Page 81 - Drumul_socialismului_1967_05

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢ1-VA t
Vizita delegaţiei C.C.

al P.C.R., condusă de

tovarăşul Nicolae Ceauşescu

la Budapesta

4 PAGINI - 25 BANI
ANUL XIX. NR. 3856 VINERI 26 MAI 1967
M II I « I I —
BUDAPESTA 25 (Agerpres). tului Central al Partidului Co­ sadorul Republicii Socialiste
In cursul zilei de joi, au munist Român. România Ia Budapesta.
continuat convorbirile de La prînz au luat parte tova­ Din partea ungară, la prînz
partid româno-ungare, purtate răşii Nicolae Ceauşescu, secre­ au luat parte tovarăşii Janos
Rentabilizarea produselor industriale în cadrul vizitei de prietenie tar genera) a) CC. al P.C.R., Kadar, prim-secretar al C.C.
pe care delegaţia Comitetului Ion Gheorghe Maurer, membru al P.M.S.U., Pal Losonczi, pre­
In perioada care a trecut de La I.M.C. Bircea, prin renta­ Central al Partidului Comu­ al Comitetului Executiv, ol şedintele Consiliului Preziden­
la începerea acţiunii de orga­ bilizarea unui singur produs, nist Român o face la Buda­ Prezidiului Permanent al C.C. ţial al R.P. Ungare, Jeno Fock,
nizare ştiinţifică a producţiei s-a creat posibilitatea spori­ pesta. al P.C.R., preşedintele Consi­ preşedintele Consiliului de
şi a muncii, in întreprinderile rii eficienţei economice a în­ Joi dupâ-amiazâ, convorbi­ liului de Miniştri al Republi­ Miniştri. Antal Apro, Lajos
industriale din regiune au treprinderii cu 641.000 lei a­ rile dintre delegaţia C. C. al cii Socialiste România. Ale­ Feher, Sandor Gaspar, Zoltan
fost rentabilizate 42 de pro­ nual. P.C.R., condusă de tovarăşul xandru Drâghioi, membru al Komocsin, Dezso Nemeş. Re-
duse care Sn trecut se fabri­ Măsurile şi acţiunile între­ Nicolae Ceauşescu, secretar Comitetului Executiv, al Pre­ zso Nyers, membri ai Biroului
cau cu cheltuieli mai mari prinse pe linia sporirii efi­ general al CC. al P.C.R., şi zidiului Permanent, secretar Politic al C.C. ai P.M.S.U., dr.
decit valoarea de desfacere. cienţei economice a producţi­ delegaţia C.C. al P.M.S.U,, con­ al C.C. al P.C.R., Maxim Ber- Miklos Ajlai şi Karoly Ne-
Rezultate bune în această ei au permis ca pe ansam­ dusă de tovarăşul Janos Ka- ghianu, membru al Comitetu­ meth, membri supleant) ai Bi­
privinţă a obţinut colectivul blul industriei regiunii sâ se dar, prim-secretar al C.C. al lui Executiv al C.C. al P.C.R., roului Politic, Odon Kishazi,
Fabricii de Mrtie Petreşti ca­ realizeze In primele patru P.M.S.U., s-au încheiat. preşedintele Comitetului de
re, prin măsuri corespunză­ luni ale anului, peste preve­ Vizita oaspeţilor români con­ Stat al Planificării, Janos Fa- vicepreşedinte al Consiliului
toare, a reuşit să rentabilizeze tinuă. zekaş. membru supleant al Prezidenţial, dr. Matyas Ti­
toate cele patru produse ce derile de plan, 45.865.000 lei Comitetului Executiv ' al C.C. mar, vicepreşedinte al Consi­
influenţau negativ activitatea beneficii şi 12.290.000 lei eco­ al P.C.R., vicepreşedinte al liului de Miniştri, dr. Jozsef
economică a întreprinderii. nomii Ia preţul de cost. BUDAPESTA 25 (Agerpres). Consiliului de Miniştri al Re­ Biro, dr. Gyorgy Csanadi, Ar-
Comitetul Central 'al Parti­ pad Kiss, Imre Pardi, Janos
dului Muncitoresc Socialist. publicii Socialiste România, Peter, membri ai guvernului,
Ungar, a 'oferit joi ,un prînz Dumitru Turcuş, membru su­ Istvanne Vass, vicepreşedinte
în cinstea delegaţiei Comite­ pleant al C.C. al P.C.R., amba- al Parlamentului. Jozsef Vin-
cze, ambasadorul R.P. Ungare
Peste 1.800 autobuze la Bucureşti, şi alte persona­
lităţi de seamă ale vieţii po­
T E L E G R A M A litice.
pe traseele regiunii In timpul mesei, care 6-a

desfăşurat într-o atmosferă
In ultimii ani conducerea D.R.T.A. Hunedoara-Deva a caldă, prietenească, tovarăşii
depus multă strădanie pentru a asigura transportul călăto­ Tovarăşului JANOS KADAR,
rilor din regiune în condiţii cit mai bune. Drept urmare, prim-secretar al Comitetului Central Janos Kadar şi Nicolae
autobuzele circulă pînă in cele mai îndepărtate localităţi, al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar Ceauşescu au toastat pentru
transportind zilnic mii de cetăţeni. Este semnificativ de a­ continua dezvoltare a relaţii­
rătat faptul că în prezent există 166 de trasee ale D.R.T.A., B U D A P E S T A lor frăţeşti dintre cele două
pe care circulă 1.814 autobuze şi microbuze. In acest fel sint Dragă tovarăşe Kadar, *
deservite 448 localităţi, lungimea traseelor fiind de 1.549 km. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist partide şi ţâri.
Pentru viitor se preconizează alte măsuri în vederea asi­ Român, al poporului român şi al meu personal,>â adresez
gurării unui transport Sn comun de şi mai bună calitate. dumneavoastră,,.eminent conducător al Partidului Munci­
O secvenţă din peisajul industrial al Zlatnei. Foto : I. TEREK toresc Sooiaiist Ungar, militant de seamă al mişcării comu­
niste >internaţionale, un; călduros salut tovărăşesc şi,cele mai
cordiale felicitări > cu( prilejul, celei de-a • 55-a aniversări a
zilei; .dumneavoastră de' naştere.' ' ‘ ' j PREZENTE
P a rţic lu lş ii poporul' nostru dau o înaltă apreciere’ dez­
Alimentări cu apă Aparat pentru voltării continue , a relaţiilor' de prietenie0şi solidaritate fră­
PRIN MĂSURI HOTARITE pentru fermele măsurarea ţească dintre' PC.R.; şi, P.M:S.U., dintre Republica Socia­ I ROMANEŞTI
listă România şi'Republîcâ; Populară Ungară, în interesul
■
popoarelor român şi ungar, al întăririi unităţii şi coeziunii
sistemului .‘mondial. socialist.. I
zootehnice temperaturii nătate şi noi succese în munca dv. de răspundere, consa­ I
Vă urez, stimate tovarăşe Kadar, viaţă îndelungată, să­
SE POATE REALIZA 501 DIN Pentru asigurarea alimen­ O noutate siderurgică crată prosperităţii şi înfloririi Ungariei socialiste; cauzei so­ m PESTE
cialismului şi păcii în lume.
tării Sn bune, condiţii cu apă
a fermelor de animale, Sn a­ hunedoreană o constituie rea­ I
m
lizarea do către un colectiv
cest an cooperativele agricole de la serviciul de cercetări al NICOLAE CEAUŞESCU I
din regiune şi-au prevăzut să
PLANUL ANUAL DE INVESTIŢII construiască 41 astfel de o- combinatului a unui aparat al Comitetului Central ■ HOTARE
secretar general
pentru măsurarea cu precizie
bîective.
Dintre acestea, la coopera­ a temperaturii laminatelor de al Partidului Comunist Român La Bratislava s-a deschis
dimensiuni reduse, prin înre-
tiva agricolă din satul Aurel gistraroa ei pe bandă. Pină a­ o conferinţă internaţională
Vlaicu s-au iniţiat acţiuni cum asemenea măsurători so I care dezbate problemele
pentru captarea sursei de a­ efectuau cu pirometre optice ■ prognozei hidrologice a Du-
Statele de servicîî ale şan­ tot felul de^forme birocratice tem unitate nou înfiinţată". pă, la unităţile din Vaidei. industriale, dar care nu dau I nării. La conferinţă partici­
Balomir, Sâlişte şi altele s-au
tierului 504 Sebeş pentru eco­ ca să amine'termenele' de pre­ Cum trebuie interpretat ar­ rezultatele scontate decit tn pă delegaţii din U.R.S.S.,
nomia regiunii noastre sînt dare. Noi vom refuza'să sem­ gumentul „unitate nou înfiin­ terminat proiectele de studii cazul laminatelor de dimen­ J Bulgaria, Iugoslavia, Ungă-
relativ noii: Această unitate de năm astfel de acte". ţată', adus de cîteva ori în hidrologice şi foraj, iar la Pi­ siuni mari. *•; | ria, Cehoslovacia, Austria,
anul de Jos. Cut ,şi Rcciu lu­
construcţii aparţiriind Trustu- Trâian Barbură, diriginte „de timpul discuţiilor ? Sâ. spunem crările sînt intr-un stadiu mai Aparatul amintit este folo­ Polonia, R.D. Germană, R.F.
, ui nr. 5 Construcţii montaj şantier- la .Marmura' Sime­ lucrurilor- pe nume. Această avansat, forajul fiind termi­ sit cu bune rezultate în ca­ a Germaniei şi Olanda. Din
lin Braşov s-a înfiripat de cî- ria I nouă unitate a pornit activi- nat sau urmlnd să se execu­ drul lucrărilor de cercetare ce i România, la conferinţă par­
eva luni şi trebuie deocam­ — „Realizările de .pînâ,*. a­ A OARGA te in curind. se desfăşoară Ia linia de pro­ I ticipă o delegaţie ■ compusă
din specialişti din Comite­
dată să execute dezvoltarea cum sint mult mai mici decît (Continuare Sn pag. a 3-a) fite mici pentru cunoaşterea I tul de stat al apelor, Insti-
Fabricii „Căprioara" din Sebeş, planificatul. Din 15 lucrări influenţei temperaturii . la j tutui de studii şi cercetări
sfârşitul perioadei de lamina­
>alastiera de la Sâuleşti, o prevăzute s-au atacat doar 7. re asupra parametrilor de re­ I hidrotehnice .şi Consiliul- Su­
secţie de cahle la I.M.C. Bîr- Ce să vă spun 7 Ritmul actual zistentă. i perior al Agriculturii.
rea. dezvoltarea capacităţii de nu ne satisface I In aprilie s-a
1
' '
☆
producţie la întreprinderea realizat numai 6,1 la sută din Ji La Moscova continuă lu-
. Marmura" din Simeria, o se- planul anual. Pentru un astfel ■ orârile .Congresului. Uniunii
iie de obiective în agricultură de ritm ar trebui ca anul să I Scriitorilor Sovietici. Au luat
ctc. aibă 16 luni". cuvîntul numeroşi, scriitori
Ce spun beneficiarii despre Am consemnat Intenţionat Utilaje noi 5 care au vorbit despre dez-
mersul lucrărilor ? Sint satis­ aceste păreri pentru că, prin I voltarea literaturii sovietice
făcuţi de ritmul de muncă im­ ele, se concretizează o anume Uneori, ca sâ sugerezi an­ , tei lucrări trebuie sâ se pe­ I în cei 50 de ani de la Ma-
pus la punctele de lucru ? La situaţie evidentă pe şantierele vergura unor lucruri eşti treacă în mai puţin, de doi La secţia strungăria de ci­ I rea Revoluţie Socialistă din
.iceste întrebări ne-au răspuns: 504 Sebeş. Producţia primelor silit să renunţi la '.obişnuitul ani de zile. lindri din cadrul C. S. Hune­ Octombrie şi despre sarcinile
Dan Androne, şeful serviciu­ patru luni n-a fost realizată adjectiv şi la toate gradele La constructori, lupta cu doara au sosit dc curind două ■ care revin în viitor oameni-
timpul se dă cu asiduitate.
lui mecanic şef de la „Căpri- decît în proporţie de 82,5 la lui de comparaţie. Mare, Deja, după numai , cîteva strunguri de marc producti­ I lor de Jitere din Uniunea
vitate care calibrează cilindri
.ara" Sebeş: sută, afectînd în mare măsură foarte mare, devin noţiuni luni de execuţie, unele mo­ pentru profile necesare lami­ Sovietică.
— „La obiectivele contrac­ stadiile fizice actuale, stîmind anonime, neputînd exprima mente grele, sau impasuri, norului dc 650 mm. Cu acest Congresul a fost salutat de
tate cu noi nu se lucrează în evident, nemulţumirea benefi­ nici pe departe colosalul u­ trecute cu succes, s-au trans­ prilej capacitatea secţiei de I numeroşi oaspeţi străini. In
ritmul planificat. Nu se res­ ciarilor. nor lucruri. Atunci te simţi calibrare a cilindrilor va spo­ S şedinţa de joi dimineaţa a
pectă graficul fizic de lucrări, încercăm să aflăm cauzele tentat sâ recurgi la dimen­ format în amintiri care se ri cu 30 la sută. Totodată şi I luat cuvîntul acad. Zaharia
'onform planului, în aprilie, acestui impas.. Contabilul * şef siunile matematice ale cifre­ rostesc cu zîmbetul pe buze. atelierul de recondiţionat a Stancu, preşedintele Uniunii
rebuia terminat primul nivel. al şantierului, tovarăşul Mir- lor. Rigoarea lor se transfor­ Astfel se vorbeşte despre de­ fost dotat cu o maşină de în­ * Scriitorilor din Republica
molarea a 4 000 m.c. de be­
vTicî vorbă. de aşa ceva. Deşi cea Cozac, .ne spunea.: „Au e­ mă, în astfel de situaţii, Sn- toane, executarea a 90.000 cărcat cilindri şi piese prin I Socialistă România, care a
,.u trecut opt Iuni .de execuţie xistat greutăţi. Au existat-gre­ >tr-un fel de „spune tot". Ca m.c. săpături, turnarea a sudură care permite realiza­ adus congresului salutul
nare lucru .nu s^a făcut. Deja şeli inerente începutului. N-ain în' cazul noului laminor blu- 30.000 m.c betoane la fun­ rea unei economii anuale de * scriitorilor români.
mcepe să nu-i mai intereseze avut spaţii de cazare,. de a­ ming de 1.300 mm, ce se con­ circa 1.000 000 Ici. Aspect din laboratorul de metalografie existent în ca­ I
respectarea contractului. Se ceea n-am putut aduce; oa­ struieşte Ja Hunedoara. Ana­ daţiile cuptoarelor adînci, drul laminorului de 800 mm de la C.S. Hunedoara. ☆
încearcă amînârî de termene meni. Ne-au lipsit materiale­ tomia noului obiectiv, ‘con­ hala cocsului mărunt, tune­ a 1^ invitaţia Societăţii Re-
(inale, se vine cu grafice şi le. Şi, toate astea fiindcă sin- form unei disecţii tehnice lul şi decantorul orizontal de I gale a Marii Britanii, joi a so­
recente, - se compune din ţunder. Succesul — după sit la Londra o delegaţie a
300.000 m!c. săpătură, 200.000 cum ne spunea inginerul • Academiei Republicii Socia-
m.c. umpluturi1 eu pămînt, Gheorghe Grigoriţă — s-a I liste România, alcătuită din
7
130.000 m.c. betoane. 190.000 obţinut apelînd la tehnică, R E P O R 7 A J-A N C H E Ă academicienii Miron Nicoles-
Prezentarea scrisorilor de acreditare mp, cofraje1, 5.000 tone ar­ la organizare, la ingeniozita­ ■ cu, preşedintele Academiei, şi
mătură, 7.000 tone utilaje tea oamenilor, la experienţa I C. D. Nenlţescu şi Radu Voi-
mecanice, 6000 tone 1 con­ lor, dar mai cu seamă la do­ nea, secretarul general al A-
J cademiei. Pe aeroportul din
de către ambasadorul Indiei strucţii metalice, 10.000 .tone rinţa de a-adăuga în palma­ 1 Londra, oaspeţii au fost în-
zidărie refractară etc. Prin- resul activităţii construirea OSPITALITATEA IN CABA­ I timpinaţi de prof. P. M. S.
tr-o laborioasă muncă de unui nou gigant industrial
Preşedintele Consiliului - de preşedintele Consiliului de Stat, juxtapunere şi osmozare, ci­ al Hunedoarei. I Blacketrt, preşedintele Socie­
s at, Chivu Stoica, a prim it la Chivu Stoica, şi ambasadorul frele amintite vor genera o Spre regretul inginerului Primăvara s-a Instalat de­ tăţii Regale, şi alţi membri
Zh mai pe ambasadorul extra- Amrik ‘ Singh Mehla a -avut rezultantă comună : 3.000 000 Viorel Doda — şeful mon- plin in drepturile ei, şi, o ■ ai conducerii acesteia.
oi dinar şi plenipotenţiar al Re- loc o convorbire cordială.. tone anual,’ cifră care defi­ torilor şi instalatorilor — din dată cu aceasta, bogatul se­ NELE TURISTICE ( Delegaţia va vizita timp
i iblicii India în Republica So- La solemnitatea, prezentării neşte cel mai cuprinzător ca­ acest .domeniu -nu ni s-au zon turistic din acest an a de două săptâmîni institute
alistâ jlomânia, Amrîk Singh scrisorilor de acreditare şi la pacitatea şi personalitatea făcut cunoscute lucruri deo­ început. Minunatele peisaje ■ de cercetări şi de învâţâmînt
Mehla, care şi-a prezentat scri­ convorbire au luat 'parte Gri- noului „bluming 1.300". sebite.-Nu pentru că n-ar fi naturale ale regiunii noastre, I superior din Anglia, stabilind
sorile de acreditare. gore Geamănu, secretarul Con­ fost ou putinţă, cî pentru legendarele monumente isto­ lează lot mai accentuat vir- Nu avem conserve din car­ ■ noi contacte cu oamenii de
Cu acest prilej, Chivu Stoica, siliului de Stat, şi .George Ma- Pe. şantier, acest adevărat faptul că materialele lor vor rice, ruinele străvechilor ce­ furile m unţilor pe a căror ne de vită şi porc în suc I " ştiinţă din această ţară.
preşedintele Consiliului de Stat covescu, prim adjunct al mi­ leagăn al celui mai nou sosi spre sfîrşitul acestei tăţi dacice vor prim i in a­ creste covorul alb mai per­ propriu şi conserve de peş­ *
al Republicii Socialiste Româ- nistrului afacerilor‘externe. „fiu" industrial al Hunedoa­ luni. cest an vizita unui număr sistă. Părăsim asfaltul şose­ te. Pate de ficat ni s-a dat ■ Artistul poporului, Radu
a şi Amrik Singh Mehla, am- Ambasadorul Amrik Singh rei, lupta cu-substratul ma­ In iunie, iulie şi restul tim­ lei şi drumul pe care înain­ numai in cutii mari, care nu i Beligan a părăsit joi Capi­
bitsadorul Republicii India, au Mehta a fost însoţit de colabo­ terial al cifrelor se dă cu pului. pînâ la terminarea record de îndrăgostiţi ai dru­ tăm începe să urce pe ne­ prea trec. Pentru m inuturi tala, plecînd în Franţa, pen-
m eţiilor şi frumosului.
: stit cuvîntări. ratori ai ambasadei. multă ardoare şl siguranţă. lucrării, montorii şi instala­ simţite. Alături cu Riul Ma­ am avea nevoie de un reşou, J tru a lua parte la lucrările
După ceremonia prezentării Şi asta pentru că materia­ torii se vor transforma in După un urcuş obositor pe re, străjuiţi de ambele părţi iar pentru păstrarea alimen­ I primei sesiuni a Cartelului
£ risorilor de acreditare, între (Agerpres) lizarea şi desâvîrşîrea aces- principalii oameni de acţiu­ cărările întortocheate ale de stinci abrupte, ne conti­ telor de un frigider. ! Teatrului Naţiunilor, care au
ne. Pînă atunci se aşteaptă munţilor, de la înălţimea că­ nuăm drumul mai bine de Facem un ocol în ju ru l ca­ I loc la Paris între 26 şi 28
cu înfrigurare momentul, se rora fi se înlesneşte posibi­ două ceasuri spre cabana banei. Dacă peste Lăpuşni­ mai. Cartelul — cu sediul in
studiază, se pregăteşte tere­ litatea adm irării splendidelor Cura Apei. cul Mic există un pod solid, • capitala Franţei — reuneşte
nul... tablouri ale naturii în toată Prinsă parcă într-o cingă­ peste Lăpuşnicul Mare a fost mari personalităţi din lumea
...La noi. cuvîntul de or­ mărefia lor, cabana turisti­ toare de cele două riuleţe —■ confecţionată o punte pe ca­ I teatrului din diferite ţări,
dine este tehnică şi organi­ că ce fi se iveşte in cale are Lăpuşnicul Mare şi Lăpuşni- re nu ne încumetăm s-o tre­ * care colaborează cu directo­
zare...". După acest prînc:p;u menirea să-fi ofere o am­ cnl Mic, cabana are un aer cem. I rul Teatrului Naţiunilor.
se conduce inginerul Colo- bianţă plăcută, primitoare, primăvăratec, deosebit dc — A fost o punte bună ce­ Jean Louis Barrault, în actî-
nian Halas, despre care ni se să contribuie la reconforla- primitor. Datorită unor lu­ va mai sus — ne spune ca­ * vitatea sa artistică. In pre­
spunea că este sufletul la­ rea forţelor epuizate. crări de renovare şi extin­ smuls-o şi nu s-a construit I zent, Cartelul cuprinde .19
banierul, dar furia apei a
minorului, inginerul îoan O vizită prin cileva caba­ dere care s-au făcut în anul ■ personalităţi dîn 12 ţări.
Olari, maiştrii îoan Ispas şi ne turistice din regiune, ne alta. Turiştii care vin din­ I printre care se află şi Radu
Lucian Chelemen, muncitorii va îngădui să punem in faţa trecut, a curăţeniei care dom­ spre Zănoaga, Bucura, Pietre­ Beligan.
Tudor Polifronie, Gheorghe cititorilor aspectele şi impre­ neşte peste tot, orele dc şe­ le n-au cum trece riu l la ş In cursul primei sesiuni
Roşea, Martin Schuster, Iu- siile culese alături de invita­ dere aici fi se par întodcau- noi. I vor fi dezbătute probleme
liu Klep, Cornel îoan, Gheor­ ţia călduroasă de a porni la na prea scurte. Cu ghidul că I.R.B.C. va
ghe Şlefănescu, Mihai Ţur- drum pe cărările de munte. Cabanierul Ion Lcca ne lua măsuri pentru reglemen­ ■ privind tendinţele către unî-
canu. Şi sensul acestuia, ve­ furnizează unele amănunte: tarea deficienţelor semnala­ ■ versalîtate ale artei teatrale
I în lumea contemporană, ca-
ridicitatea lui se poate cili Despre aprovi­ — In anul trecut cabana a te, părăsim cocheta cabană ■ racterele specifice ale artei
material în zeci de mii de fost vizitată de peste 1.450 de Indie ptîndu-ne spre Gura teatrului în diferite ţări. re­
metri cubi şi pătraţi înfipţi zionare, turişti, iar de la începutul 7,lata. Dar aici ospitalitatea ( înnoirea artei lirice şî artei
în solul industrial al Hune­ acestui an de peste 220. Am ioacă rolul de cenuşereasă.
doarei, pentru ca balanţa de v-» . • prim it 10 mese noi, 40 de ta­ a coregrafice, relaţiile existen-
te între aceste arte şi arta
metal a patriei să indice me­ curăţenie... burete tapiţate, 5 sobe de I
reu mai convingător prospe­ cabane tip „ l septembrie — GH. F. NEGREA dramatică, răspunderile di-
ritatea economică a unei Din minunata Ţară a Ha­ Satu Mare". Mai rău stăm ■ rectorilor de teatre şi ale
ţâri de oameni harnici şi ţegului, la orizont, se profi­ la capitolul aprovizionare. (Continuare în pag. a 2-a) I regizorilor în îndrumarea
vrednici. I teatrului contemporan, rolul
Fe păşunea bine îngrijită, oile găsesc hrană din ubundenţă. Foto : V. ONOIU O. AUREL ce revine Teatrului Naţiuni-
■ lor în aceste direcţii.
(Agerpres)