Page 80 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 80
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3855
Vizita tovarăşului In Consiliul economic şi social
9
Corneliu Mănescu în Pakistan
Caile aplicării ştiinţei
CARACI 24. — Trimisul spe îl însoţesc au vizitat sediul hammed Musa. a oferit' seara
cial Agerpres, F. ŢuL.». trans Comitetului pentru ape şi e- un dineu în cinstea ministru
mite : Ministrul afacerilor ex uergie, precum şi monumen lui român. Au participat mi
terne al Republicii Socialiste tele istorice ale oraşului (La- niştri, şi aHi membri ai guver şi tehnicii în folosul
România, Corneliu Mănescu, liore ; fortul, vestita moschee nului provinciei Pakistanul de
care se află intr-o vizită ofi Badshahi, mormînlu) împăra vest. precum şi Mihai Magltc-
cială în Pakistan, a avut marii tului Jehangir şi grădinile rn, ambasadorul Republicii So
la Lahore o întrevedere cu Shalimar, zidite în timpul cialiste România in Pakistan. dezvoltării
generalul Mohammed Musa, imperiului mogul, cu patru se Miercuri dimineaţă, Corne
guvernatorul provinciei Pakis cole în urmă.
tanul de vest. Dupâ-amiazâ, Guvernatorul provinciei Pa liu Mănescu a plecat la Ra-
C. Mănescu şi persoanele care kistanul de vest, generalul Mo vvalpindi.
NEW YORK 24 (Agerpres). rolul important pe care ştiinţi
— La New York au cohtinuat şi tehnica il au în dezvoltare i
hrcrările Consiliului economic tuturor domeniilor vieţii econc -
Delegaţia parlam entară şi social al O.N.U. cu dezbateri mice şi sociale ale unei ţâr .
Referindu-se la căile şi mijloa
pe marginea problemei referi
toare la aplicarea ştiinţei şi cele concrete prin care rezulte-
tehnicii in folosul dezvoltării. iele lehnico-ştiinţifice mondial?
Ai. J/UÎnd cuvîntul, reprezentan pol fi valorificate de toate ţăr -
română m N orvegia tul român, ambasadorul Gheor- le, vorbitorul s-a oprit asupr*
importanţei acordurilor specii -
ghe Dîaconescu, s-a referit la
Corpul de apărare civila este mindria guvernului revoluţio le pentru vinzaroa de maşini şi
nar al Congoului (Brazzaville). El a fost creat din „detaşamen
OSLO — Trimisul special rea barierelor dintre Est şi ajuta tineretul universitar din echipament, inclusiv pe bază
Agerpres. L. Talpă, transmite : Vest şi stabilirea de contacte Oslo să cunoască mai bine tele de vigilenţă'’ ale tineretului pentru a apăra cuceririle re de credite pe termen lung. El a
voluţiei din august 1063, care a înlăturat regimul antipopular
Delegaţia parlamentară româ multilaterale intre toate ţările. preocupările poporului român proimperialist arătat, pe baza experienţei ţâ
nă condusă de Mia Groza. vi Seara. Stortingul norvegian a şi realităţile din România. IN FOTO : Ostasi ai corpului de apărare civilă. Lucrările Comitetului celor 18 rii noastre eâ vînzarea pe cre
cepreşedinte al Marii Adunări oferit o masă in cinstea parla dit dc utilaj, echipament şi
Naţionale, care se află in Nor mentarilor români, la care au chiar procedee tehnologice,
vegia la invitaţia Storlingulul. participai membrii Prezidiului rambursabile în produse sau
însoţită de Eduard Mezincescu, Stortingului, in frunte cu pre servicii reprezintă forme avan
ambasadorul României în Nor şedintele Bei nl Ingvaldsen, mi state pentru dezarmare tajoase de cooperare, care tre
Mia Groza au OPINIA PUBLICA CONDAMNA
vegia. a vizitat miercuri uzine niştri. conducători de între buie <u se facă pe baza respec
le metalurgice din Oslo ale prinderi şi instituţii. Bernt tării principiilor suveranităţii
concernului „Chrisliania Spî- Ingvaldsen şi şi independenţei naţionale, ne
gerverk*. rostit toasturi GENEVA. .— Coresponden Delegatul cehoslovac. Pavel amestecului în treburile inter
Delegaţia Marii Adunări Na tul Agerpres, Horia Liman, Winkler, a spus că un tratai ne, egalităţii în drepturi şi a
vantajului reciproc. Reprezen
ţionale a fost primită in ace transmite : Marţi au continuat dc nerâspindire a armelor nu tantul român a subliniat preo
eaşi zi de ministrul afacerilor Cu prilejul vizitei delegaţiei lucrările Comitetului celor 18 cleare ar contribui la destin cuparea care exişiâ in tara
externe al Norvegiei. John parlamentare române în Nor lovitura de stat stele peniru dezarmare Şeful dere în relaţiile dintre state. noastră pentru dezvoltarea şti
Daniel Lyng In salului adresat vegia, Ion Pas, preşedintele In delegaţiei indiene, V Trivedi, Un asemenea Halal ar trebui
oaspeţilor, el a subliniat inte stitutului Român pentru Rela a arătat în cuvîntul său că un să prevadă interdicţia pentru inţei şi tehnicii şi aplicarea re
resul deosebit pe care îl ma ţii Culturale cu Străinătatea şi tratat pentru nerâspîndirea ar puterile nucleare de a folosi zultatelor aeeslora în procesul
nifestă pentru politica externă Eduard Mezincescu, ambasado m ilitară din G re cia melor nucleare trebuie să con arma atomică împotriva state de producţie, şi a relevat inte
promovată de ţara noastră. rul României în Norvegia, au stituie o parte integrantă a u lor nenucleare. El ar trebui să resul pe care România il acor
Ministrul a exprimat dorinţa făcut o vizită rectorului Uni nui program concret de, ac faciliteze încheierea unui tra
guvernului norvegian de a-şl versităţii din Oslo. In numele ţiuni în vederea dezarmării tat de dezarmare generală şl dă îmbogăţirii cooperării teh-
dezvolta relaţiile cu toate ţări l.R.K.CS., Ion Pas a donat Uni generale. Tratatul trebuie con totală şi nu ar trebui să lim i nico-şti:nţifiee pe plan mon
le, indiferent de sistemul lor versităţii din Oslo o colecţie dc BONN 24 (Agerpres) — In- sul extraordinar al Partidului ceput in spiritul echilibrului teze folosirea în scopuri paş dial, cu forme şi metode noi.
social-politîc şi s-a pronunţat 140 dc volume din domeniul Ir-un articol publicat în revis Social-Democrat din Elveţia, de obligaţii între puterile nu nice a energiei nucleare şî nici alit în cadrul relaţiilor sale
în favoarea dezvoltării relaţii artei şi ştiinţei. ta „Stern1' referitor la răspun Kritz Grutter, preşedintele a cleare şi cele nenudeare, ast a activităţii în domeniul dez conomice cu alte state cit ş(|
lor de colaborare dintre Nor derile care revin N A T.O. în cestui partid, s-a pronunţat fel încît să nu interzică dez
vegia $j România. Cel mai im Mulţumind pentru darul ofe legătură cu instaurarea dicta împotriva încălcării constitu voltarea ştiinţei şi tehnicii voltării ştiinţei şî tehnicii nu activitatea organismelor din
portant l^cru. pentru Europa, a rit. rectorul Hans Vogt a sub turii militare in Grecia, cunos ţiei din Grecia de către regi nucleare în ţările în 'curs de cleare paşnice. sistemul O N U.
spus ministrul, este desfiinţa liniat că lucrările primite vor cutul ziarist vesl-german Sc- mul militar, împotriva arestă dezvoltare, să nu instaureze
bastian Haffner îşi exprimă re rilor şi persecuţiilor la care .un apartheid atomic in calea
gretul că această organizaţie 6Înt supuse persoanele cu ve dezvoltării economice paşni
nu a dat curs cererilor Norve deri democratice. ce a acestor ţârr1’. Delegatul
Expoziţie internaţională giei şi Danemarcei de a pune indian' a subliniat dreptul su
Participanţii ta Congres, care
în discuţie „nesocotirea demo şi-a încheiat lucrările la 21 veran al tuturor statelor de 02n luna august, in Uniunea Sovietică va apa
re Enciclopedia „Marca Revoluţie Socialistă din
de afişe turistice GRECIA. — Caricatuiă n- craţiei .şi drepturilor liberale mai la Zurich. au condamnat gie. Referindu-se la p:obleim Octombrie Lucrarea va cuprinde aproximativ
a dezvolta noi surse de ener
constituţionale" de către puciş-
Părutd in CHRISTIAN SCI lii greci. Condamnînd în ter în unanimitate lovitura m ili controlului îndeplinirii preve 1.000 dc articole referitoare la evenimentele revo
VARŞOVIA 24. — Corespon In cadrul expoziţiei sint pre ENCE MONITOR asemuind meni aspri Alianţa atlantică tară din Gi-ecia. Ei au adresat derilor tratatului, delegatul in luţionare din anii 1917-1018.
dentul Agerpres, Gh. Gheor- zentate afişe turistice din- situai ia din Grecia cu un că nu respectă înseşi principii Ambasadei Greciei de la Ber dian a subliniat că acesta tre
ghiţă. transmite : In cadrul tr-un număr de 32 ţâri. prin vulcan aşezat in inima Euro- le proclamate în pactul care na o telegramă de protest îm buie să aibă un caracter uni 0 I orţclc patriotice din protectoratul Adcn au
Anpluî turistic internaţional tre'care şi Republica Socia înn:— stă la baza acestei organizaţii, potriva încălcărilor flagrante versal. lansat marţi,.şave..atacuri împotriva trupeJpj , 4 e
— 1967, sub auspiciile Centu listă România. el arală că „ar fi fatal pentru ocupaţie britanice, anunţă agenţia Rcuter. De a
lui de informaţii turistice şi N ATO . dacă s-ar statornici ale libertăţilor democratice. semenea, luni noaptea, in regiunea denumită Ma-
ale magazinului turistic „Swia- impresia că adeziunile ei la de alla trupele britanice au fost atacate eu foc de
towid*', la Varşovia a avut loc mocraţie. dreptate şi libertate mortierc. In cursul acestor ciocniri, partea brita
inaugurarea unei expoziţii in nu sint decît făţărnicie şi că nică a înregistrat morţi şi răniţi.
ternaţionale de afişe turislice. Infîlnire înfre delegaţiile are o slăbiciune ascunsă pen
tru fascism : fatal nu numai în 0 Federaţia Democrată Internaţională a Fe
lumea înconjurătoare, ci şi în meilor a trimis preşedintelui S.U.A., Lyndon
Peisaje şi tipuri rîndurile popoarelor partici Johnson, o telegramă dc protest împotriva escala
P.C.U. S. pante". dării războiului agresiv pc care il duc Statele
din România ☆ Unite în Vietnam. F.D I.F.. se spune in telegramă,
COPENHAGA 24 (Agerpres) cerc retragerea im^,?\tă n trupelor S.U.A. din
HELSINKI 24 (Agerpres) — zona demilitarizată y Welarea tuturor operaţiu-
In aula primăriei oraşului fin şî P.C. din Germania — Danemarca a respins marţi niioi militare pc care Ic desfăşoară Statele Unite
o notă de protest adresată de
landez Oulu a avut loc verni guvernul grec. la începulul lu in Vietnam.
sajul expoziţiei „Peisaje şi ti
puri din Republica Socialistă nii, în legătură cu condamna 0 La Moscova au început miercuri convorbiri
România", organizată de aso MOSCOVA 24 (Agerpres). — Delegaţiile au făcut un rea loviturii de stat militare de le dintre Andrei GromiUo, ministrul afacerilor
ciaţia de prietenie Finlanda- Agenţia TASS transmite că la schimb de păreri privind un către guvernul danez. In(r-c externe al U.RS.S., si Georgc Drown, ministrul
România cu sprijinul I.R.R.C.S. Moscova a avut loc o intîlnire cerc larg de probleme legate afacerilor externe al Marii Britanii. A avut loc un
La vernisaj au rostit cuvîn- intre delegaţia P.C U S. condu de situaţia actuală internaţio notă remisă ambasadorului schimb de păreri în unele probleme internaţionale
târi Ai vo Heino. primarul ora să de L. I .Brejnev, secretar ge nală. de dezvoltarea mişcării Greciei la Copenhaga, guver de interes comun, precum şi în uncie problcroV
şului. care a deschis festivita neral al C.C. al P.C.U.S., şi de comuniste internaţionale pre nul danez scoate în evidentă ale relaţiilor sovicto-britanico.
tea şi Vasile Stoian. secretar II legaţia P.C. din Germania, con cum şi referitoare la relaţiile „violarea principiilor de bază
al Ambasadei Republicii Socia dusă de Max Reimann, prim- frâţeşli dintre cele două parti ale democraţiei in Grecia” şi 0 Agenţia M.T.I. transmite că între 15 şi 23 mai. o delega
liste România la Helsinki. secretar al C.C. al P C.G. de, ţie militară a R. P. Ungare, condusă dc gcncral-coloncl Lojos
reafirmă „speranţa sa că si
Czinegc, membru supleant al Biroului Politic nl C.C. al
tuaţia actuală din Grecia nu P.M.S.U., ministrul apărării naţionale al R. P. Ungare, a fă
se va prelungi*. „Cerem imediata eliberare a deţinuţilor politici", astfel gliî- cut o vizită oficială de prietenie în Republica Democrată
☆ suiau lozincile purtate dc participanţii la o recentă demonstra Vietnam.
La 23 mai, delegaţia a plecat în Republica Populară Demo
GENEVA (Agerpres). — ţie de protest împotriva loviturii militare de stat dîn Grecia, crată Coreeană.
Flota a 6-a a Statelor Uni Luînd cuvîntul la Congre demonstraţie ce a avut loc in Berlinul occidental.
te ale Americii, deplasindu-
sc în apele Mării Mediterane 0 La încheierea convorbirilor care au avut loc la Alger in
reprezintă una din piesele tre o delegaţie a Partidului Democrat din Guineea si condu
Importante ale politicii ame deoarece ei au fost angajaţi ai cătorii partidului Frontul dc eliberare naţională din Algeria,
ricane de intervenţie în poli C I A.” şi că în prezent C.I.A. a fost dat publicităţii un comunîral în rare se spune că rate
tica unor state din Orientul D osarul Dallas depune toate eforturile penlru două partide au hotărit să intensifice contactele dintre ele,
Apropiat şi Mijlociu După a împiedica urmărirea şi des atît la nivel de partid cit şi la nivel guvernamental.
ce vasul port-rachete tele coperirea asasinilor.
ghidate „Galveslon", aparii- Garrison a afirmat că a reu
ntnd flotei a 6-a nu a fost NEW ORLEANS 24 (Ager gloanţe explozive „dum-dum" şit să identifice una din per 0 Guvernul Uniunii Sovietice a dat publicităţii o declaraţie
primii în portul Alexandria, pres) — Intr-un interviu acor pentru a îndepărta orice fel de soanele amestecate în această în legătură cu evenimentele din Orientul Apropiat în care se
recent el a sosit „în vizită” dat agenţiei Associated Press, urme şi a afirmat că Lee Har- operaţie, dar nu ştie cu exacti arată că aici s-a creat o situaţie care stîrncştc nelinişte pen
în portul Valetla din Malta. procurorul districtului Orleans, vey Oswald, considerai de Co tate felul cum au scăpat asasi tru interesele păcii şi securităţii internaţionale. Uniunea So
Jim Garrison. a declarat că misia Warren drept asasinul nii. Procurorul a menţionat că, vietică va face toi posibilul pentru a nu permite încălcarea
IN FOTO: Vasul porl-ra- preşedintele Kennedy a fost a preşedintelui Kennedy, „nu a în baza anchetei întreprinse de păcii şi securităţii in Orientul Apropiat.
chele american în portul Va- sasinat de „o echipă de specia tras nici măcar un singur foc". cl „a devenit lot mai evident
letta.
lişti in războiul de guerilă", ca Garrison a subliniat că „es că nu s-a tras (asupra preşe 0 Ministerul federal al Transporturilor din Nigerio a a
re au tras in direcţia lui din te evident că C.I.A. (Serviciu) dintelui — NR) de la etajul al nunţat marţi reluarea normală a zborurilor avioanelor
trei puncte separate. El a a- american de spionaj) cunoaşte Vl-lea al depozitului de cărţi companiei „Nigerian Airways" spre provincia orientală.
dâugat că asasinii au folosit unde se află aceşti oameni, din Dallas". Această hotârlre a fost luată în conformitate cu hotârîrea gu
vernului federal nigerian — anunţată sîmbâtă — dc a anula
toate măsurile economico adoptate cu cit va timp în urmă îm
potriva provinciei orientale.
fel, o femeie de naţionalitate
Juan Falero Martinez a fost,
după cum a constatat poliţia germană, care ii vorbise de 0 La Roma a avut loc o consfătuire pc tema „Industria
guatemaleză, chiar... Juan Fa mai multe ori în cancelaria lizarea ţărilor în curs de dezvoltare şi rolul cooperării tehni
lero Martinez. Misterul care a Reichului. aflată in 1956 la ce". In cadrul discuţiilor s-au analizai probleme privind coo
înconjurat în ultim ii 20 de ani Unde se ascunde Bormann? Sao Paulo, a afirmat că l-a in- perarea tehnico-industrială a Italiei cu o scrie de ţări in curs
numele fostului Reichsleiter tilnit într-un autobuz. Se cu de dezvoltare, acţiunile întreprinse pentru a face această co
Martin Bormann continuă în noaşte. de asemenea, numele operare cil mai eficientă.
felul acesta să fie la fel de unei femei care s-ar fi aflat în
dens ca şi pinâ acum. lin ast preajma lui Bormann intre a- 0 Financiarul libanez Youssef Bcidas. directorul băncii
fel de sfîrşit pentru cel care. nul de altul pe rutele Brem- nali nazişti. In rindul lor nu se sacrificat mii de copii din în cîleva raze. Iată unele dintre nli 1948 şi 1951. Mai tîrziu, în „Intra" declarată în stare dc faliment, a dispărut dc la reşe
după ce Rudolf Hess a fugit în men-Roma şi Bremmen-Geno- află dintre personajele notorii, treaga Europă, încercind să le ele: 1961. Bormann ar fi fost clien dinţa sa din oraşul brazilian Sao Paulo. Ştirea a determinat
Anglia în anul 1941, a devenit va şi orientate în special spre decît Adolf Eichmann, execu schimbe prin injecţii culoarea In momentul in care tancuri tul unui loca) de noapte din după cum relatează agenţia France Prcsso o adevărată „vină-
mina dreaptă a lui Hitler, ar fi America de Sud. Ea s-a-îngri tat in anul 1962, şi Franz ochilor. Deşi se ştie cu preci le sovietice au înconjurat clă Asuncion (Paraguay). Mal exis toare" pe întreg teritoriul Braziliei pentru descoperirea Iul
fost insă surprinzător, aproape jit. de asemenea, de ascunde Stângi, arestat recent la Sao zie unde se află in momentul direa Reichului, in grupul de tă de asemenea, mărturia unuî Bcidas întrucît. în legătură cu cazul lui, există o cerere do
neverosimil. Un criminal de rea in diferite locuri ale lu Paulo. Josef Mengele. fostul de faţă (locuieşte într-o vilă nazişti refugiaţi în subteranele fost şofer austriac care a de extrădare din partea guvernului libanez.
calibrul lui Martin Bormann mii a unor bogăţii imense pro acestuia se afla şi Bormann. clarat că în schimbul unor bi
n-ar fi putut fi capturat alit venite fără nici un dubiu din Potrivit declaraţiilor făcute la juterii de mare valoare a aju
de simplu, printr-un denunţ (ar jafurile naziste, după cum reie Nurnberg de Arthur Axmann. tat un bărbat şi o femeie să 0 Numărul persoanelor dispărute după incendiul de la
nonim pîi\â in prezent) făcut la se din lista obiectelor transpor C o m e n t a r i u fost lider al tineretului nazist, treacă graniţa italiană. înainte marele magazin „fnnovation" din Bruxelles este atorcciat a
Ambasada vest-germanâ de la tate după război in localitatea care, de asemenea, se afla in de a intra într-o mănăstire din cum la 303. Bilanţul devine astfel din ce in cc mai tragic. Sc
Ciudad de Guatemala. Şi a austriacă Altaussee. Această acel moment in subterană, Bor Ti rolul italian, unde era aştep presupune că cea mai marc parte, dacă nu totalitatea celor
ceasta deoarece Bormann. ca listă conţinea ; 50 kg lingouri mann ar fi murit la 1 mai 1945. tat, omul pe care îl condusese dispăruţi, 9c va adăuga listei victimelor.
şi ceilalţi criminali nazişti, dis de aur, 50 de lăzi conţinind doclor-ş^f de la Ausclnviu, şi izolată, situată într-o zonă mi în încercarea de a străpunge i-a declarat că era fostul
pune în prezent de mijloace monezi şi alte articole de aur Martin Bormann au continuat litară din estul Paraguayului, cordonul trupelor sovietice Reichsleiter, Martin Bormann. 0 Miercuri a sosit in capitala Ugandci. într-o vizită ofi
băneşti care par nelimitate şi. (fiecare ladă cîntăi ind circa 45 să râmînâ nedescoperiţi protejată de forţe militare din După cum au afirmat însă o Faptele par verosimile deoa cială de două zile, subsecretarul dc stat al S.U.A., Nichola*
poate tocmai datorită acestora, kg). 2 milioane de dolari ame Mengele era considerat drept această ţară şi o puternică gar serie de nazişti capturaţi mai rece, potrivit unor informaţii Katzenbach, insoţit dc asistentul secretarului dc stat al
de o organizaţie creată după ricani, 2 milioane de franci el „SS-islul perfect” : ştia să u- dă personală) Mengele, care la tîrziu. printre care Adolf Eich demne de crezare, mulţi nazişti S.U.A. pentru problemele Africii, Waync Fredcricks. Scopul
veţieni, 5 lăzi pline cu diamante 27 noiembrie 1959 a devenit ce mann, Bormann ar fi încă in nu reuşit să fugă după înfrân oficial al turneului lui Katzenbach în Africa este dc a lua cu
tipare naziste şi alte piei re preţioase, o colec cidâ cu zimbelul pe buze. Era tăţean paraguayan, râinîne in viaţă. In favoarea acestei idei gerea Germaniei hitleriste. De noştinţă de situaţia politică şi economică de pe acest conti
Fondată în anul 1946, organi ţie de timbre evaluată la cel convins* că are misiunea de a tangibil pledează şi alte mărturii ale ce n-ar fi reuşit şi Bormann ? nent.
zaţia a avut printre sarcinile puţin 5 milioane mărci aur. crea o „super-rasă* de oameni Spre deosebire de Mengele. unor persoane care l-au cunos Dacă este într-adevâr în viaţă, Vizita de o lună efectuată dc Katzenbach în 12 capitale
nordici, blonzi cu ochii albaş
sale principale crearea unei re Iată de ce, pinâ în prezent, tri şi că avea datoria să ucidă figura lui Martin Bormann a cut bine pe Bormann şi care el se află, probabil, ca şî Men africane este considerată ca un sondaj al S.U.A. privind re
gele, undeva prin America de
ţele secrete de puncte de legă nu a pulul fi capturat decît un .specimenele Inferioare din (ost învăluită în mister din ca au declarat categoric că î-au acţiile guvernelor africane faţă de „noua” politică americană
tură situate la circa 70 km u- număr relativ redus de crimi punct de vedere biologic". El a re au reuşit să răzbată doar văzut şi după 1 mai 1945. Ast sud- C. ţintea pe continentul african.
40.065
RGDACTIA s i ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza nr. 35. telefon 12 75, 15SS, 23 17. TIPARUL întreprinderea poligrafica Dunedoara-Deva.