Page 8 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 8
SESIUNEA CONSI S T OCKHOLM S Şedinţa
§ Camerei
LIULUI EXECUTIV DEZBATERILE TRIBUNALULUI INTERNATI ! Populare a
AL U.N.E.S.C.O. ONAL PENTRU ANCHETAREA CRIMELOR I ! R.D. Germane
BERLIN 3 (Agerpres) —
COMISE DE AMERICANI ÎN VIETNAM a şedinţa Camerei Populare a
La Berlin a avut loc la 2 mai
Intervenţii ale I Republicii Democrate Germa
ne Waller Ulbricht, preşedin
STOCKHOLM 3 (Agerpres): A luat apoi cuvintul pre plicabile Ia principalele crime tele Consiliului de Stat al
reprezentanţilor români iLa 2 mai au început Ja Slock- şedintele tribunalului, Jcan de război comise de S U.A. şi R.D.G., a rostit cu acest prilej
holin dezbaterile Tribunalului Paul Sartre. El a arătat câ şe aliaţii lor în Vietnam, după o cuvîntare în faţa deputaţilor,
PARIS 3. — Corespondentul ne guvernamentală a fost a- internaţional pentru ancheta dinţa inaugurală are sarcina care Samuel Rosenwein, jurist cu privire la activitatea Came
Agerpies, Al. Gheorghiu, trans doptatâ cu 17 voturi pentru, rea crimelor comise de ameri de a defini obiectivele, proce de la Curtea supremă din rei Populare, a organelor loca
mite: La cea de-a 76-a sesiu nici un vot contra şi şapte ab cani în Vietnam, în prezenţa dura şi caracterul tribunalu S.U.A., specialist in drept in le, şi a Consiliului de Stat in
ne a Consiliului Executiv al ţineri (România, U.R.SS., Un unui număr de aproximativ lui. „Nu ne aflăm aici ca ju ternaţional, a vorbii despre perioada ultimei legislaturi, a-
UN.ESC.O., comisia progra garia, Franţa. R.A.U., Finlan 200 de ziarişti din lumea în decători, ci ca juraţi, a decla aspectele războiului şi ale cri râlind câ bilanţul acestei acti
mului a aprobat statutelfc u da şi Camerun). treagă. Juriul tribunalului, pre rat el. Nu se vor da sentinţe. melor de război din purici de vităţi este pozitiv. In perioada
nor comitete consultative in Plenara Consiliului Executiv zidat de scriitorul şi filozoful Popoarele din lumea întreagă vedere al dreptului internaţio 19G3-I967 — a spus vorbitorul
ternaţionale cqnstituile de a ascultat raportul de activi RSF. IUGOSLAVIA — Vedere din oraşul Tilovo-Uzice. francez Jean-l’aul Sartre, este vor judeca concluziile la care nal. Profesorul Gabriel Kolko. — R D. Germană s-a consoli
U.N.E.S.C.O. pemtru aplicarea tate prezentat de directorul ge alcătuit din personalităţi din vom ajunge aici". de Ia Universitatea din Pen- dat din punct de vedere poli
programului său de activitate. neral al U.N.E.S.C.O., Rene diferite ţări. printre care Si- Sartre a prezentat ordinea de nsylvania — SU.A., a făcut tic. economic şi militar
Comisia prograunului a exa Maheu. Analizind principalele mone de Beauvoir, scriitoare zi preliminară a lucrărilor. istoricul politicii imperialiste a W. Ulbricht s-a referit apoi
minat, de asemenea, convoca acţiuni întreprinse recent de (Franţa). Wolfgang Abendroth, Leon Matarasso (Italia), pre S.U.A. în Asia, în cursul ulti la unele din principalele sar
rea reuniunii de experţi gu Organizaţie, ci a subliniat im O d e c la r a ţie a P .C . profesor . (R.-F. a Germaniei), şedintele Comisiei juridice a cini ale noii Camere Populare,
vernamentali menită să exami portanţa programului de stu luptătorul american pentru pa tribunalului, a expus prevede milor *2(1 de ani Dezbaterile au printre care discutarea proiec
neze aplicarea acordurilor dii culturale balcanice, pentru ce Dave Dellinger, Aii Aybar, rile dreptului internaţional a- continuat miercuri. tului de cod penal şi elabora
U.NE.SC.O. referitoare la im a cărui realizare U.N.E.S.C.O. şi P .S . d in J a p o n ia jurist (Turcia), poetul filipinez rea unei noi constituţii adec
portul de obiecte cu caracter va acorda sprijinul său. Amado Hernandez. Alimud vate noilor condiţii, precum şi
educativ, ştiinţific şi cultura). Consiliu) Executiv a exafni- Aii, membru al Curţii supre discutarea legii cu privire la
In intervenţia sa, reprezen nat raportul directorului ge TOKIO 3 (Agerpies) — Cu acest prilej, Partidul Co me din Pakistan, juristul Kin- A g re s o rii p rim e sc planul de perspectivă al eco
tantul român, acad. Andrei neral privind aplicarea reco Miercuri, în Japonia a fost munist şi Partidul Socialist din ju Morikawa (Japonia). Melba nomiei naţionale a R.D.G. in
perioada pînă în 1970.
Oţetea a protestat împotriva mandărilor Comitetului celor sărbătorită a 20-a aniversare Japonia au dat publicităţii o Hernandez (Cuba) şi alţii.
invitării la această reuniune a 14 experţi însărcinat de Adu a constituţiei Japoniei. Aceaslă declaraţie în care se arată câ, Berlrand Russel a transmis
în care rip o s ta c u v e n ită
ciankaişistului, arătinrl câ gu narea Generală O N U. sâ ana dală a fost marcată de m itin împreună cu întregul popor, un mesaj inaugural
vernul român consideră că lizeze finanţele O.N U. şi ale guri şi demonstraţii în nume desfăşoară o luptă amplă îm condamnă energic politica du Interviul lui
singurul reprezentant legitim instituţiilor sale specializate. roase localităţi ale ţării. Con potriva încercărilor de revizui să de S.U.A. in Vietnam şi es HANOI 4 Corespondentul A- Presa vietnameză subliniază
al poporului chinez este Re In intervenţia sa, reprezentan stituţia elaborată la sfirşilul re a actualei constituţii, sub caladarea războiului . de agre gerpres, Adrian Ionescu, trans faptul câ acţiunile aviaţiei
publica Populară Chineză El tul român. Valentin iLipalti a celui de-al doilea război mon pretextul că aceasta s-ar fi siune împotriva poporului vi mite : vietnameze au loc intr-o per M. Nikezici
şi-a exprimat totodată regre subliniat justeţea acestor re dial a garantat o serie de insti „învechit", (Propunerile făcute etnamez. Obiectivul acestui In ultimele zile, aviaţia nord- fectă coordonare cu apărarea
tul câ state ca RD.G., R. D. comandări adoptate de Adu tuţii democratice reprezentati pentru revizuirea constituţiei Iribunal, a declarat el, este vîetnomezâ s-a angajat în lupte antiaeriană, interceptarea n- BELGRAD 3 (Agerpres) —
Vietnam şi R.P D. Coreeană narea Generală O.N.U., prin- ve In virtutea art. 9 al consti sint in fond o încercare de a- producerea „dovezilor covîrşi- aeriene împotriva escadrilelor vioanelor inamice fiind în n- Intr-un interviu acordat zia
sînt împiedicate să participe la 1r-o rezoluţie la care România tuţiei, Japonia a renunţat la nulaie a garanţiilor incluse toare care ne asaltează zi de americane, împiedicîndu-le in cesle condiţii încununată de rului „Vecernie Novosti", care
această reuniune. Declaraţii a- a fost coautoare şi a arătat pregătirile de război şî la poli iniţial, in special a celor din zi, asupra unor crime fără pre mai multe rinduri sâ bombar succes. Primele victorii din apare la Belgrad. MarUo Nike
naloage au făcut şi reprezen necesitatea ca U.N.E.S.C.O, sâ tica mililarislă. art. 9 — N.R.). cedent. In fiecare clipă, orori deze Hanoiul şi alte oraşe din luna mai au şi fost obţinute, zici, secretar de stal pentru a
tanţii U.R.SS şi Ungariei în aplice recomandările formulate tot mai mari sînt comise îm RD. Vietnam. Aşa s-a înlîin- ca urmare a doboririi mai mul facerile externe al RSF Iugo
Consiliul Executiv. Lista par pentru buna administrare şi potriva poporului vietnamez. plat. de exemplu, cu o forma tor aparate de zbor ale S.U.A slavia, s-a pronunţat în favoa
ţie de 50 de avioane ce se în
ticipanţilor la această reuniu funcţionare a Organizaţiei. Facem cercetări, pentru a de dreptau spre capitala R D. Viet de către reactoarele nord-viel- rea unei colaborări largi şi ge
Tratative furco-poioneze masca. Producem documente, nam şi care au fost nevoile sâ nameze. Astfel numărul total ■a nerale pe continentul euro
pean. El a declarat câ ..intere
al avioanelor americane dobo-
pentru a acuza. Trezim con
renunţe la intenţia lor de a rîle pînă în prezent pe terito sul consolidării păcii în Euro
ştiinţa pentru a crea o rezis ataca oraşul in urma apariţiei riul IM) Vietnam se ridică la I
pa are un caracter vital şi ge
întrunirea C om isiei ANKARA 3 (Agerpies) — piilor independenţei, neameste tenţă in masă*. reactoarelor vietnameze. 1 840 neral pentru toate popoarele
La Ankara au avut loc tra cului în treburile interne, pre europene, astfel îneît nu se
tative între miniştrii afaceri cum şi respectării obligaţiilor poale vorbi de limitarea aces
econom ice a O .NiU. lor externe ai Poloniei şi Tur internaţionale, s-a străduit în tei acţiuni la un anumit cerc
totdeauna sâ facă faţă dificul
şi Sabri
ciei — A Rapacki
Caglayangil, in cursul cărora tăţilor prin mijloace paşnice. P ro teste îm p otriva m ăsu rilor de forţe politice sau la un a
numit grup de ţâri". Nikezici
In cuvîntul său de răspuns,
pentru Am erica Latină au fost abordate cele mai im Adam Rapacki a arătat că cele a arătat insă că în Europa
portările probleme internaţio
nale. După tratative, ministrul două popoare trebuie să năzu aoitid em oeratice lu a te există forţe care se opun aces
tui proces şi câ
„schimbările
CARACAS 3 (Agerpies). — ţări în vederea celei de a do turc Caglayangil a oferit o re iască spre lichidarea focarelor nu vor avea loc fără rezisten
In capitala Venezuelei au în ua conferinţe a Naţiunilor U cepţie în cinstea oaspetelui po de încordare, spre destinderea ţă sau presiuni*. El a adăugat
dintre
ceput marţi lucrările celei de nite pentru comerţ şi dezvol lonez. In cuvintarea rostită la încordării în relaţiile cursei de gu vern u l m ilita r g rec lotuşi că începutul se pare câ
a 12-a sesiuni a Comisiei eco tare. programată pentru anul recepţie. Caglayangil a declarat popoare, spre sislaren a fost făcut.
nomice O.N.U. pentru America viitor în capitala Indiei. La câ Turcia, credincioasă politi înarmărilor, spre realizarea se Referindu-se la problema
Latină (C E P A L ) Pe ordinea lucrările actualei sesiuni par cii sale de întărire a relaţiilor curităţii şi colaborării intre VARŞOVIA 3 (Agerpres). — meni de ştiinţă, profesori. In- poporului grec îndreptate spre germană, ministr ul de externe
de zi a sesiunii sini înscrise ticipă. pe lîngâ membri şi cu toate ţările pe baza princi toate slalele. Opinia publică din R.P. Polo lr-o telegramă adresată mi cucerirea libertăţii. iugoslav şi-a exprimai părerea
17 puncte, printre care anali membri asociaţi ai C.EP.AL. nă protestează împolriva acţi nistrului afacerilor .exTerne al • In. .scrisori adresate secreta câ R.F a Germaniei trebuie sâ
zarea situaţiei economice a ţă observatori ai instituţiilor spe- unilor antidemocratice şi pri R.F. a Germaniei, participan rului dc stal. Dean Rusk, şi iniţieze o nouă politică faţă de
rilor latino-aniericane, plani cializale ale ON U., precum şi goanei dezlănţuite contra unor ţii la demonstraţie au cerut ca preşedinţilor Comisiilor pen ţările socialiste, inclusiV Timpul
ficarea in America Latină, pro ai ailor ţări membre ale Conferinţa de presă miiiLanlî democraţiei greci. Co guvernul vest-german să se tru probleme externe ale Se blica Democrată Germană. „Nu
gresele şi obstacolele întîmpi- O.NU. Delegaţia de observa mitelui polonez de luptă pen desolidarizeze de regimul mi natului şi Camerei Reprezen pnate interveni nici un pro
nate de la ultima sesiune a tori români care participa la tru pace a adresat Comitetului litar din Grecia. tanţilor. Reuther a cerul ca gres în problema germană, a
C E P A.L., desfăşurată în 1965 lucrări este condusă de amba a lui Willy Brand! de luptă pentru pace din Ate Statele Unite sâ sisteze imediat adăugat el. dacă R.F a Ger
sadorul Gheorghc Diaconescu. na un mesaj de solidaritate. ajutorul economic şi militar a- maniei conrinuâ sâ nu recu
1a Ciudad de Mexico, precum reprezentantul permanent al In protestul publicai de Con NEW YORK. — Peste 150 de cordal Greciei. noască realităţile existente*.
tat câ „guvernul
şi stabilirea unei politici co ţârii noastre pe lîngâ Organi BONN 3 (Agerpres) — veşte ca un fapt federal pri- siliul General al Asociaţiei persoane de origine greacă au
pozitiv orice
merciale comune a acestor zaţia Naţiunilor Unite. Problema îmbunătăţirii re Pieţei comu combatanţilor pentru libertate pichetat marţi consulatul Gre
laţiilor R F. a Germaniei cu pas spre lărgirea
ţările socialiste a fost aborda ne" Dar, a adăugat el. totul şi democraţie din R.P. Polonă ciei din Boston in semn de ATENA — Guvernatorul
tă de ministru] vest-german depinde de pretenţiile Angliei. se arată că încălcarea dreplu- protest împotriva loviturii de Băncii de dezvoltare industria Convorbire
al afacerilor externe, Willy in legătură cu fuzionarea or rilor elementare ale omului de stat militare care a avut loc lă a Greciei şi cei doi adjuncţi
Acord pentru crearea unei Brandl, in cadrul unei confe ganelor executive ale Pieţei către junta militară din Gre în Grecia Demonstranţii pur ai săi .şi-au dat demisia în
tau pancarte pe care erau în
rinţe de presă, rare a avut loc comune, Comunităţii europene cia constituie o provocare la scrise lozinci cerind desfăşura semn de protest împotriva pre P. Harmel
marţi la Bonn. In această pro a cărbunelui şi oţelului şi adresa opiniei publice mondi rea de alegeri libere in Grecia, luării puterii de către anuală,
comunităţi economice africane blemă. el a arătat că guvernul Euratom-ului. Willy Brandt a ale, o crimă politică care con întreruperea ajutorului" militar s-a anunţai marii la Alena. ! V. David
travine principiilor democra
declarat câ guvernul său este
re
vest-german este gata sâ
înnoiască acordul comercial cu de acord cu aceasta, dar a fă ţiei şi umanismului. acordat de Slatele Unite aces Ei fuseseră numiţi in aceste
ACCRA 3 (Agerpres). — nitate care va avea un Con U.R.S.S., expirat in 1963. de cut cunoscută dorinţa Bonnu tei ţări şi ruperea relaţiilor di funcţii de guvernul format de FRAGA 3 (Agerpres) —
Participanţii la cea de a do siliul de Miniştri, un secreta asemenea, sâ ducă tratative lui ca. în cadrul sistemului de plomatice cu actualul guvern Uniunea de centru — partidul In capitala R.S Cehoslovac^
ua conferinţă regională a Co riat şi citeva organisme per pentru stabilirea de relaţii di rotaţie la postul de preşedinte BONN — In oraşul universi din Atena. fostului priin-minîslru l ’apan- au început convorbirile d in i/
misiei economice O. N. U. manente plomatice cu ţările socialiste. al noului organ executiv, pri tar Tubingen a avut loc o de ☆ clreu, actualmente aflat sub Pierre Marinei, ministrul d
pentru Africa au căzut de a La conferinţa care se va în El a reafirmat, totodată, do mul să fie Waller Hallsteîn. monstraţie împotriva represiu stare de arest. împreună cu nu externe a| Belgiei şi Vaclav
meroase alte personalităţi po
cord asupra creării unei co cheia astăzi (joi), participă rinţa R.F. a Germaniei de a actualul preşedinte al Comisiei nilor antidemocratice din Gre NEW YORK. - Intr-o tele litice din Grecia. Davirl. ministrul afacerilor ex
munităţi economice a 12 state Ghana, Dahomey, Coasta de restabili relaţiile diplomatice Pieţei comune. gramă adresată regelui Greci terne al RS Cehoslovace Po
din Africa de vest. Potrivit Fildeş. Liberia, Mali, Maurita- cu ţările arabe. cia. Au luat parte studenţi, oa- ei, Constantin, preşedintele trivit agenţiei C.T.K., convor
prevederilor acordului, orice nia, Niger. Volta Superioară, Referindu-sc la şansele cere Sindicatului unit al muncitori ATENA. — Printr-un ordin birile se referă la posibilităţile
ţară din Africa occidentală Nigeria, Senegal. Sierra Leone rii Angliei de a adera la Piaţa lărgirii relaţiilor dintre cele
poate adera la această comu Şi Togo. comună. Willy Brandt a ară- lor din industria de automobi al comandantului militar al o două ţâri şi la unele probleme
le şi de avioane a S.U.A,, Wal- raşului Pireu, primarul acestui ale situaţiei internaţionale.
ter Reuther. îşi exprimă îngri oraş, precum şi alţi patru pri Ministrul ele externe belgian
Presa pariziană despre de stat militară din Grecia şi mari din regiune au fost desti a acordat un interviu unui re
jorarea în legătură cu lovitura
prezentant al agenţiei CT.K.
cu arestarea a numeroşi lideri tuiţi. Persoanele destituite au Ţările europene mici şi mijlo
cii, a spus el, au multe lucruri
făcui parte din partidele Uni
ai opoziţiei In telegrama lui
aderarea Angliei la Piaja comuna Reuther se arată că membrii unea de Centru şi E D A. şi a doresc o dezvoltare paşnică. -
comune. In primul rînd
ele
acestui important sindicat a- cesta constituie motivul înlătu
meriean sprijină eforturile rării lor.
PARIS 3. — Corespondentul rezerve, de Republica Federa întrevăzut avantajele pe care
Agerpres, Georges Dascal. lă a Germaniei, în măsura în politica externă a guvernului Justo Lopez —
transmite: Presa pariziană con care aceasta nu se opune con .francez ar putea sâ le obţină
sacră largi comentarii proble cepţiei franceze. Simpla anun din intrarea Marii Britanii în
mei intrării Angliei în Piaţa ţare a faptului că nici'o adap C.E.E. Prin intrarea ei, Anglia Discursul preşedintelui Nasser I fruntaş al P.C.
comună. „L’Aurore'’, printre tare specială a Tratatului de ar aduce ceva din acel aer a-
altele, scrie: „Şansele Mani la Roma nu va fi făcută, echi llantic pe care generalul de | din Spania —
Britanii de a fi admisă în Pia valează cu un veto aj Parisu Gaulle îl consideră nepotrivit CAIRO 3 (Agerpies). — la Cairo El a reafirmat cu a
ţa comună nu sint, pare-se, lui. pentru Europa. De asemenea, „Toate forţele progresiste din cest prilej sprijinul acordat de j a încetat din viaţă
considerabile, candidatura sa „Paris Jour", apropiat cer în consiliu. în cadrul C.E.E, sudul Arabiei au datoria să se R.A.U. Frontului Naţional de
nu este prea bine primită la curilor oficiale, scrie: „Ceea Anglia ar întări opoziţia faţă F,liberare a Sudului ocupat al * MADRID 3 (Agerpres). —
Paris, deşi este * sprijinită cu ce atrage atenţia de la început de politica franceză. Generalul unească pentru a nu oferi im Yemenului (F.L.O S Y.) şî a a I Justo Lopez de la Fuente,
hotărîre de Italia. Olanda şi este câ problemele cele mai de Gaulle îşi dă seama de aces perialismului prilejul de a-şi probat poziţia conducătorilor a fruntaş al Partidului Comunist
Belgia şi susţinută, dar nu fără te riscuri. Dar nu uită nici fap perpetua dominaţia in această
dificile şi, aparent, imposibile regiune", a declarat preşedin Republicii Yemen in criza pro I din Spania, a încetat din via
de rezolvat au rămas neschim tul câ pentru englezi cuvîntul tele Republicii Arabe Unite, vocată de intervenţia Agenţiei ţă la închisoarea din Madrid,
In 19G4 el a fost arestat şi
a
bate. de supranaţîonalitate este, fără AUSTRIA. — Aspect din timpul unei recente demonstra Abdel Gamal Nasser, într-un centrale de investigaţii (C.I A.) I condamnat de un tribunal mi
„Les Echos", organul cercu îndoială, tot atît de neaccepta ţii de protest împotriva dictaturii instaurate în Grecia, de discurs ţinut cu prilejul săr a S U.A. în această ţară. I litar la 23 de ani închisoare,
rilor de afaceri: „Sînt greu de bil ca şi pentru el însuşi". monstraţie ce a avut loc la Viena. bătorii internaţionale a muncii J termen care a fost apoi redus
I In 14 ani. Autorităţile spanio-
CANADA. — Aspect de ■ le au respins cererile opiniei
I
$ Guvernul algerian a hotârlt să său o doreşte. El Mahdi a lăcul această declaraţie la expoziţia mondială de la * publice mondiale ca Justo Lo
pez sâ fie transferat într-un
C U R I E R protejeze Întreprinderile naţionale pentru a-şi preciza poziţia lafâ de noua constitu Montreal. m spital.
Pavilionul Marii Britanii,
ţie permanentă a tării, care urmează să fie adop
împotriva concurentei Urmelor străine,
acordindu-le prioritate pe piaţa inter
nă. Consiliul de Miniştri a aprobat tată In Juna iunie.
Candida/i mai importanti pentru postul de pre
două hotăriri In care se prevede crea şedinte al Sudanului mai sini vărul actualului
Q Specialiştii de la Centrul dc ceicetâri spaţiale rea unei Comisii centrale a pieţelor şi Codul alge prim-ministru, imamul El Hadi El Mahdi, şi preşe
din Pasadena (stalul California) studiază in pre rian al pieţelor. Aceste hotăriri vor li supuse spre dintele partidului naţional unionist, Ismail El Az-
zent aşa-zisele dispariţii misterioase pe Lună In aprobore Consiliului revoluţiei, organul suprem al hari.
două rinduri. luni. materialul excavai de „ Surve- [arii.
yor-3“ şi depus la trepiedul vehiculului pentru a ii 0 După cum anunţa agenţia Taniug, la Belgrad
lotogralial a dispărui. Pină In prezent nu a tosl % Guvernul britanic a injormat oficial Consiliul a lost semnat protocolul cu privire la lucrările Co
găsită nici o explicaţie acestui fenomen. Europei Occidentale că işi va retrage de pe teri mitetului mixt inlerguvernamental iuqoslavo-vest-
toriul R F a Germaniei 4.000 de soldaţi, in confor german, cate s-au desfăşurat intre 24 şi '29 aprilie!
$ Marti s-a deschis la Nairobi o con/crinfă a mitate cu Înţelegerea intervenită la 28 aprilie in Pe ordinea de zi a lucrărilor Comitetului au figurat
miniştrilor muncii din 16 ţări africane In cursul tre reprezentanţii Angliei, SU.A şi RF. a Ger probleme referitoare ta schimbul bilateral de bu
conferinţei, care va dura patru zile. miniştrii mun maniei. nuri de consum, probleme financiare şi privind
cii vor discuta o scrie de probleme releritoare la Concomitent, ministrul apărării al Angliei. Denis traficul dintre cele două tari. Au lost. de aseme
situaţia salariaţilor din ţările lor, la sistemele dc Healey, a anunţat In Cameia Comunelor că guver nea, examinate posibilităţile încheierii unui nou
asigurări sociale şi alte probleme cu caracter moi nul britanic este hotărit sa retragă pînă la 1 apri acord comercial pe termen lung iugqslavo-vest-
general ale continentului african, cum ar li situa lie 1968 un electiv de 20.000 de oliferi şi soldaţi german După cum se consemnează In protocol,
ţia din Rhodesia. britanici aliaţi la bazele militare engleze situate negocierile In acest scop urmează sâ fie reluate.
0 Consiliul de Miniştri reunit miercuri diminea la est de Sucz.
ţa ta E/ysee sub preşedinţia generalului dc Gaulle 0 La clleva ore după ce primul ministru brita
a aprobat proiectul de lege care autorizează. gu 0 Primul ministru al Sudanului, Sadik El Mahdi, nic Harold W llson a anunţat că Anglia va adera
vernul să ia pe calea ordonanţelor măsurile cu a declarat recent cd este convins că forma prezi la C.E E., premierul irlandez, Jack Lynch, a lăcul
caractei economic şi social impuse de conjunctura denţială. investită cu puteri executive, este singu piesei o declaraţie In care a relevat că „Republica
economică internaţională şi internă. Acest proiect Irlanda va „ reactiva" cererea sa de aderare la
R. P. .UNGARA, — Mo va li depus pe Biroul Adunării Naţionale, care il ra cale spre stabilitate in Sudan. El a anunţat că Piaţa comună, cerere care a rămas în suspensie
numentul libertăţii din Bu va lua In discut ie cu începere de la 17 mai. este gata să-şi depună candidatura dacă partidul după veto-ul Franfei din 1963“ .
dapesta.
) 40.065 |
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petri Groza nr. 35, telefon 12 75, 1585, 23 17. TIPARUL: Intreprit derca poligrafica Hunedoara-Deva.