţii :
I — Exploatări miniere Să­ ordinar şi plenipotenţiar al Turcia. rilor lor pentru menţinerea
doi
In timpul vizitei, cei
la E. M. Petrila? paţi şi tehnică minieră ge­ Republicii Socialiste România miniştri de externe au semnat păcii în această regiune.
Părţile şi-au manifestat a-
in Republica Turcia, şi
nerală ; II — Electromeca­
Ion
nică minieră ; III — Ma|e- Mielcioiu, director adjunct în convenţia pentru protecţia dinca îngrijorare în legătură
matică. fizică. chimie, pre­ MAE. ; din partea turcă: Ka- plantelor şi au căzut dc a­ cu situaţia existentă în As:a
parare şi topografie; IV — muran Gurun, ambasador ex- cord ca organele competente de sud-esl, care periclitează
Colectivul minei Petrila a fu numărul mare al absenţe­ Ştiinţe sociale. Iraordinar şi plenipotenţiar al să înceapă, într-un viilor a­ grav pacea mondială şi «iu
obţinut în acest an o seamă de lor motivate şi nemotiuale şi Republicii Turcia în Republi­ propiat, negocieri pentru în­ subliniat că reglementarea
realizări importante in înde­ al învoirilor In patru luni an ca Socialistă România, Rifat cheierea unei convenţii consu­ problemei vietnameze trebuie
plinirea indicatorilor de plan. fost înregistrate aproape 1.200 Ayanlar, prim adjunct al se­ late. precum şi a unui acord să se bazeze pe dreptul po­
privind transporturile rutiere.
In perioada scursă de la în­ absenţe motivate şi peste cretarului general al M.AE., rVocedînd la un schimb de porului vietnamez de a-şi ho­
ceputul anului, sarcina de 500 absenţe nemotivate. La a­ Tevfîlc Saracoglu, director ge­ păreri asupra problemelor in­ tărî liber soarta şi pe acor­
creştere a productivităţii mun­ cestea, se mai adaugă încă Expoziţie de pic­ neral al Departamentului Re­ ternaţionale, cei doi miniştri durile de la Geneva din 1954.
Rcafirmind importanţa Or­
cii a fost depăşită cu 2 la numeroase abateri de la dis­ laţiilor Economice din M.A.E. de externe au reafirmat ho- ganizaţiei Naţiunilor Unite ca
sută, realizîndu-se in luna a­ ciplină, nerespectarea dispozi­ tură şi grafică şi Turgut Ilkan, director ge­ lârirea guvernelor lor de a instrument al cooperării in­
prilie o productivitate fizică ţiilo r date de către unii maiş­ neral al Departamentului de continua eforturile pentru ternaţionale, cei doi miniştri
de 1,369 tone pe post. Pe a­ tri şi şefi de brigadă Est din M.AE. menţinerea păcii şi _ securită­ s-au pronunţat pentru întări­
ceastă cale, producţia minei a Tot aici ar mai fi de amin­ Astăzi, în sala festivă a Convorbirile s-au desfăşu­ ţii internaţionale, pentru sta­ rea acesteia pe baza principi­
înregistrat un spor faţă de pe­ tit că ra)x>rlul dintre efectivul Stabilirea zonelor mineralizate este o condiţie esenţială Uniunii regionale a coope­ rat înlr-un spirit de cordiali­ tornicirea unui climat de în­ ilor înscrise în Cartă.
rioada corespunzătoare a anu­ auxiliar şi cel productiv este pentru realizarea cu succes a puşcării selective in masă. Sar­ rativelor meşteşugăreşti din tate şi înţelegere reciprocă. credere si colaborare între Părţile au exprimat convin­
lui trecut de 14000 tone căr­ departe de a fi corespunzător. cina este de competenţa inginerilor Nicolae Tif şi Constan­ oraşul Deva, se deschide Delegaţia turcă a exprimat state. gerea lor că dezvoltarea rela­
bune. Şi ceea ce este mai rău, că, tin Hirsulescu de la E, M. Teliuc ce verifică perimetrul (Ic expoziţia de pictură şi artă mulţumirile sale pentru calda Cele două părţi au apreciat ţiilor româno-lurce corespun­
Aceste rezultate sint in bună deşi numărul personalului au­ puşcare pentru a stabili locurile unde îşi vor începe activi­ grafică a elevilor din re­ ospitalitate de care s-a bucu­ că dezvoltarea unui climat de de intereselor ambelor târî şi
rat din partea guvernului şi
parte urmarea unor măsuri a- xilia r este mare, deservirea tatea iorezcle. Foto: I. TERF.K giunea Hunedoara Cuprin­ poporului român. pace şi securitate în Europa constituie totodată un factor
plicale pe baza studiilor în­ brigăzilor rămîne deficitară zând cele mai reuşite lu­ Cei doi miniştri au consta­ corespunde intereselor tutu­ important al menţinerii şi în­
treprinse privind mai buna lat din cauza proastei deser­ crări, selecţionate în urma tat cu satisfacţie că relaţiile ror ţărilor continentului si tăririi păcii în Balcani şi o
organizare a muncii şi folosi­ v iri cu vagonete, materiale şi concursului organizai pe româno-tnree se dezvoltă fa­ serveşte cauzei păcii mondia­ contribuţie la cauza colaboră­
rea fondului de timp. cele tieccsare, în abataje se plan regional, expoziţia, vorabil într-o atmosferă de le Tentru a atinge acest scop, rii şi înţelegerii internaţionale.
ductive. îndeosebi in sectoarele încheierea „Zilelor nucleare
Dincolo de aceste realizări pierd minute preţioase. Dc a- deschisă in cinstea Zilei bună vecinătate, pe baza prin­ dezvoltarea relaţiilor econo­ Cei doi miniştri au subliniat
de ansamblu insă, in activita­ semenea, în sectoarele pro­ pionierului. înfăţişează o cipiilor suveranităţii şi inde­ mice, ştiinţifice şi în alte do­ utilitatea vizitelor oficiale şi
tea exploatării se pot vedea largă diversitate de teme, pendenţei naţionale, egalită­ menii între toate statele eu­ a contactelor personale, ca
şi goluri, care reprezintă tot 1, II şi V, nu există o plasare înclinaţii şi talente. ţii în drepturi, neamestecu­ ropene joacă un rol foarte im­ factor al promovării înţelege­
atitea rezerve de creştere a judicioasă a punctelor de lu­ romano-franceze“ lui în treburile interne şi r- portant. rii şi încrederii mutuale.
eficienţei economice a activi­ cru. De aici, iarăşi alte minu­ vanlajului reciproc Ei au sub­ In acest sens, miniştrii de Ministrul afacerilor externa
tăţii. Una din acestea, deose­ te pierdute. ! liniat că vizita în Turcia a de­ externe au subliniat acţiunile al Republicii Turcia, Ihsan Sa­
bit de importantă, o constituie La cele dc mai sus, se adau­ legaţiei guvernamentale româ­ constructive iniţiate pînă în bri Caglayangil, a invitat pe
chiar utilizarea tim pului de gă şi inlîrzierile frecvente la Sîmbălă la amiază s-au în­ a avut loc un larg schinteie Bilete de odihna ne condusă de preşedintele prezent in relaţiile dintre sta­ ministrul afacerilor externe al
lucru. intrarea în ruină lată deci o cheiat „Zilele nucleare româ­ opinii între oamenii de ştfin- Consiliului de Miniştri al Re­ tele europene, cît şi în orga­ Republicii Socialiste România,
serie de factori ce se râsfring
In perioada ianuarie—apri­ no-franceze", manifestare şti­ ţă şi specialiştii români dcT;Ia şi tratament publicii Socialiste România, nismele internaţionale, şi au Corneliu Măneşcu, să facă o
lie a,c., indicele de utilizare in ultimă instanţa jos, la b ri­ inţifică organizată de Comite­ Institutul de fizică alomuxT'şt Ion Gheorghe Mauror, a con­ scos în evidenţă cu satisfac­ vizită în Turcia. Invitaţia a
a tim pului de lucru maxim gadă, in numărul tonelor ex­ tul pentru energia nucleară alte institute bucureştene şi stituit un pas important pe li­ ţie colaborarea delegaţiilor fost acceptată cu1 plăcere. Da­
disponibil este de abia 92,3 trase. din ţara noastră şi Comisaria­ colegii lor din cunoscutele Stajiunile (le odihnă şi nia înţelegerii reciproce, a dez­ României şi Turciei, alături dc ta acestei vizite va fi stabi­
la sută. Cărui fapt se datoreş- I. DUBEK tul pentru energia atomică centre de cercetări nucleare balneoclimaterice şi-au des­ voltării relaţiilor amicale din­ alte (âri, la elaborarea unor lită ulterior.
franceze Saclay, Grcnoble.
te nu asemenea procent ? Ex­ din Franţa. chis larg porţile numeroşi­
Fonlenay-anx Roses, Cadara- lor oaspeţi dornici să-şi
plicaţia se găseşte îndeosebi (Continuare In pag. a 3-a) Cu prilejul acestei reuniuni che şi altele Referatele pre­ petreacă clipe dc destinde­
zentate şi discuţiile purtate^ re şi reconforlare sau sâ-şi Vizita tovarăşului înapoierea în Ministrul afacerilor extern?
atît în cadrul colocviului rit îngrijească sănătatea. In al Republicii Turcia, Ihsan Să­
şi în întîlnirîJe organizate pe primul trimestru al aces­ C. Mănescu în Asia Capitală a bii Caglayangil, care. la invi­
probleme nucleare de mare tui an au plecat la odihnă Ministrul afacerilor externe tovarăşului Gh. taţia guvernului Republicii So­
actualitate ca: reactori energe-
De ce sînt lăsate buruienile ale izotopilor radioactivi, pro­ şi tratament 3.073 de oa­ al Republicii Socialiste Româ­ Râdulescu cialiste România a făcut o vi­
Iici şi de cercetare, aplicaţii
zită oficială în ţara noastră, a
meni ai muncii din regiu­
nia, Corneliu Mânescu. a ple­
bleme de protecţie contra ra­ nea noastră. cat simbâtâ într-o vizită ofi­ părăsit sîmbălă dimineaţa Ca­
pitala.
Numărul biletelor pentru
Rădu-
Tovarăşul Gheorghe
diaţiilor şi altele au permis e­ odihnă şi tratament puse cială în Pakistan, Singapore şi lescu, vicepreşedinte al Consi­ Pe aeroportul Bâneasa, oas­
Japonia.
să dijmuiască recolta? lucidarea în comun a unor as­ sindicatelor din întreprin­ le oficiale prezente se aflau simbâtâ în Capitală, venind de petele a fost condus de Corne­
dispoziţia
la
comitetelor
liului de Minişlii. s-a înapoiat
La plecare, printre persoane­
pecte ştiinţifice şi tehnice u-
liu Mânescu, ministrul aface­
iile pentru oamenii de ştiin­
la Budapesta, unde, la invita­
ţă din ambele ţâri. deri şi instituţii, este mult Ahsan-ul-Huque. ambasadorul ţia guvernului R e p u b l i c i i rilor externe, de membri ai
conducerii acestui minister, ai
mai mare în trimestrul al
îngrijirea culturilor esle ac- col din .Ludoş, toate unităţile fot satisfăcător. Ne referim la Luind cuvînlul în şedinţa dc II-Ica. El se ridică la 0.550 Pakistanului, Akira Shigemitsu, Populare Ungare, a luat parte Ministerului Comerţului Exte­
ambasadorul japoniei la Bucu­
ţi^.ea ce se află la ordinea au terminat prima piaşilă. faplul că îngrijirea cu sapa închidere, dr Francois Ros- dintre care 3.105 la trata­ reşti şi alţi membri ai corpu­ la deschiderea Tirgului inter­ rior, institutului român pentru
zilei pe agenda lucrărilor iar în ceea ce pliveşte sfecla rotativă s-a aplicat doar pe sillon, şeful reactori lor din ment şi 3.085 la odihnă. lui diplomatic. naţional de la Budapesta. relaţiile culturale cu străinăta­
gricole. In vederea obţinerii furajeră. lucrarea amintită 1821 heclare în raionul Alba centrul de cercetări nucleare tea, Camerei de Comerţ, pre­
de producţii sporite la hectar, este intîrziată Ia cooperativele şi 4 001 heclare în raionul Grcnoble, a arătat printre al­ cum şi de Ion Drînceanu. am­
majoritatea cooperativelor a- agricole din Braşov şi Unga­ Sebeş. La Teîuş, Câpud şi Sin- tele că prin schimbul de idei basadorul Republicii Socialiste
gricolc din raioanele Sebeş si rei. limbru s-au îngrijit numai care a avut loc in toate dome­ România la Ankara.
Alba şi-au organizat în mod Pînă ieri. cartofii au fost cîte 30—50 hectare din 270— niile tehnicii nucleare, prin Au fost de faţă Kainuran
temeinic munca, fapt ce per­ prăşiţi pe 775 hectare în ra­ 370 ocupate cu porumb In contactele personale pe care Gurun, ambasadorul Turciei ia
mite ca foiţele şi mijloacele ionul Sebeş şi pe 316 in Alba. schimb, la cooperativa agri­ le-an prilejuit, , Zilele nucleare Bucureşti, şi membri ai amba­
de care dispun să fie folo­ Realizările sint mult diferite colă din Mihalţ mecanizatorii, româno-franceze* vor contri­ sadei
site cu randament sporit. de la o unilale la alia Ast­ au efectuat îngrijirea culturii bui la dezvoltarea relaţiilor
Un exemplu pozitiv in a- fel. în timp cc la C’ut, Miercu­ porumbului pe 241 hectare. de colaborare şi prieteneşti
dintre oamenii de ştiinţă fran­
ceaslă direcţie ne oferă coope­ rea. Doşlal şi Slremţ. s-a exe­ In ceea cc priveşte plivitu! cezi şi români, dintre cele do­
ratorii din Ohaba, care au cutat praşila I pe întreaga su­ păîoaselor, rezultatele oglin- uă popoare
terminat prima prăşită man in- prafaţă planificată, la Hemg. dese o preocupare mai susţi­
lă la cultura cartofilor pe 66 Drimbar. Teitiş şi în alte uni­ n u tă în raionul Sebeş, unde In încheierea lucrărilor, pre­
hectare, iar la porumb lucra­ tăţi s-au prăşit abia cîte IO lucrarea s-a efectuat pe aproa­ şedintele Comitetului pentru CRONICA
rea respectivă s-a efectuat pe hectare din cile 30—55 prevă­ pe 9 700 heclare. energia nucleară, acad. Hona
70 herlaie l'e/ullale demne zute. Rămase in urma cu lu­ Aspectele relatate ucot in Hulubel, a relevat, faptul că
de evidenţiat s-au înregistrai crarea aminlilă sint si coope- evidenţă faplul că nu peste reuniunea de la Bucureşti a
şi la cooperativele agricole din ralivcle agricole din Ludoş iot se depune interes penlrti l>€imis o mai bună cunoaştere
Roşia. Tău. Mihalţ şi Seeăşel. şi Oărpiniş. executarea la timp a lucră­ reciprocă a oamenilor de şti­
unde s-a prăşit porumbul .le rilor ^le îngrijire a culturi­ inţă şi a specialiştilor români Simbâtâ la amiază s-a îna
pe cîte 45—80 heclare. Mici modul de desfăşurare lor prăsitoare şi de pâioaso. şi francezi, a succeselor do- poiat de la Varşovia delegaţia
La cuilura sfeclei de zahăr, a lucrărilor de îngrijire la cul­ Iată de ce, in scopul evitării lundite de ei, şi că prin re­ militară condusă de ministrul
zultatele obţinute ea va con­
cu excepţia cooperativei agri­ tura porumbului nu este peste pierderilor de recoltă, se im- ‘ stitui o bază a dezvoltării şi forţelor anuale ale Republici:
pune ca organizaţiile de partid Socialiste România, generaî-co-
să urmărească îndeaproape întăririi continue a cooperării lonel fon lonilâ, care, la invi­
desfăşurarea lucrărilor şi să în domeniul nuclear între taţia ministrului apărării na­
sprijine conducerile unităţilor România şi Franţa. ţionale a Republicii Popular*
in mobilizarea şi folosirea de­ La laminorul 800 din C.S.H. a sosit o nouă şarjă de oţel silicios. Tehnicianul Emil Mol- Polone, mareşal al Polonie:
plină a forţelor existente. (Agerpres) dovan şi maistrul Nicolae Vialcu fac recepţia şarjei. Marian Spychalski, a făcut o
vizită prietenească în această
ţară.
Ne-am deprins să vedem prin munca lor cultivă su­ iese aceste flori cu cele de Pe aceeaşi suprafaţă de ră­ flori evidenţiază o adevăra­
faţa oraşului sau a satului tele de mii de flo ri dintre vară ca begonia, agherel, sad se scot de două ori mai tă artă decorativă rare a­ La invîlaţia autorităţilor
nostru tot mai frumoasă, cele mai felurite, le plantea­ salvie petunia, coleus. Din multe flo ri decît in anii tre­ minteşte dc iscusinţa ţesăto­ din Republica Ismalicâ Ma-
mai îngrijită, mai străluci­ ză şi le îngrijesc pe zone­ cele 400.000 bucăţi prevă­ cuţi rilor de covoare, prin îm bi­ uiitania, Republica Ghana,
toare şi nu am putea-o con­ — Nici nu se poate să narea culorilor şi a mode­ Republica Niger şi Republica
cepe altfel Este. ceva firesc, le verzi ale oraşului zute pentru sezonul estival, nu-mi placă această îndelet­ lelor Demr.cra’â Congo, o delegape
omenesc, am spune. Prima cunoştinţă, inginera s-au plantat deja 215.000. nicire — ne spune Lazăr Ln- In această microinduslrie economică guvernamentală a
Există dintotdeauna la noi Stachnlc Mar ia, responsabl- Au mai fost plantaţi 400 crcţia. Am avut prea multe. Republicii Socialiste România,
un frumos obicei de a avea florală nu lipsesc căutările, condusă de Dumitru Usturoi,
încercările de a cultiva cele
podoabe florale intr-o gră­ mai variate soiuri dc plante, adjunct al ministrului comer­
diniţă din faţa casei, un ghi­ de a se face aclimatizări. Se ţului exterior, a vizitat aces­
veci in fereastră, o floare prevede extinderea serelor te (ari şi a purtat tratative
Florile s-au integrat orga­ MICROINDUSTRIA FLORILOR
In glastră, sau să dăruim ce­ cu scopul de a obţine pro­ cu piivire la dezvoltarea rela­
lor apropiaţi florile dragi. ducţii sporite de (lori şi ţiilor comerciale şi de coope­
pentru a pune la îndemiun
nic tn viaţa noastră, au de­ cetăţenilor in orice anotimp rare economică şi tehnică cu
România.
venit simbolul diverselor o gamă cR mai marc de va­ Ca urmare a tratativelor
sentimente omeneştij împo­ purtate au fost stabilite rela­
dobesc cosiţa fetelor şi pălă­ rietăţi florale. La grija sta­ ţii comerciale şi încheiate a­
tului pentru dezvoltarea sec­
riile flăcăilor la secţiei zone verzi de la pomi ornamentali şi 6.500 satisfacţii ca să nu caut sâ torului (loricol se adaugă pa­ corduri corespunzătoare cu
Credincioşi tradiţiei adău­ IG O Deva Este bucuroasă tufe decorative lucrez mai mult, mai bine. siunea, priceperea şi dragos­ Republica Ismalicâ Maurita-
găm la urbanistica nouă, pa­ să ne împărtăşească despre La sere, iu zilele acestea, Sint tot aşa dc bucuroasă tea lucrătorilor din acest nia, Republica Niger şi Re­
leta multicoloră a florilor, munca colectivului pe efl- floricultorii întreprind o neo­ cînd văd oraşul plin de flori domeniu Sc depun eforturi publica Democrată Congo, fi­
verdele odihnitor al ierbii re-l conduce. La început bosită activitate. Se seamă­ ca şi cind văd propria mea pentru a se satisface exigen­ ind totodată semnat Protoco­
pe miile de metri pătraţi ai primim cîteva date, radio­ nă, se sădesc şi se resădesc casă. ţele populaţiei nu numai prin lul cu privire ta schimbul de
spaţiilor verzi, facem din grafia cifrică a muncii flo- florile in răsadniţe şi ghive­ Aceleaşi ginduri animă incin tar ea ochiului cu In i­ mărfuri pe anul 1967 cu Ro-
parcuri adevărate grădini cu ricultorilor. In primăvară ce. Cele ajunse la maturitate munca celorlalţi vrednici moasele spaţii verzi, ci şi in publicn Ghana. In acelaşi
reverii de basm s-au sădit 110.000 flo ri spe­ sint expediate la zonele lucrători: Maica Aurelio, împodobirea locuinţelor cu timp, au fost încheiate proto­
Intr-una din zilele trecute cifice acestui anotimp ca : verzi. Cei mai mulţi, pasio­ Gros Valeria, Lazăr Andron, flo ri 'rnamentalc, robuste coale prin care s-a creat ca­
am reconstituit drumul pe bânişori (bellis perenis), pan- naţi floricultori, au pătruns Goia Longkin şi atrăgătoare drul de principiu corespunzător
care florile pleacă să împo­ seluţe (viola tricolor), „nu tainele acestei delicate pro­ Pe zonele verzi se intilueş- Noi dăruim acestor fău­ pentru dezvoltarea relaţiilor
dobească zonele verzi şi mă uita" (miozofisj. fesii, ii imprimă noi calităţi, te aceeaşi febrilă muncă de rari de frumuseţe floarea de cooperare economică şi
ne-am îndreptat spre serele încearcă alte metode dc împodobire, de căutare a ce­ stimei şi recunoştinţei noas­ tehnică între întreprinderile
de ţlorl din Deva. Doream — Acum ne aflăm tocmai muncă. A fost adoptat şi aici lor mai reuşite soluţii de or­ tre. de stat pentru comerţul exte­
să-i cunoaştem pe cei care In faza in care se înlocu- sistemul culturilor intensive. namentare. Rondurile cu GH. LIMBEANU rior şi organizaţiile interesa­
In amurg pe Valea Frumoasei te din ţările respective.
Foto: V. ONOIU
(Agerpres)