Page 66 - Drumul_socialismului_1967_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3852

■NB

ŞTIAJI CĂ... ICinem e-
I

PRIMUL patent din lume a IM R.D.G., 18 lucrători au ■
{ost acordat în anul 1440 de montat un pod de otel din ele­ I
regele Henric al Vl-lea al An­ mente prefabricate, lung de 119
gliei meşterului John din Una- m, in numai patru ore. ■ rldiane
tham pentru prepararea sticlei
colorate, destinată vi trai i î lor ★ S
■
colegiului Eaton. laborat o metodă de fabricare I
IN CEHOSLOVACIA s-a e­
★ ULTIMUL film realizat
de fi bre sintetice goale pe di­ ■ de regizorul francez Clati-
A FOST întocmit proiectul năuntru, uşoare şi cu excelente de Berri — „Bâtrînul şi co­
unui pod între Spania şl Maroc calităţi termoizolante. pilul" (protagonist Midiei
’H ifl peste Strîmtoarea Gibraltar. ★ ani) — a obţinut Premiul
Simon, în virstâ de 72 de
Podul va avea o lungime de
25 km. APA riului de munte Şing fraternităţii. Acest premiu
sc acordă în Franţa în fie­
din Uzbekistan are o culoare care an unei opere care
i tate şi fraternitate. fără
neagrâ-liliachie. slujeşte idealului de egali­
Pentru a cunoaşte toate e­ vechi centre de olărit (Sarml- ramică „La Tene" era format mutat formele ceramicii exis­ vasele'smălţuite apărute în ★ ■ deosebire de origine, rasă
tapele evoluţiei ceramicii pe zegetusa) O a doua perioadă din gură, buză, gît şi pîntec, tente pe teritoriul ţării. ultima perioadă în Dobrogea, ÎNTREAGA vegetaţie a glo­ I sau religie.
de formă bizantino-romanâ.
fiind făcut din pastă cenuşie
Un alt factor care a con­
a ceramicii prefeudale este
teritoriul tării noastre pină în
C on fir­ secolul al XVIU-Jea este ne­ cuprinsă între secolele IX- cu suprafaţa şlemuitâ. Deco­ tribuit la formarea ceramicii lea o importanţă deosebită in bului pâmînLese absoarbe în- a I ☆
Incepînd cu secolul al X III-
tr-un an din atmosferă apro­
raţia era incizată în slriurj o-
feudale româneşti a fost nă­
XII. perioadă a migraţiunii
cesar de urmărit filoanele ca­
re au străbătut perioada mi- popoarelor şi de formare a u­ rîzonlale. vălirea popoarelor germani­ formarea ceramicii feudale ximativ 550 miliarde tone de IN CURÎND va fi trans­
I
gratiunii popoarelor. Unele nor state în apropierea teri­ Ceramica romană prezentă ce, care au preluat şi in­ româneşti o are ceramica bi­ bioxid de carbon şi redă at­ ■ pusă pe ecran una din o ­
m
mosferei circa 400 miliarde to­
marea de vechi s-au păstrat pină perioadă este caracterizată mai mult in locurile de slâ- cică. De-o influenţă mai părţile sudice şi estice, la ne de oxigen. turgului Faul Claudel, pie­
zantină venită mal întîi în
perele capitale ale drama­
toriului nostru. Dacă prima
fluenţat de fapt ceramica da­
tehnici de ceramică deosebit
pînire (Valea Jiului, Bihor şi
sa .Vestea primită de Ma-
porturile maritime. Ca deco­
astăzi, cum ar fi olărin făcu­
Banat) se prezintă sub două
tă cu mina (de tip primitiv), prin păstrarea directă a ele­ forme: una romană adusă în mare a fost ceramica slavă, raţie, ceramica bizantină se ★ ria". Adaptarea şi regio
care în prima perioadă a îm­
mentelor vechi, a doua peri­
olâiia neagră de lip „La oadă râmîne ca bază prin sta­ perioada războaielor, şi una prumutat elementele geto-da- prezintă sub mai multe for­ CEA MAI mare adîneime o- I noului film Aparţin lui
M
me, iar ca manifestare se cu­
unei ce, romane şi „La Tene" pe noaşte sub patru forme. Ast­ ţe vii este 10 236 m, iar adin- I ☆
Alain Cuny.
nesmălţuiiă
Tene* şi olărin
provincial-romanâ. (A doua
bilizarea care are loc a cera­
ceanicâ în care s-au găsit fiin ­
fel, avem ceramica ştanţală
U
clmea maximă cunoscută pină
cu decoraţie imprimată, cera­
mică incizată care prezintă acum este de 11.034 m. După STUDIOUL de filme din
cum se vede, există viată în a Riga a realizai recem. fil­
forme.de vase incizate în pas­ apele sărate ale planetei noas­ ■ mul documentar „Arta re­
pasiuni I. CERAMICA PREFEUDALĂ (zgirierea suprafeţei vasului tre chiar pe fundul mărilor şi I giunii baltice", după un
tă, vase smălţuite,
zgrafito
oceanelor.
scenariu
de
Ohlurghil
pină la formarea unei supra­
feţe diferit colorate din hu­
gia Iui Imant Krenberg.
mă — parte exterioară — şi ★ 1 Skulme, Iuri Novin, în rv-
ceramică propriu-zlsâ). Şi ce­ U Filmul arc trei pârli şi face
----i— i ^— a — — — — i IN JUDEŢUL Dekes, regiu­
ramica bizantină zgrafitată parte din programul artis­
Zilele trecute, la Clubul veche, pe lîngâ scoaterea hu­ nea cea mai aridă a Ungariei, I tic al Expoziţiei mondiale
forinţl, S
u
„ SidervrgistuV' din Hune­ de lip roman. In perioada ce­ micii feudale româneşti. La formată prin contopirea cera­ care le-a simplificat. In a mei, folosea smălţuirea, cre- a început construirea unui ba­ care s-a deschis zilele -',-
doara a avut loc vernisajul ramicii prefeudale, secolele stabilizarea formelor prefeu­ micii autohtone cu cea roma­ doua perioadă, cînd se impu­ ind un joc de forme (cerami­ raj pe rîul Koros. LucrareA vn costea la Monlieal,
IV-X1V, elementul autohton
expoziţiei personale a pic­ daco-roman a rămas de bază. dale ale ceramicii contribuie nă). Ca rezistenţă în timp, ne şi caracteristica ceramicii că cunoscută ca fiind medîte- costa 24 milioane de
torului amator Florea Va- tradiţiile preistorice, celţii, ceramica nesmâlţuitâ cu de­ slave — însemnele de olar — ranianâ). O altă formă a ce­ Barajul va fi terminat în pri­ I *
sile. El este unul dintre cei suferind ^ unele modificări romanii, germanii şi slavii. coraţie simiplâ de roşu şi ne­ este caracterizată printr-o ramicii bizantine era cea pic­ măvara anului 1000. El va pu­ REGIZORUL iinlian Ma-
de-abia în a doua parte de
mai vechi si talentaţi mem­ influentă slavă şi germanică. Tradiţiile preistorice pre­ gru în formele străchinilor şi complicare a motivelor deco­ tată, cu humă, cu smalţ de di­ ne capăt lipsei de apă care se L. rio Cirolami va turna in
bri ai cercului de artă plas­ Marea parte a popoarelor zente pînâ în zilele noastre farfuriilor s-a păstrat pînâ rative, vasele chiar prin for­ ferite culori, cu smalţ oliv şi constată în fiecare vară in a- Spania comedia muzicală
tică ce funcţionează In ca­ migratoare, neavînd o cera­ prin reprezentările antropo­ astăzi. Uneori, decoraţia pri­ mă fiind mai sferice şi cu pe humă albă. O ultimă for­ ceaslă regiune şi va permite i­ f]
drul clubului hunedorean, mică specifică, au folosit for­ morfe şi zoomorfe de pe vase mea pe lingă roşu şi negru, gura deschisă, de forma unor mă a ceramicii bizantine cu­ rigarea unei suprafeţe de cîte- \y „Adio Granada". Melodiile
din film vor fi interpreta­
dovedind măiestrie si inge­ mele autohtone. Cronologic (Oboga) sau elementele cera­ galbenul de humă. Ulterior, borcane. Este perioada de noscută mai puţin la noi era va mii de hectare. i te de cîntăreful italian de
niozitate, realizind lucrări există două etape ale tipuri­ micii de Cucuteni.au format o dată cu venirea popoarelor stabilizare regională a ele­ formată din figurinele smăl­ s muzică uşonră Ctaudio
de artă aplicată apreciate lor ceramicii prefeudale. da­ elementul autohton care a su­ migratoare, multe centre de mentelor etnice. La decora­ ţuite, cunoscută sub numele * naţională a a Villa.
de specialişti si vizitatori. torate specificului popoarelor portat influenţe o dală cu ceramică dispar; este perioa­ re se foloseau piepteni pen­ de ceramică reliefată. SOCIETATEA
venirea celţîlor, care aduc in
Este concludent faptul că care au trecut pe teritoriul jurul anului 300 î.e.n. roata da în care sînt aduse pe teri­ tru sl.riaţiuni- în valuri ori­ Influenţele tehnicilor ce­ căilor feraie din Franţa va n- ☆
zontale.
la toate expoziţiile repu­ tării. Astfel, o primă etapă, pentru fasonarea oalelor, for- toriul ţării vasele de metal ramicii bizantine s-au făcut I aşa în curînd la trenul Mis­
blicane, la care a partici­ secolele IV-VIU de după sfâ- mînd baza gelo-dacă a cera­ caracteristice popoarelor no­ In general, ceramica din resimţite mai întîi în .Dobro­ tral un vagon special eu un REGIZORUL Boi Şip..v«t
pat cu regularitate în u lti­ rîmarea Imperiului Roman micii numită „La Tene'*. Ca­ made. Dintre decoraţiile de secolele IV -X II se prezintă gea şi în partea de nord a serviciu de secretariat; astfel, de la Studioul Bosna-film
influenţă romană s-a păstrat
mii ani, lucrările sale au este caracterizată printr-o sub trei forme; vase de tra­ Dunării, pentru ca în cele­ călătorii vor putea să-şi dicle- a creat, după un scenariu
lalte părţi ale teritoriului
prim it premii si menţiuni. păstrare a formelor preistori­ racteristic pentru această pe­ „terra sigillala", forme care diţie lustruite, cenuşii sau ţării să fie cunoscută cu ze scrisorile sau alte materiale s de Bogdan Iovanovici, un
u
Expoziţia recentă gru­ ce romane şi celtice, înlr-o rioadă sînt ccştile de formă se Imprimă pe vase. Popoa­ gălbui, decorate cu valuri şi mult mai tîrziu. pc o bandă de magnetofon, ui­ nou film artistic despre o-
pează cele mai reprezenta­ simplificare accentuată. Este Ironconicâ cu mîner şi vase­ rele care s-au aşezat în sudul striui 1, vasele slave care au mind ca la sosirea la destina­ ii cupalia fascistă a Iugosla­
tive creaţii ale sale din u l­ perioada de dispariţie a unor le bitronconice. Vasul de ce­ Dunării şi în vest au împru­ elementele adînc incizale şl BANCIU PAUL ţie, totul să fie gala pentru a u viei şi lupta partiyanjlor
tima vreme, inspirate din fi pus la cutia poştală. i împotriva cotropitorilor, in­
realitatea trepidantă si ma- titulat ..Fericiţii mor de
reaţă a Hunedoarei de azi. ALBUM DE CARICATURI u două ori".
Cele peste 20 de lucrări ex­ Rolurile principale sînt
puse, realizate Intr-o ma­ i Interpretate de tinerii ac­
nieră personală, au o te­ Părerea lui ... ■ tori Kole Anghelovsld şl
matică variată, predomi­ Snejana Nişîcl.
nând peisajul industrial, e­ 0 greşeală frecventă ■
vident, mult mai apropiat I * *
pictorului. • 8 CRESCUT cînd de mai­
h
Se remarcă gravura pe 1 muţe. cînd de Iei, în func­
sticlă si picturile pe sticlă ţie de imaginaţia scenaris­
„Peisaj industrial", ce , re­ tului, Tnrzan a fost întot­
prezintă fabrica de aglome­ deauna un copil fără pâ-
rare, unde lucrează autorul J rinţi. Iată însă că cineaştii
Si „Peisaj hunedorean", 4 americani î-au Atrjbujf, In
„Flori" si „Primăvara", pic­ sfîrşit, un tată care' va* a-
turi realizate din aţă co­ 8 pnre intr-o nouă serie de
lorată. Foarte ingenioasă 0 fiinţe pentru televiziune.
este si lucrarea „Cătunul", I Rolul lui Tnrzan senior va
realizată tn aceeaşi ma­ I fi interpretat de Johnny
nieră. J WeismuIIer (care a întru-
I chipat, între anii J932 şt
In pasiunea sa, pictorul
Florea Vasile sl-a căutat J 1948. în nu mai puţin d<= to
modalităţi simple de expri­ filme, pe regele junglpiv
mare, dar izbutite, convin­ I Fiul său va fi Ron Ety. nl
gătoare, asa cum sint lu­ § 15-lea interpret în ord;ne
crările din mozaic pe sti­ cronologică al rolului Iul
clă si fond de nisip. Aflat ( Tarzan pe ecran.
la prima sa expoziţie per­
sonală, pictorul amator
CUNOSCUTA actrltâ
Florea Vasile — care nu a ■ franceză Leslfe Caron Mir­
îm plinit încă 30 de ani — I neazâ la Roma, Alături de
a confirmat drumul său l Nino Manfredi, in filmul
I „TAtâ de familie", pe. ca­
ascendent spre afirmarea
I re-1 regizează Nanni f y.
deplină a talentului si for­ e Acţiunea filmului începe
ţei de exprimare, folosin- | in anul 1948 şi se încheie
du-se cu măiestrie de fru­ I In 1967. Pe ruinele lăsate
’J de război. Leslie şl Nlno
museţea nespusă a culori­
I încearcă să reclădească o
lor. 8 familie fericită şî reuşesc.
MIRCEA NEAGU I *
— Ioncscu ? Mda, o fi el bun profesional şi dis­
ciplinat, dar să nu uităm că mai are şi lipsuri I REGIZORUL' britanic
Desone de I. LEONARD | Terence Young (autorul
9 serialului cu James Bond).
■I Mc 99 pregăteşte o nouă versiune
8a filmului „PepS le Moko"
■ (care s-a bucurat de mare
I succes înainte de cel de-al
Concursul nostru de jocuri distractive I doilea război mondial, a­
protagonist
! vind
pe
ca
I Jean Gabin).
Locuri îndrăgite de marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu. Fotografia reprezintă ii Rolul principal va fi In-
In sat la noi Copertă literari banca, masa şî bradul strîmb, de Ia Oaşa Mică, unde scriitorul îşi petrecea adesea cli­ Sde Jean-Paul Belmondo.
terpretat de data aceasta
Foto : V. ONOIU
pele de odihnă.
Dezlegările jocurilor publi­
i 2 3 4 b € 7 8 9 14 12 (3,7;B,3,9)
cate In ziarul nostru din
Lentile
7 mai 1967 Totuşi, în şase luni, maestrul a
reuşit să termine tabloul in cu­
incasabile C A L E I D O S C O P lorile roşu, verde, negru şi alb.
Pătrat (pe orizontală): 36. 22. 9, 8 , 30, 6/12, 35. Preţul cerut de Babrîkowskf
14. 21, fi, 24/27, 18, 34. 4, 17, 11/10, 19, 3, 33, 20, pentru mlni-mînlatura sa este
26/25, 2, 23, 16, 32, 13/1, 15, 28. 29, 7, 31. Carte de Cercetătorii ştiinţifici de M " B— — : - - -f. în proporţie inversă cu dimen­
vizită : Agenda cetăţeanului Careul „Gastronomi­ la fabrica de articole opti­ siunile ei ; 7.000 de mărci
ce" (pe orizontală): 1 ) gust — bucătar ; 2 ) alo-pa- ce „Karl Zeiss* din Jena (1.750 dolarî). Această sumă nu
ner — pa ; 3) salată — m a t; 4) ta-ru!-paî ; 3) ro- (R.D.G.), au elaborat un supranumit şi „Biciul lui Dum­ exprimă valoarea artistică a
pot-salam ; G) amata-trag ; 7) nora-alia-nu ; 8 ) os- nou material sticlos trans­ Morminte pierdute nezeu", care băgase groaza în lucrării, ci mai degrabă unici­
tortâ-acs ; 9) menire-rahat ; 10) iaseâ-tarama. Joc parent din duroplast. EI toată Europa. Corpul lui a fost tatea ei.
cu chibrituri: din primul pătrat se iau două beţe are greutatea sticlei cu si- aşezat într-un sicriu de aur,
(cele din exterior) şi bătui din dreapta din ulti­ lîcati şi este mal rezistent Cînd a murit Gingis-han, sicriul de aur — intr-unui de
mul pătrat. Cu aceste trei beţe, ataşate la bătui dedt toate masele plastice trupul neînsufleţit al acestuia argint, iar cel de argint — in-
de jos al ultimului pătrat se formează un alt pă­ din polisterol şi acrilglas. a fost înhumat in mijlocul u­ tr-unul de fier. Sicriul de fier 0 coloană care
trat, mişeîndu-se doar trei beţe. In plus, noul material des­ nei stepe întinse. Locul unde a fost îngropat împreună cu o
tinat fabricării de lentile, a fost îngropat omul care supu­ comoară Imensă in pâminl.
nu se zgîrie şi este de 12 sese jumătate din lumea de a­ Toate persoanele care au luat se clatină
ORIZONTAL : 1) — Tirg sătesc. — Preparai la Săritura calului ori maî puţin fragil dedt tunci n-a fost marcat nici mă­ parte la înmormintare au fost
car cu o tufă sau un pomişor.
stină. 2) Suprafeţe agricole — Autovehicule des­ sticla obişnuită cu silicaţi. Mai mult chiar, pentru a şter­ ucise pentru ca mormîntul să
tinate reprezentaţiilor cinematografice în cele ge orice urmă, s-a poruncit ca nu mal poată fl găsit. In curtea mănăstirii Tatev
mai îndepărtate sale. 3) Crescători de albine — Piin anagramare veţi afla stepa să fie bătătorită în lung din R.SS. Armeană, construită
Prieten 4) Pomi ale căror fructe se coc la începu­ OM p i c i u OM MUL ££ OQÂ MU numele unui mare povestitor şi în lat de o herghelie uriaşă în anul 895, există o coloană
tul verii — Premii. 5) Căpiţă de fin înfoiatâ — român şi opera sa, care consti­ Utilaj pentru befo- formală din 10 000 de cai. care se clatină. Ea reprezintă
o prismă octogonalâ, înaltă de
Cultivator de în. 6 ) Muzică, teatru, cinematogra­ POM ŞU cu TlT FA Şl MAI $4 tuie Un monument al prozei Mormîntul temutului cuceri­ Cel mai mic tablou
fie etc. — Notă muzicală. 7) Consemnat grafic — • noastre artistice. nare sub apă tor nu a fost descoperit nici 1B m. Aşezată pe o bază semi­
Patrulater. 8 ) Teritoriu in Africa orientală — Să­ MIRON ŢIC pînâ astăzi. din lume circulară de piatră, coloana pa­
tean. 0 ) Produs animal — Intre corp şi cap — DU AU CCA6 DIN H€l TA Şl IAN II ia re Imobilă. Este însă de ajuns
Adverb comparativ. 10) Unii — Interjecţie — Specialiştii de la Insti­ ★ a-o împingi cu mîna, şt ea în­
Zburător în mitologia greacă. 11) Scriitor romăn. CA 0 0 0E l T6 ş i SI Criptografie acvatică tutul de proiectări „Vod- Italia deţinea pînâ acum un
autorul romanului in 3 volume „1907°, în care proekt", din Sofia, au pus In anul 410 a murit, în Ca- record ciudat — ea poseda cel cepe să se clatine, revenind a-
evocă răscoalele ţărăneşti de la începutul acestui Q£ (4-5-2-1-4) la punct un nou utilaj pen­ labrîa, Alarie. regele goţilor. mal mic tablou din lume cu o po! treptat In poziţia 8a Ini­
veac — Posedă. a FA NI Mice Şl goa FU ZA tru betonare sub apă. El Alunei, goţii au zăgăzuit un diagonală de circa 1 mm. A­ ţială. Amplitudinea maximă
VERTICAL : 1) — Ciupercă uscată folosită o- constă din două tuburi, rîu şi. cînd albia acestuia s-a cum, recordul a fost bătut; pic. este de 15 grade.
dinioarâ la sate pentru aprinsul focului — Coope­ MW CO ME M i/l IEŞTI OU PiE T£ CA pâlrunzînd unul în altul, golii, au săpat pe fundul ei un toiul şi giuvaergiul vest-ger-
rativă agricolă de producţie. 2 ) — Ingrâşâminte- cel inferior atingînd fun­ mormînt adînc, în care au aşe­ man Hans Joachim Babrikow- Coloana a rezistat la multe
le minerale folosite la fertilizarea solului. 3) Cu­ JU-ŢI &U P li c in CA PR1 uC feuH MUCI dul apel, iar prin cel su­ zat sicriul de aur şi toate co­ ski a creat un tablou mal mic cutremure de pămînt, rămînînd
sături şerpuitoare la le — Plivitul plantelor. 4) perior curgînd betonul. morile. Apoi, ei au distrus ză­ de 1 mm. Executat în ulei şi nevătămată. In 1931, după un
Ţăran cooperator trecui de G0 de ani, căruia i s-a După turnarea primei „por­ gazul. lâsînd rîul să se întoarcă reprezentînd un portret al lui cutremur de gradul 1 0 , In par­
asigurai o bâlrîneţe lipsită de griji. 5) In sat la PA a t OM t it v ie ZA’K SE CCCA5 *es ţiuni" de beton, tubul in­
noi. 6 ) Unealtă agricolă asemănătoare cu plugul ferior este ridicat cu aju­ în albia sa. In aceeaşi noapte Dante, el este vizibil numai la tea inferioară a coloanei au a­
— Ţes. 7) înmulţeşte — Ceapă mică folosită ca ră­ UN e is Cui FPUM FU SC-o torul unei macarale obiş­ au fost ucişi toţi cel care lua­ microscop Nici măcar cu o lu­ părut nişte crăpături. Pină a­
sad. 8 ) Coca Andronescu — State. 9) Soluri de SĂ cu nuite. iar celălalt tub râ­ seră parte la „operaţie* şi cu­ pă puternică nu se pot dis­ tunci, ea se clătina dacă era
struguri. 10) Casă de cultură la sale — Ren I — mîne pe loc. Aparaturile noşteau locul mormîntulut. tinge toate amănuntele. Cea împinsă cit de uşor. Acum este
Coslică Amza. 11) Producţia fermelor zootehnice Pornind dintr-un anumit Ioc şi urmind săritura precedente de betonare e­
— Vehicul rustic. 12) Maşină agricolă eu care se calului la şah, veţi afla şase versuri dintr-o poezio rau prevăzute cu un singur ★ mal mare dificultate la execu­ necesar un oarecare efort. E-
recoltează cerealele din volumul „Cînlarc omului" de T. Arguczi. tub pentru a cărui ridicare tarea lucrării a reprezentat-o... nlgma acestui monument arhi­
Cuvinte rare : IAO IONEL AMAK1UŢEI N. COSTIN TACHE OCHIŞOR era nevoie de o macara de In anul 453 a încetat din via­ pensula. Fibra subţire din ma­ tectonic a rămas nedezlegalâ şî
Călan Deva Deva tip greu. ţă Attila, căpetenia hunilor, terial sintetic se rupea mereu. pînâ astăzi.