Page 78 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 78
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3855
lo a ra o ia fe ti
ţ n iB iB B fB H o u a O H B B ISSCB Bl O K I Ci 6 B D I
HANDBAL : Patru
VIRSTA CRAVATELOR ROŞII B echipe victorioase
8
I în deplasare
0
Etapa a Vl-a a campionatu
1 lil nr. 8 din Hunedoara a lui regional de handbal o pu 9 In 1LP. Polonă a fost rea- pe harta arheologică a lumii £ In laboratorul fizicianu
tem numi pe drept cuvint eta
Fapte din redat tabloul intîlnlt cînd i-a pa echipelor oaspe, deoarece, lizalâ o instalaţie „A.S.I.-l", datorită scoaterii la iveală a lui sovietic Nikolai Bnsov, lau
dăruit mamei flori, Lia B li
unor aşezări omeneşti preisto
darii dc la Ghelar a găsit la cu excepţia jocului de la Pe denumită abataj izotopic auto rice cu o vechime de aproxi reat al Premiului Nobel, a fost
mat, care va fi prezentată în
tema Pe stradă un crimpci troşani unde Utilajul s-a im cadrul Expoziţiei internaţiona mativ 500.000 ani, nu fost fă obţinut un impuls de laser de
unitatea pe tim p de ploaie, iar Ma pus in faţa Victoriei Călan, ce le de utilaj minier ce se va cute recent noi descoperiri. 4 050.000 Uw, adică lot atîta
rina Ştefan din Petroşani, lelalte patru echipe care au ju deschide în iulie a c. la Mosco Este vorba de urmele pietrifi cit ar avea cîleva centrale hi
Ovidiu Avram din Pctrila şi cat pe teren propriu au pier va, cu prilejul Congresului in cate lăsate de picioarele cîtor-
noastră Mircea Gherman din Certej dut meciurile. ternaţional al minerilor. Cu o va specii ale faunei din acea droelectrice de puterea celei de
la Bratsk. In legătură cu posi
au desprins colţuri de natu La Alba Iulia. Ponorul Vata asemenea instalaţie au si fost epocă, printre care bivoli, ri
a cîştigat in fala localnicilor, utilate unele mine din Polonia. noceri şi urşi. Acestea, aprecia bilităţile de utilizare a laser;-
Activităţile menite să pre ră de o rară frumuseţe şi dar cele 2 puncte nu î-au adus Constructorii polonezi au fo te, de asemenea, la o vechime lor, Nikolai Basov a declarat
gătească şi să ţntfmpine Ziua le-au redat cu o sinceritate un loc mai bun în clasament. losit la realizarea instalaţiei de cîlevn sule de mii de ani,
pionierilor cuprind o gamă de un pitoresc unic. Toată Ardeleana Alba Iulia nu a re „AS 1.-1" tehnica izotopicâ, ca au o importanţă deosebită pen că aceştia vor putea fi folosiţi
largă dc manifestări; de la uşit de G etape să acumuleze re permite extragerea cărbune tru ştiinţa mondială.' în genetică, pentru descoperi
concursurile pe diferite teme fantezia, toată imaginaţia nici un punct. lui aproape fără participarea rea unor taine ale materiei, în
pînă la excursii in regiune creată de povestirile ce le-au Prin victoria de la Petroşani oamenilor. O Firma americană „Ford" medicină ca mijloc de comba
şi in afara ci Acum, cînd ne legănat copilăria au transpu asupra Minerului din Aninoasa a realizat un tractor teleco tere a unor- maladii. In tehnică,
apropiem de încheierea anu s-o cu penelul în Ilustraţii (terenul din Aninoasa este sus Dintr-un abataj automatizat mandat care trebuie să elibe
lui şcolar, strădania la învă la basme, ofeiind privitoru pendat), Constructorul Hune se pot extrage in 24 de ore reze pe tractorişti din obliga de exemplu, utilizarea lascrî-
ţătură este concretizată în doara a trecut pe locul VI şi cca. 4 000 tone de cărbune, a- ţia de a şedea în cabina inco lor la maşinile electronice de
cei 140 pionieri fruntaşi pe lui un neasemuit tablou în se parc că şi-a găsit cadenţa în dicâ toi a Ut cîl se extrage în modă a tractorului lor pe timp calcul va permite după păre
şcoolă, ale căror fotografii care şi-au dat intilnirc eroii acest campionat. Reprobabilă 24 de ore dinlr-o mină de ca de ploaie sau de caniculă. Noul rea savantului, sporirea vitezei
vor alcătui panoul dc onoa din cele mai cunoscute po în acest joc comportarea ju pacitate medie. Funcţionarea tractor, al cărui prototip a şi
instalaţiei este supravegheată
re al unităţii. veşti. cătorului Gnbor Francisc (le la numai de trei ingineri. de lucru n acestora (lc la sute
Minerul Aninoasa asupra că
Concursul „ Cea mal fru Vizitatorul răimine profund ruia comisia regională va tre fost încercai, este comandat de de mii de operaţii pe secundă
moasă poezie şi compunere bui să ia măsurile necesare. Q) O lirmâ londoneză a con la distanţe mai mari sau mai la miliarde de operaţii pe se
închinată Zilei pionierilor" impresionat în faţa lucrărilor Metalurgistul Cugir a obţi struit un garaj automat cu mai mici. cundei.
a dat rezultate dintre cele de linogravură oi căror au nut o victorie destul de preţi multe etaje, destinat autoturis
mai edificatoare, dezvăluind tori sînt elevi de la şcolile oasă şi neaşteptată la Sebeş, melor.
talente cu reale posibilităţi generale din Petroşani. Vio- reuşind astfel să ocupe locul II Clădirea garajului poale n-
Lucrările vorbesc despre fru în clasament. dâposli 500 de automobile în
museţile patriei noastre so rel Vujdea, Ştefan Fodor au La Deva. Sănătatea Pîclîşa 15 etaje, şi pînă la 30 de auto
cialiste, aduc jnnlţmniie creat lucrări ce rivalizează a învins echipa locală — Voin mobile la subsol. Trei lifturi
partidului pentru copilăria cu linogravuri realizate dc ţa — in urma unui joc în care permit accesul şi ieşirea auto
senină, lipsită dc g riji artişti plastici amatori talen sportivitatea a lăsat de dorit. mată a automobilelor cu o vi
Excursiile la Haţeg, Sanni- taţi. Privitorul poposeşte cu Aşa cum arătam moi sus, teză de 8 maşini pe minut
zegetusa, Porţile de Fier ale singura victorie a localnicilor
Transilvaniei, Hunedoara, admiraţie in faţa zecilor de a fost la Petroşani, unde U ti $ La Institutul pentru stu
Călan, Ţebca, Alba Iulia, portrete in acuorelă, tempe lajul a întrecut Victoria Călan diul cererii populaţiei pentru
Răşinari, sînt doar cîleva ra, creion sau chiar ulei. Ră- în urma unui joc destul de mărfuri de consum popular
din acţiunile de acest gen duţa Popovici, elevă din cla hun. Nici aici nu au lipsit însă şi conjunctura comerţului, în
pe care le-am organizat. L1NOGRAVUR-A. Autor Vujdea Viorc!, cl. a V-a B, sa a Ill-a din Petroşani c au actele de indisciplină cauzale fiinţat la Moscova cu un an în
Cei mai talcjitafi elevi din Petroşani. în special de oaspeţi. urmă, sc lucrează la un model
şcoală pregătesc in prezent toarea unui portret — Cap Iată, aşadar, o etapă surpri economico-malemat ic al cere
montajul literar „Trei gene de fetiţă, a cărui expresie ză în care s-au înregistrat re rii. Cu ajutorul acestui model
raţii" iar 450 de pionieri din vorbeşte, ţi sc adresează zultate destul de bv.ne. Cele se vor putea alcătui planuri
ansamblul dc gimnastică al prin privire, prin atitudijie, 147 de goluri au fost realizate certe pentru cerere pe ansam
şcolii îşi continuă exerciţiile Expoziţia regională de astfel : Ardeleana Alba Iulia — blul ţării şi pe republici. In a
pe care le vor prezenta la Teodora Lăzărescu din Pe- Ponorul Vnţa 13-15 ; Minerul ceste planuri vor trebui luate
Ziua pionierului. In cinstea troşaJii, Maria Vlad din Ghe Aninoasa — Constructorul Hu în considerare particularităţile LONDRA — Problema parcării automobilelor este una din
aceluiaşi eveniment desfăşu artă plastică a elevilor lar, Marin Olteanu din Ilia nedoara 14-1G ; Unirea Sebeş climaterice, naţionale si de altă cele mai acute probleme ale marilor oraşe din Occident. Ma
răm munca pentru ca cei au dăruit, prin portretele in — Metalurgistul Cugir 10-17 ; natură ale regiunilor respecti joritatea locurilor de parcare sînt cu plată. Lingă trotuare au
mai buni şcolari din clasele Voinţa Deva — Sănătatea Picli- ve. fost instalate contoare automate, care marchează timpul cit
a 11-a să devină pionieri, ast Expoziţia deschisă, dumi cate la Expoziţia Naţională acuarelă sau ulei, lucrări ce şa 12-1G ; Utilajul Petroşani — In această activitate specia stă maşina pe locul de parcare.
fel ca la 4 iunie să în fiin nica trecută, in sala festivă de la Bucureşti, iar 132 la stirnesc admiraţie. Victoria Călan 19-15. liştii ţin seama de G-7 factori In foto : Controlorul lipeşte pe parbrizul maşinii chitanţa
ţăm cel dc-al 26-lea detaşa a U R C XI. din Deva prile cea regionalăi. 132 de exponate, tot atîtea In urma acestor rezultate decisivi de ordin economic şi de amendă pentru depăşirea timpului de parcare.
ment din unitatea tioaslră. juieşte vizitatorului o plăcu Din 132 de planşe zîmbeşte talente, tot atîţia iubitori ai clasamentul după cele G etape social care modifică cererea.
In preziua sărbătorii, pe pla tă înlitnire cu arta celor mai frumosul văzut de copii, sim din cadrul turului campionatu Printre ele se citează creşterea
toul din vestul Cetăţii, pio mici m innitori ai penelului ţit şi Irăit de ei, redat cu frumosului. Vizitatorul va lui regional de handbal se pre veniturilor populaţiei, modifi
nierii şcolii noastre sc tor — elevii şcolilor generale din fntilni pe planşă şi greşeli zintă astfel : cări survenite în nivelul preţu
in tiln i cu un fost pionier al regiune Organizată de sec claritatea şi sinceritatea i;?/- dc ajiatomie, şi greşeli de 1. Utilajul Petroşani rilor în ansamblu şi pe măr
prim ului detaşament în fiin ţia regională de invăţăininl stei. M icii artişti şi-au ales cromatică.. Dar va fi surprins 2. Metalurgistul Cugir furi, modificări demografice.
ţat In oraşul Deva. şi de Consiliul regional al or o diversitate dc teme : Aca plăcut de claritatea, dc sin 3. Sănătatea Pîclîşa La jumătatea anului curent 5 *'n o i ta ţie
Copiii sc pregătesc cu se ganizaţiei pionierilor, expo să, Te stradă, Agricultură, ceritatea cu care copilul a 4. Unirea Sebeş va fi pregătit calculul structu
riozitate, cu pasiune şi dra ziţia c rodul concursului de Peisaj, Ilustraţii la basme, prins în penel viaţa. Va găsi 5. Victoria Călan rii cererii pe întreaga Uniune
Sovietică pentru anul 19G8. In
f». Constructorul Huncd.
goste, pentru ca la ziua lor artă plastică, desfăşurat în Viaţa copiilor, Portrete. In in fiecare exponat un crîm- 7. Voinţa Deva republicile unionale au fost or la d
săubătoarca să fie cit mai trimestrul 11 al anului şco tema Acasă, Nicolae Mărăci- pei din frumosul pe care-l 8. Ponorul Vata ganizate filiale ale institutului,
frumoasă. lar, concurs ce a cuprins neanu din clasa a Vf-a din trăieşte, pe care-l simte şi pe 9. Minerul Aninoasa au fost înfiinţate servicii pen
peste 40 000 dc elevi M ii de Petroşani a surprins-o, in a 10. Ardeleana Alba Iulia tru studiul cererii în magazine
CRISTINA AVRAM care il redă cu naivitatea şi le mari. Iu depresiu nea Zaranduhti, fnurauf, bazine pentru înot.
preşedinta Consiliului pionie lucrări au fost selecţionate cuarelă, pe mama gospodă gingăşia vîrstei. pe valea Cricului Alb, la 21 Oaspeţii slafiunii pot vizita in
MARIN MARIN
resc dc Ia Şcoala generală la raioane, peste 1 200 la re rind la bucătărie, Ana V e s - metodist Ia Consiliul 6 La Vcrtesszollos. localita km de Brad şt 58 km de Deva, tim pul şederii lor frumoasele
„Dr. Petru Groza'* Deva giune, din care 130 valorifi can din clasa a IV-a a Şco- LUCIA LICIU regional U.C.F.S. te ungară devenită cunoscută se află pitoreasca staţiune bal locuri din împrejurimi. Ple-
neară Vaţa de Jos. Renumită
cind pe Valea Ponorului, a
I prin apele safe termale, cu jungi la grota de la Priho-
• M B B B H B B t â S S ■ S Q B B B Oi Q B3 ) D H g g B B f H \ / l D l I I U H Q IS B im TO GX/LTO rş ■ r» iir j*w * 151 rnr-m rm r ţ | i O ( B 9 (S DBB B CBS2 O 1 0 9 O (ZSS C M B Q I l« f)
noscute din cele mai vechi dişte. Măgura Cinnganilor, cu
tim puri, cit şt prin peisaje na pante line, te poartă spre Tii-
R E F L E C Ţ II turale de o rară frumuşele, căşcle, hotar cu raionul Gura-
staţiunea alragc an de an nu hovţ, pe unde a liaiduTtt^Bisor-
meroşi turişti. Anual vin aici . ca. La hotarul divina
la tratament sau pentru a-şi basa, Brotuno şi Oci, se află
A d l petrece cîleva zile plăcute, „ Coasta Cremenii", unde s-an
C w a m a iv iz e mii de persoane. Cei mai m ulţi găsit, urme ale omului preis
vin să facă băi tămăduitoa toric, iar Ungă Brahma poţi
re de boli. Apele termale care admira dealul „Solea roşie",
izvorăsc din aceste locuri sin! care aminteşte dc vitejia ar
î n t r ă î n s p e c t a c o l folosite cu succes atit în cura drum at prefectului Ruteanu.
matei tancului şi de ultim ul
externă, pentru afecţiunile a-
paralufui locomotor şi ale sis Amatorul de drumeţii mai
temului nervos periferic, cft găseşte în apropiere lacul dc
Cred că i-am mai văzut un bună dreptate, un spectator şi in cura internă pentru tra la Caraci la o inălţime de 700
deva; poate pe stradă, S3U la spunea la ieşirea din sală: tamentul afecţiunilor tubului metri. Pentru cei care vin aici
cofetărie. Exact nu ştiu. Pe ea „Bine că n-a fost mai rău1'. digestiv, vezicii biliare, fica in m ijlocul lunii iulie, „ Tirgul
am recunoscut-o uşor. Am vâ- Sigur, toate acestea ne în tului, căilor urinare, afecţiu dc fete“ de la Găina Ic oferă
zul-o de multe ori, am auzit deamnă la profunde reflecţii. nilor reumatice şi ginecolo un minunat prilej de n cu
că are nişte părinţi cumseca De unde or fi învăţat aceşti gice. noaşte frum useţii" portului şi
de, care locuiesc în Viile Noi. tineri să fluiere în spectacoi ? Rima desfăşurare a ser r i obiceiurilor locale.
Oricum, cert este că i-am con Oare la urechile lor n-or fi Natura şi omjil au sădit pa
siderat ca pe nişle adolescenţi ajuns încă bunul obicei a] po dului medico-balnear este asi aceste locuri frumuşeii fâm
rătăciţi undeva între lipsa de porului român de a răsplăti cu gurată dc medici specialişti şi seamăn Călătorule, dacă d.O f
bun gust şi insuficienta edu aplauze, cu căldură pe cei ca cadre medii eu pregătire in mul te va abale vreodată prin.
domeniul fiziotcrapici.
caţie din partea familiei. re merită ? Pe cîte ştiu, flu Ţara‘ Zarauduluî, nu pregeta
Marţi seara însă mi-am dat ieratul la noi exprimă o de Celor caic vin la tratament să vizitezi această pitorească
seama că reprezintă şi un rău zaprobare. E drept că în unc ori numai in vizită, le sînt staţiune Vei avea fericitul
social. De dala aceasta i-am ie ţâri de pe continentul ame Grupul vocal al cercu create condiţii optime de ca prilej să faci cunoştinţă cu.
cunoscut la un spectacol la rican se fluieră cînd plăcerea Pe yrrneie materialelor publicate lui de limba engleză din zare şi odihnă, dc petrecere unele dintre cele mai minu
Deva... e mai mare, clar noi sinlem clasa a Vl-a de la Şcoa cft mai plăcută şi reconfor nate şi mai frumoase locuri
Orchestra nu atacase pri în România. Probabil au ră la generală „Dr. P. Gro- tantă a tim pului liber. in sla- ale regiunii
ma notă, cînd prea entuzi mas contrariaţi şi artiştii. mulţumit za" Deva. fiune ex'istă un club, un cine Prut. CONSTANTIN RUSU
aştii noştri neLunşi, neim- Oricum, pleloşii noştri. în matograf, o bibliotecă, res- Brad
băiaţi şi prost îmbrăcaţi Ma- loc sâ-i încurajeze, aşa cum
matori de muzică laie" s-au probabil au dorit, j-au deran
aruncat înlr-o largă şi indes jat cu zgomotele lor.
criptibilă gamă de fluierături, Mai trebuie pusă însă o în să constate
bălai în palme, ţipete, tropăi trebare. In sală nu s-a aflat Peirtru fimpulBâa l i t r i i
turi şi lot felul de zgomote a- nici un părinte, nici un profe
parţinînd unei lumi necuvîn- sor, nici lin tovarăş de muncă
lâtoare. Şi au ţinut-o aşa tot al acestor indivizi ? Dacă da,
timpul, în ambele pârli ale pînă cinci îi lăsăm să-şi facă Vorbeam înlr-unu! din nu cauză nu supraveghea minorii Ceru Băcăinţi unde se afla co HHdwniieavoastrâ Biber
concertului. Unul dintre ei, de cap? In scurt timp, dacă merele trecute ale ziarului pe tot parcursul, pînă la intra pilul, în care a cerut să ne in
parcă mai neluns şi mai mur nu-î punem Ia punct, n-o să mai nostru despre fe)»U cum îşi rea lor în majorat. formeze asupra felului cum
justifică existenţa
autoritatea
dar decît toţi ceilalţi, se ră putem viziona un spectacol. tutelară. Ne refeream în speţă Ce schimbări au survenit pe trăieşte el. La adresa respec
tăcise între primele rînduri ; Marţi seara au fost numai cî- la serviciul de autoritate tute linia îmbunătăţirii activităţii tivă n-a venit nici un fel de Adcvâratn fn|.s a fascismului ; M AŢKC : Ifi.llll Suita simfonica To trei păi(i de
Omul din |(in ( JI.IA : Aport, M tihlar.
vâzînd că n-are susţinători, ţ.îva, însă de-ajuns pentru a lară al Sfatului popular ni o- autorităţii tutelare? Ce măsuri răspuns... Joi Dinu Lipani ; 17,lll l.o um ile tâmpei
I-ra^inenIc dm spectacole Ic Operei
Hc
s-a retras in spatele sălii unde împiedica cîteva sute de oa rnşului Orăşlic. Vom aminti a luat comitetul executiv în a- A făcut o anchetă socială, a mal din laşi , 17 .)â Melo iba săplaminn:
a preluat conducerea. Ea, în meni să cunoască o serie de pe scurt deficienţele care s-au ceaslă direcţie? In mina an trimis o adresă şi cu aceasta, 25 MAS ..M uriţca dc viol" dc Cclu Solomu
schimb, a rămas singură: dar piese muzicale de reală cali semnalat atunci în activitatea chetei făcute pe urmele artico autoritatea tutelară s-a spălat ncscu ; iN.llil ,,ln parc" — muzică u-
„D ciig.
şnară : IN.l'.i
o ii-s cîiHecele
şi-a făcut „datoria". Aşa îneît tate. acestei comisii. Exista o sla lului publicat acum două luni pe mîini. S-a mulţumit să con mele' — muzică populară : CI <1.1 Muzică
aceşti cîţiva certaţi cu buna- Stimaţi părinţi, profesori, se şi ceva am desprins următoa state şi gata. De ce s-a oprit upiară cu Celula (ilari; ji (iică l’ clrcjcu;
cuviinţă, care au înţeles greşit cretari ai organizaţiilor U.T.C., bă evidenţă a minorilor căro rele : în 11 aprilie ac. a fost aici ? De acum înainte era ne PROGRAM UL I : ’ AS Sumarul pre l'M .i In jurul globii tui ; 2 2tl,'HI Trnusm t-
Nimic d lll sl uc! iuul dc Ciul cuc al R.iibu
dreptul pe care-J are proprie atenţie! Cîliva indivizi nu in ra trebuia să le acorde grijă analizată activitatea colective voie de mai multă preocupare, xci • S.(1(1 Tui înainte (emisiune pemv»i lelcvi/iunn, ji cniiccitillu dc concerte
pi nu ier i ) ; S, C (I Moment jin c iit : fl.'LÎ L i
tarul unui bilet de spectacol, trat în spectacol. Dăiuiţî-îe şi atenţie, în •sensul că despre lor de sprijin pe trimestrul I dc mai multă grijă pe care s-o m ieiofnn. nirlndia jirefcrală ; 0,.'<(l IL - din ciclul „Tribuna iii m io r s n ltjli".
H U N E D O AR A :
au creat o atmosferă insu ceea ce merită ! unii dintre aceştia autoritatea cu care prilej s-a prelucrat şi fi acordat minorului Cuţurca- vod", pieră Istorica „Jo, M in e * Voie ilioinoR a/im il :isenIlăloarclor : HI..7(1' Ta D irijo r Inoaimcl Flcncscu : In pauză :
de Dan T irc h îlJ .
A m intirile c.uclor
1.:
ărtisui ; 21.22
poarta iă n i bas
lilnuri «lin bâlciul
portabilă. Iată de ce, pe A. NICULESCU tutelară nu ştia nimic ; colec articolul din ziar, s-au verificai nu. Dacă Sfatul popular din Prezintă Teatrul dc ita t „V alea J iu lu i’* in u lu i' de ludul Gabnr : l I O.'l Cronica Maeştri at nuni rigidului II incbois.- Dofay
tivele de ajutor nu erau îndru listele cu minorii din fiecare Ceru Băcăinţi n-a răspuns, l’ clrnj jm . economiei : IL(I0 ..l a bra( cu line" — >■ () lirccbl
mate şi instruite sistematic, sector ; felul cum serviciul de trebuia să se fi deplasat cine A L IIA IU I.IA - V IN Ţ U t UF JOS : m ujicii njoarâ : ILI.'I Din însemnă iile
lucrau cînd voiau şi cînd pu- autoritate tutelară se preocupă va pînă acolo şî să constate .«Concert de m uiica p op u lari'1, *uţ(inu< msti ncturiilui ailiMlic (iieln! ..Fleinen-
de O rrlic 'lra populară a Filarm onicii de
teair; comitetul executiv al de minorii lipsiţi de educaţie situaţia adevărată. stat din A rad. le onnponenlc ole sfieel ato I ii lu i" : K-
lertelc sonore xccncvclmice fu spccUi'n-
început de sezon la băile Geongiu. sfatului popular acorda un slab în sînul familiei a constituit 0 - Se impunea în acest caz o leIc de aoialun ; 12 2.Î FUv.ida a ilis lu lu i
sprijin comisiei ; serviciul în biectul şedinţei comitetului e mult mai mare preocupare, în- aina'or. Aspecie de la fn*a raionala a
eelni de al V tll-le a Concurs a rlislic ne
IN ,0(1 t’cillIru tim e lu t jcu iac : Slud,„ul
xecutiv din 14 aprilie ac. Cu trucît în prezent doar două ca (ară ; I.I.IIO In ltln irc cu melodia pojiu- pionierii,nr ; IN,1(1 lo(l|,l 1 ; Finala t.itipr.i
această ocazie s-au luat unele zuri reţin mai mult atenţia, cel lară ji interpretul preferat ; 1I.I.Î Put iJU'ipion ilor cm'■ < i j > C111 Inter unionale Mi
măsuri privind reorganizarea mai sus amintit şi cel al mino înainte (emisiune pentru p innieiii dm Uimi — Cehii c («las^nu' l'r ansmisiin:it de
colectivelor de sprijin pentru rei Marcela Munloiu. Despre DEVA : Jandarmul la New Yorl« (tî- clasele a III a ji a IV a) ; l.i.n:( M ur ce, In l.iu il iono : 2(i.l." M ult e dulce ţi I ru -
e.\po/.ilii : Retrospectiva Dumitru (îliia
.. Kt;, ■ Nil IImo dc limbă română ( I U I -
a putea cuprinde în totalitate primul am vorbit. Să vedem ce ncmalo|jraf»jl „P a tria ") > Cei 7 din Tcba (ă : Iti, Iâ Ludovic. Spicss ti Octav |-j\i lcni|)or;i n ă . 2i 1.21 I a ord ineji zi Ici . .
problemele ce se ivesc în a- s-a întîmplat în cazul celui de („A ria ") ; Jandarmul 1) New York găicsen in rolurile Otlu-llo ji lagn ; O rganicai ca >ti iliţifie ă ji piroducţicl J' a
(grădina) : SIM ENI A : N fijionc e.itr^nr-
lli.'id „l.a |torlile durului'' — emisiune
m unoi : 2d.-t.1 Tclegbdi In sulele Air.lll'e ;
ceaslă direcţie. Astfel, fiecărui al doilea, semnalat şi în an d ln a ri ; H U N EH O AR A » Robii (..Si,le- dc folclor : 17,1(1 Fapte dm istorie. lî\, 1 j Koniii nţe
cunoscute.
colectiv din cele palm, li s-a cheta făcută în luna martie. ru rg ijIiiI") : ţudex ; l cnin în Polonia Cultura din epoca feudală in Tarile S o)ijti : M iiria pe vei.mi ii 41 Ion Sin
Sa ndiilcscu
riscul
(.,Flacăra") : Coplan îji animă
mai adăugat cîte un deputat. — Autoritatea tutelară a ce (grădina „S tadion") ; Jude* (grădina Romane în secolul al XV'M ca ; 17,.în ian : 21 .iu De la ( iintţo la R riiit ul! 1
Ciclu! .,.Sâ înlrlcgein muzica" ;
IN.0.7
; 22 l l j
Uni cui iscle
In articolul scris cu prilejul rut tribunalului — ne relatea „C entru") ; C A LA N : Zorim erectil ; Uadiosimpovirm Atributele eon vie.(ni rit 21 .ăli Dosar ol nr Fm miine de r-||y Ho-
UjOiTfC
muzicii
primei anchete, relatam faptul ză tovarăşa Cornelia Bogdan, Trei paji pe pămîn! ; PF.TR fl$AN t : socialiste ; I.NJO Incursiune tn cotidian; mau ; 2:2.2.1 1 Olicriircţi ce leiiiri : D in j O 1 lll
Neveste periculoase („R epublica” ) ; O
l!l..Iii Sport : 20.(H) Radiogazcta de sca
că autoritatea tutelară nu cu decăderea din drepturile pă glinda cu două (e(e („7 Noiem brie") ; ră : 2l.f1â Antena tinerelului ; 22.Ci M o Robei to llcnzi ; ‘22.1.7 Telejurnalul de
noapte.
noştea soarta unui minor lip rinteşti a tatălui. Procesul sc l U PFN ! : Caso n clin ijtîtă („M u ncito - ment poetic Stanic nocturne ; 2.S.00 l.lin
sit de sprijin material şi moral, află încă pe rol. Procuratura reie") ; Zile reci j Un martor în oraj | diseuieea noastră — nmrică tijoară ; 2,02
rnm m m m sfii respectiv a lui Mircea Cuţu- no-a cerut dovezi din care să („C u ltu ra l") j U RJC AN l : Dacii ; TUR- M elodiile nnp(ii
Coor- 1 '"mmm
R ATFN I : Primo sî <le libertate : Tudor
Valsul vejme
PROGRAM UL II :
reanu, care era fugit de acasă reiasă că tatăl e incapabil să seriile I ţi K j TAROŞENt ; Fantoma) tinăr ; N,2(! S;î învăţăm no rîiite r ; „R n
din cauza bătăii şi care trăia o întreţină şi s-o educe. se dezlănţuie ; V U I CAN : Golgnta t mănajiul* (cîniec popular) ;
la nişte cetăţeni în comuna Jată că de aproape două luni C R IV ID IA s Prea tin i,, ; A N IN O A S A : <1 mi a i e enltinale ; N.C „T ra n d a fir de la
Tarearco inter/isă ; LIVKZFN1 : N u n ti
Moldova" — eintcce si jocuri populare :
Ceru Băcăinţi. Ce a făcut au problema n-a fost încă eluci tu p e ri|K |iî ; P FT R tl A : Cea moi fru 0.-(fl DO R I'-M I pentru copii : ,.l itere T K N T h lJ 24 O l t t
toritatea tutelară pentru a spri dată $i aici autoritatea tute moasă ; I.O N FA : Procesul sili („7 N o C u eîntee". Scenetă mm/ic da ; Itl.'tO
Vicmc ncsl;ibi)îi,
cu cerul temporar
jini minorul respectiv să nu lară a acţionat lent, fără ho- iembrie") ; (> lc patru iile ale oraşului Lectură în premieră. A !' Haconiiki : miros Vur cădea averse de ploaie, in
Ncapole ; Libelula (..M inerul") ; ORĂ$-
simtă Jipsa părinţilor ? lărire. Credem că e cazul ca IIF : Ridem cu Stan ;i Rran ; Complo ..l'.rliiiio ctiul nebunilor jt alte povestiri", solite de Hescarcozi electrice. Vin» mo
Sorin 'I itel : ..Valsuri nobile ji senti
— Colectivul de ajutor tute cei care răspund de acest re tul ambasadorilor („P a tria ") j In f ie - mentale" : ll. l. j Din (ârile socialiste : derai, cu intensificări temporare din
vc<t Si nord-vest. Temperatura aerului
C U
tare ii, sărbătoare (..Flacăra") :
l l . 'l' Recital dc vioară
Jacoues T l\i-
lar din sectorul IV — ne spu sort, de loc uşor, să-şi ia în GIR : G iuscppe la Varşovia (,, M unci baud ; 12,(Hi „D ragă ml i pădurea" — staţionată ; noapleji va fi cuprinsă iolre
ne tovarăşa Cornelia Bogdan, mod foarte serios misiunea în toresc") • A fost tîndva ho( („7 Noiem- emisiune dc fo te lo r; 13..1(1 TJzina vuiulă S fi H grade, iar ziua între IS ji 21
din cadrul serviciului stare ci primire şi să acţioneze eu fer Jirîe" ji grădina) ; SFBFŞ ; Moartea sc de aproape ; lă..r,0 ,,() am intire" — mu grade.
numejte Engliclcbcn („Sebeşul") : Fagul
vilă, care se ocupă cu evidenţa mitatea şi operativitatea pe X X („Progresul1') ; APOI 1>UI DE zică uşoară : lâ.l.â ,.De-ai jli eîl de PENTRU URMĂTOARELE
dragă-mi e>!i“ — muzică uşoară ; lă.ăfl
minorilor — a vizitat familia caic însăşi raţiunea de a fi SUS r Warloek : A l RA IU L IA i Albă M ioriţa • Rapsodul popular V ictor P,r
minorului şi a făcut o anchetă autoritate tutelară le reclamă ea zăpada ţi te i 7 saltimbanci (..12 A u văneseu din satul Cecnnvîcf. raionul 2 ZILE
in mod imperios. r i u ! " ) ; Cîmaron (..V ietoria” ] ; TF1U$ ; 1 nrnu Scvcrin : Ifi.00 Muzică uşoară dc
socială Apoi a trimis o adresă Trima derilurîc ; Z I.A T N A ; Fără pa- Aurel Girovcanu ; I(i. I S t a l u l medicu Vremea ie menţine neslabilă, favora
japnrt în (ară «trăioă \ BRAD : Jandar lui : locurile în aer liber, m ijloc de bilă averselor dc ploaie. Temperatura
Sfatului popular al comunei GH. JURCA mul dîn Sain| Tropei ; G U R AR AR ZA : dezvoltare armonioasă a copilului ; aerului staţionară.