Page 82 - Drumul_socialismului_1967_05

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3856
- " ■ - M — ~ ■ ■ ■1" ~ —r r — - p m a r,if. f l? x iîCTL laBB

Vizitind cartierul „Aeroport* Petroşani

Intrucît repetarea constituie VlII-n, anul IV şi clasele a citească unele materiale bi­
un mijloc eficace pentru însu­ Xl-a unde e necesar să se bliografice. In cursul lecţiei LOCATARUL NU ESTE
şirea unor cunoştinţe temeini­ consolideze cunoştinţe şi din profesorul urmăreşte firele
ce de către elevi, problema anii anteriori. conducătoare ale temei. Ie
recapitulării materiei ocupă Practica şcolară ne mai a- subliniază, descoperă şi corec­
un loc important în procesul ralâ că trăinicia cunoştinţelor tează eventuale greşeli, clari­
de invâtămînt. Ea este princi­ de gramatică este determinată fică uncie nelămuriri în sco­ SCUTIT DE OBLIGAŢII
palul mijloc de luptă împotri­ numai de însuşirea lor raţio­ pul de a obţine o înţelegere
va uitării, pentru formarea u­ nală, conştientă. La analiza profundă a fenomenului lite­
nor cunoştinţe şi deprinderi frazei elevii alunecă uneori rar discutat. Eforturile stalului noslru pentiu a crea nimeni nu ştie cine a­ datorită neglijentei
temeinice. pe panta formalismului, toc­ In unele cazuri lecţia de re­ oamenilor muncii condiţii din ce in ce mai nume le-a spart şi nici Un exemplu din mul­
Procesul repetării trezeşte mai pentru că îşi însuşesc cu­ capitulare finală se poate face bune dc viaţă sini concretizate şl In con­ nu se iau măsuri de a tele care coristă, este
însă interes elevilor numai a­ noştinţele mecanic. Adeseori pe baza citirii unor lucrări (Ic strucţia de locuinţe. In regiunea noastră fi complotate Oricum, semnificativ. In apar­
tunci cînd ei au o atitudine ei confundă unele propoziţii sinteză, alcătuite de elevi du­ nu exislă oraş In care să nu se vadă aspectul multora din­ tamentul 33 din blo­
conştientă fată de acest pro­ subordonate deoarece se ori- pă planul indicat de profesor. acest lucru. Pentru blocurile dale in lolosin• tre blocuri dă o notă cul 22 locuieşte Eme-
ces. Interesul creşte cînd pro­ Asemenea lucrări făcute in lă s-au cheltuit sume importante de bani. proastă gospodarilor. ric Torok. CI u lăsat ro­
fesorul pune elevilor între­ preajma diferitelor examene Cine cunoaşte Pelroşaniul de acum nouă- Poate că nu ar fi rău binetul de la baie des­
bări care activează gîndirea sînt deosebit de utile. Ele zece ani ştie cu la ieşirea din oraş, spre Li- ca tovarăşii din Co­ chis, apa a inundat a-
şi mobilizează colectivul cla­ înseamnă pentru elevi o ve­ vezeni, era un teren viran. Aici s-a con­ mitetul executiv al partamcntul propriu,
sei in discutarea problemelor, Viaţa rificare a forţelor lor, dîn- struit un cartier nou, numit „ Aeroport", cu Sfatului popular al o­ apoi s-a scurs în apar­
dar mai ales atunci cînd lăr­ du-le astfel curajul de a în­ blocuri care însumează peste 3.000 de apar­ raşului Petroşani să tamentul 30, provocînd
geşte orizontul cunoştinţelor si şcolară frunta probele care ii aşteaptă. tamente. Locatarii din cartier au Ia dispo­ facă o vizită în cartie­ degradări Dc reţinut
ii determină pe elevi să pri­ Se înţelege că numărul unor ziţie magazine comerciale dc unde Işi pro­ rul „Aeroport", urma­ că acest locatar a ui­
vească într-un fel nou faptele asemenea lucrări va f; lim i­ cura majoiitatea produselor necesare, rcslau- tă de măsuri concrete. tat robinetul deschis
şi fenomenele cunoscute, ii în­ tat în perioada recapitulării ranl, bufet, transportul tn comun este asigu­ pentru a doua oară.
vaţă să'analizeze şi să genera­ finale. rat dc autobuze care circulă la intervale La blocul nr 1G. din
lizeze. enteazâ numai după conjunc­ Repetarea materiei consti­ mici. Sînt lapte pentru care cetăţenii Işi ex­ Ceea ce se strada Unirii, l-am în-
Recapitularea celor învăţate ţiile sau locuţiunile conjunc- tuie pentru profesori şi pen­ primă recunoştinţa. tîlnit pe locatarul Di­
se face în decursul întregii pe­ ţionale cu ajutorul cărora su­ tru elevi o muncă complexă, Dar locatarii au şi ci o seamă de obligaţii. vede mai nu $crban. Lui îi plac
rioade de invăţămînt, dar ea bordonatele sînt introduse în care dă roade bune numai da­ Ei sini datori sâ îngrijească apartamentele şi mult porumbeii, Pen­
capătă o însemnătate deose­ frază. Pentru a se înlătura că este bine organizată. Expe­ blocurile, să participe la acţiunea de înfru­ tru a-şi satisface plă­
bită mai ales la sfîrşitul anu­ formalismul, e necesar să se rienţa didactică, împletită cu museţare a cartierului Cum se achită de a- greu cerile a transformat
lui şcolar. Acum se organi­ insiste asupra ideii că ceea ce cunoaşterea principiilor peda­ cestc îndatoriri? Pentru a ofta răspunsul, boxa dc lemne in cres­
zează lecţii speciale în vede­ determină caracterul unei su­ gogice şi cu un înalt simt de ne-am deplasat la Petroşani, lată cllcva as­ Nici nu-li vine să cătorie de porumbei.
rea sistematizării, generaliză­ bordonate este raportul ei lo­ răspundere, îi ajută pe profe­ pecte. crezi că un cartier ca In exteriorul zidului a
rii şi consolidării cunoştinţe­ gic cu regenta şi nu conjunc­ sori sâ privească just proble­ acela din Petroşani să montat un suport dc
lor şi deprinderilor căpătate ţia, care are un rol auxiliar ma repetării materiei şi sâ nu fie absolut deloc „decolare" n porum­
de elevi în cursul întregului in determinarea felului su­ caute ei înşişi să găsească cele In căutarea este cazul să mai spu­ gospodărit. Văzînd aşa beilor unde există des­
an şcolar. bordonatelor. mni bune metode şi procedee nem ce efect odihnitor ceva eşti curios să pă­ tulă murdărie. In blo­
Metodele ce se pot folosi în Spuneam că lecţiile de re­ în muncă pentru a încheia un florilor au spaţiile verzi şi flo­ trunzi si în blocuri, în cul nr. 18 se află un
aceste lecţii sînt m ultiple: capitulare nu trebuie să se rile asupra organismu­ apartamente. Este a- aspect identic. Singu­
conversaţia profesorutui cu desfăşoare după un anumit bilanţ demn dc exigenţele so­ devărnt că mulţi lo­ ra diferenţă este ace­
clasa privind materialul par­ şablon. Caractcrizîndu-sc prin ciale actuale. Cvintetul vocal al cercului de limba franceză din clasa a Cartiorul „Aeroport1' lui I Se parc însă câ catari îngrijesc cu a- ea că locatarul llic
curs, răspunsurile individuale unicul scop, acela al* consoli­ Vil-a, de la Şcoala generală „Dr. P. Groza" Deva. sc întinde pe o supra­ locatarii din cartierul tenţic apartamentele Măgurconu are mai
dezvoltate, organizate la între­ dării celor învăţate, lecţiile de VALENTIN OPREA faţă destul de mare. amintit ignoră acest şi blocurile, ca pe mulţi porumbel.
bările profesorului, lucrările recapitulare trebuie să ia for­ lector la Centrul metodic Foto : I. TEREK Sînt multe străzi de lucru. propria lor casă. O Ar mai trebui sa a­
practice independente ale c- me diferite, în raport cu me­ regional Deva acces, iar blocurile parte din ei însă pro­ dăugăm că în unele
Icvilor în legătură cu materia­ todele şi procedeele folosite. construite în' ultima voacă multe strică­ blocuri curăţenîn lasă
lul parcurs ş.a.m.d. vreme Sncîntă ochiul Nimeni nu ciuni Pe acoperişuri dc dorit şi că nu este
In unele cazuri ele pot avea
La aceste lecţii e indicat să un caracter oral, mai ales cînd vizitatorului. Un lucru montează antene de creată o ambianţă a-
atenţia. In cartier lip­ ştie nimic
se folosească material demon­ o vorba de un material ab­ neplăcut însă atrage televizoare care cum trâgăloare.
strativ variat (clasic şi mo­ stract, teoretic şi cînd se cere vrea, fără a lua mă­
dern) care ridică uneori pro­ să se memorizeze bine acest sesc aproape cu desă- suri ca apa să nu pă­
bleme noi, intrucît i se oferă material (la istoria literaturii, Z D X SPQvens virşire florile. De fapt, După o plimbare nu trundă în apartamen­
elevului posibilitatea nu nu­ teoria literaturii). In alte ca­ ai impresia că tc afli prea agreabilă prin te prin sparturile fă­ Cele cîteva aspecte
mai să reproducă cele învăţa­ zuri ele au un caracter prne- pe un maidan. In jurul cartier, ne-am oprit în cute Alţi locatari, şi surprinse în cartierul
te, ci să scoată în evidenţă e­ tic-aplicativ (la gramatică, în blocurilor n-au fost n- lata blocului l de pe anume ccî din blocu­ „Aeroport" Petroşani
lementele esenţiale, să stabi­ special). simţea bine. Era o zi cu soa­ plece. A simţit insă o mină mcjiajate zone verzi strada Viitorului Cî­ rile 29, 31, 33, 36, dc sini de natură să de­
lească legături între ele şi să Lecţiile de recapitulare la Bani din... fapte re, iar şoferii care treceau care i s-a înfipt zdravăn in Si n-au fost sădite teva geamuri de la u­ pe strada Oituz, 42 şi monstreze faptul că
şi le reprezinte intr-un sistem istoria literaturii, impun, de pe-acolo şi micşorau viteza, ii ceafă, mină care nu l-a mai flori. Aspectul urii es­ şa dc la intrare pe 4G de pe strada Păcii locatarii nu acordă su­
te „întregit" de faptul
anumit. Schemele generale, asemenea, o concentrare mare făceau parcă cu mina a salut. slăbit pînă la miliţie. Fusese că pe iarba care a ră­ scara a If-a erau spar­ ficientă ntenlic ame­
tabelele, mijloacele audio-vi- a materiei parcurse. Această Ştiaţi că şi laptele se poate Ce mai, era fericit. Dar, toc­ te, iar coltul dc la zid ele., au rupt lacătele najării de zone şi spa­
2uale sporesc mult eficienţa concentrare se poate realiza preface in bani ? Reţeta o a­ mai clnd se simţea mai bine, prins în flagrant delict, Ju­ mas din anul trecut rupt şi au distrus robinete­
acestor lecţii. De aceea folosi­ prin selectarea faptelor lite­ vea Pavel Mărioara din Hune­ un motociclist înfuriat, mer- decat la „urgenţă“ de Tribu­ sînt aruncate hîrtii, le de la căminele cu ţii verzi, întreţinerii
— Cine a spart gea­
rea lor se impune pe scară cit rare mai importante, prin fo­ doara, angajată la un centru gind cu o viteză foarte mare, nalul oraşului Hunedoara, va- lemne, pietre. Am în­ murile? — am întrebat apă caldă Aici apa ca pe casa proprie a
mai largă. trebat o gospodină r apartamentelor. Poale
losirea generalizărilor .cunos­ de desfacere a produselor lac­ n-a mai putut să se inscric gabondul-spărgător a fost con­ — Nu vă plac flori­ pe un cetăţean din caldă se dă după un
Practica invăţâmîntului ne cute, prin urmărirea de fieca­ tate al O. C L. Alimentara. în curbă şi, fnciudat, s-a nă­ damnat la un an închisoare le? cartier. anumit program, dar că, în sfîrşif, comite­
arată că în repetarea materiei re dală a unei alte probleme Cum? Simplu. In fiecare zi, pustit asupra stupului. Zăpă­ tele de blocuri vor de­
se pot obţine rezultate bune de-a lungul aceluiaşi material din noiembrie anul trecut fi cit, acesta s-a răsturnat. Cînd corecţională. Măcar de s-ar — Ne plac, dar nu ■— Nu ştiu. o parte din locatari în­
numai dacă se folosesc proce­ parcurs. S-ar părea că aceste piuă in aprilie curent, ea vin­ şi-a venit în fire a văzut că corecta I a luat nimeni iniţiati­ Asemenea întrebări calcă regulile, distru- veni mai active pentru
dee şi mefode variate de mun­ lecţii nu mai aduc cunoştinţe dea cantităţi însemnate dc nici motocicllstul nu mai ră­ va să participăm la în­ am pus şi altor loca­ rfind o serie dc insta­ a transforma cartierul
că. Mulţi profesori de limba noi. Noul îl constituie însă lapte. Intr-o zi a strigat „e­ Rubrica redactată dc tari, dar răspunsul a laţii. într un loc atractiv şî
română de la şcolile din ora­ aici felul cum e organizată vrica !" şi de atunci a început măsese pe şea. O autosalvarc, frumuseţarea cartie­ fost acelaşi. Aproape ospilalicr.
şul regional Deva găsesc în materia de repetat, perspecti­ să sustragă din banii încasaţi venită in grabă, se pregătea PAUL CIRLADEANU rului. la fiecare bloc sînt O parte din aparta­
lecţiile de recapitulare un pri­ va în care sînt concepute te­ şi să şi-i însuşească. Găsise tocmai să-l transporte la spi­ cu sprijinul colaboratorilor şî Considerăm că nu geamuri sparte, însă mente sînt deteriorate V. ALBU
lej de a verifica ceea ce au mele lecţiilor de recapitulare. tal. N-a mai auzit altceva de-
învâtat elevii, de a înlătura Şi in cadrul Jor pot fi folosite formula transformării lapte­ al corespondenţilor voluntari
eventuale lacune din cunoş­ metode care implică in mare lui în... bani furaţi. cit câ motociclistul se numea
tinţele acestora, de a-i ajuta măsură munca independentă Cind a ajuns la 1.000, nu s-a Ilotaru Gheorgke şi era din RED
să sintetizeze cunoştinţele do- din partea elevilor : alcătuirea Cugir.
bindite. planului dc discutare a unei oprit. A zis că unde merge ..Şi ce zi frumoasă se anun­
Pregătind recapitularea cu­ teme, referate indivîduolc sau mia, merge şl mai mult. Au ţase ! OSPITALITATEA IIV
noştinţelor de gramatică, de colective, discuţii in contra- oprit-o însă organele de stat.
pildă, ei pleacă de la ideea că (licforiîTin jurul uneî proble­ Şi, cu dosar în regulă, a fost
aprofundarea acestora presu­ me, contribuţia largă a lectu­ trimisă în judecată. „Evrica !" Fapfâ de cinste
pune, in primul rînd, întări­ rii individuale a etevilor i-a fost de data aceasta de
rea deprinderilor de gîndire, ş.a.m.d.
logică şi de muncă indepen­ înaintea fiecărei iccţii de prost augur. CABANELE TURISTICE
dentă la elevi. De aceea forma recapitulare se dă planul te­ Ea M iliţia oraşului Deva
principală de recapitulare în­ mei, enunţîndu-se problemele s-au prezentat acum cîteva zile
trebuinţată este analiza gra­ mari care vor fi cuprinse, se Motociclistul două tinere: Ecatcrina Plal-
maticală, care le oferă posibi­ indică paginile din manual în ner, soră la secţia pediatrie a (Urmare din pag. 1) norata, dar sîmbălă noaptea — La noi, adevăratul se­ deţi rezolvarea acestei pro­
litatea sâ recapituleze mni care elevii vor găsi materia­ spitalului din localitate şi Ro- spre duminică s-a consumat zon începe la 1 iunie, nc bleme ?
multe capitole o dată şi să lul necesar lecţiei de repeta­ înciudai dica Georgcscu, salariată la Camerele au pereţi alumall, totul. Cei care au urcat du­ spune cabanierul. De aceea, — Nu este posibilă în fiin ­
antreneze în muncă întreaga re, se reamintesc operele lite­ minică să petreacă o zi la deocamdată nu am coman­ ţarea acestui depozit nici la
Direcţia regională de sistema­ berea este veche, stricată, a­ iarbă verde, dacă n-au avui dat multe mărfuri. Doar v i­ Deva nici la Haţeg, dar vom
clasă. Folosirea acestei meto­ rare analizate în clasă asupra Un stilp stătea paşnic pe pa minerală lipseşte, dina­ in traistă, n-au mincat. nuri, apă minerală, ţuică. O
tizare. Aveau dc făcut vreo rezolva prin trimiterea maşi­
de se impune mai ales in re­ cărora se va reveni şi, even­ marginea şoselei, tocmai unde mul care produce curent e- La această cabană, condu­ dală cu sosirea primelor nii cu alimente la fiecare ca­
plîngere ? Nu. Ele au venit să
capitularea finală la clasa a tual, se recomandă elevilor sâ aceasta făcea o curbă. Şi se lectric este defect de mai cerea J.R.D.C. trebuie să in­ grupuri de turişti, voi aduce bană dc trei ori pe săptămi-
depună nişte bani pe care H multă vreme; există doar tervină cu maximă operati­ tot ce este necesar... nă.
găsiseră pe stradă. Ecatcrina două sortimente de vin, dar vitate pentru punerea la La I.R.R.C. aflăm că tov. In legătură cu situaţia dc
Platner — 210 lei, iar Rodica şi acesta cu depuneri, pe punct a situaţiei. Ret ca arc comandă depusă la Gura Zlata, ni s-a spus că
care turiştii il refuză. E xpli­
Georgescu — 300 lei. O faptă pentru cele mai variate sor­ „echipa de întreţinere a
caţii primim din partea to­ timente de mincăruri şi bău­ l.R.H.C., va pleca acolo săp-
de cinste, rod al educaţiei or­ varăşei Maria Năboiu, aju­ Simţul gospodă­ tu ri pe care le va duce sus tămîna viitoare şi va pune
ts:.m ganizaţiei dc tineret. tor cabanier. resc la înălţime la 1 iunie O dovadă in plus lucrurile la punct. In ceea
— Situaţia sc prezintă aşa
Păgubaşii sînt aşteptaţi la
a Interesului său în muncă.
ce priveşte curăţenia, caba­
m iliţie să-şi ridice banii pier­ cum aţi văzut-o deoarece ne După încheierea drumeţiei nierul să-şi angajeze femeie
n>MHjw|fy duţi. uă femei de serviciu. Dacă Urcăm spre cabana Halda, noastre am avut tov. Victor d s e rv ic iu . Explicat ia ine­
o scurtă
lipsesc o bucătăreasă şi do­
convorbire cu
xistenţei la cabane a anumi­
vencaţî astă-iarnă să fi vă­ situată ta peste 1.400 m. a lti­ Munianu, contabil şef la tor sortimente dc conserve
tudine. De sus, dc pe muchi­
In flagrant delict zut fum în camere! Acuma-i ile semefe ale munţilor, ne l.R.H.C. şi băuturi, în special vinuri,
nimica toată. Şl aceasta din
că
este
„nu sc
la
află
— In acest an — ne-a de­
cauza coşului care n-a fost incintă privirea panorama clarat dinsul — pentru ope­ i .c r a :'.
făcut ca lumea. minunată a văilor, văzută raţiuni de marcaje, constru­ După cum se vede posibi­
parcă din avion. Străbatem
In ce priveşte aprovizio­ irea şi repararea dc podeţe lită ţi şi fonduri există pen­
Dutnam Valeriu din Hune­ adevărate tunde de verdea­
•; x : •: ? n doara nu lucra nicăieri şi nici narea, aceleaşi deficiente. Şi ţă, orinduite cu atila măies­ şi pentru propagandă turis­ tru rezolvarea în totalitate
»«■« ■ aici se simte lipsa unui fri­ tică, nc-a fost alocată suma a problemelor ce sc ridică.
SWTt K nu avea de ghid. Era vaga­ gider, a unui reşou. trie de generoasa natură re­
j# i #W«S# c' < n$ , | înviată la viaţă. de 200.000 Ici. Propaganda Sc pune atunci întrebarea f i­
bond, cum se zice. Se scula de La cabana „Căprioara", Ajungem la cabană. Aerul turistică s-a făcut, urmează rească: de ce sc tărăgănează
^ I dimineaţă şt pleca pe străzile deşi foarte aproape de ora­ tare, plin dc ozon ne umple să executăm celelalte lucrări. luarea unor măsuri eficiente
f m li oraşului după ck-i „ pica'1. In ­ şul Deva, aprovizionarea es­ pieptul, dindu-ne o senzaţie Am solicitat de asemenea în această direcţie ? De ce
1.700,000 lei, din care ne pro­
trebitie să treacă aproape o
te tot atît de slabă. Un sin­
y r i î s s i w - ^ ■ tr-o zi a observat că la dormi­ gur exemplu: duminică 14 de voluptate şi prospeţime. punem să procurăm 170 bu­ lună dc la începerea sezonu­
Însoţiţi de cabanierul Corne-
^ W wgj » W * 88 I torul comun al muncitorilor mai a.c., in primele ore ale lîu Belcn, vizităm camerele căţi paturi, 85 dulapuri, .110 lui turistic şi abia acum să
E fc W **# g« | de la I.C.S.H. din Piaţa Flori­ dim ineţii nu se mai găsea celor două pavilioane ale ca­ mp. covoare, 5 frigidere, trei se preconizeze că sc va face
lor nu era nimeni înăuntru. bere, apă minerală etc. Ca­ banei. Peste toi ne surpriiul televizoare, patru aparate de şi sc va drege luna viitoare 7
Acum, in plin sezon, trebuia
radio. Toate le vom face in
sSrţS*»! Fără să stea mult pe ginduri banierul spune că a cerut, plăcut curăţenia şi ordinea luna iunie a c. trimisă echipa de Intervenţii
Ş.-*V^X f e l I a pornit la „atac". A spart va­ perfectă care domneşte in
' ■ dar nu i s-a dat. Veriţictnd fiecare încăpere. Priceperea — La cabanele vizitate s-a la Gura Zlata ?
lize şi dulapuri, căutînd bani la f.R.B.C. rezultă că nu a bunului gospodar se vede din ridicat problema în fiinţă rii Aşteptăm — şi alături dc
sau alte obiecte bune de... „va­ depus comandă in acest sens, plin. Paturile frumos aran­ unul depozit intermediar in­ noi, miile de oameni care
lorificat". Şi-a umplut bine mulţumindu-se să comande... jate, lenjeria curată, te îm­ tre Deva şi cabane, care ar urcă potecile spre cabane —
ca l.R.H.C. să-şi mobilizeze
FRUMUSEŢI PE VERTICALA buzunarele, şi tocmai voia să verbal. Comanda i-a fost o- bie la odihnă şi reconforta­ permite ridicarea cantităţilor toate forţele de care dispune
te. Gindul ne zboară înapoi,
la Gura Zlata. Cită deosebi­ strict necesare şi ar face ca pentru remedierea neajunsu­
« e i M i t t ■ m b r e n m emiBBCHiBnpaasH cure n arsa ■ b q k b id ^ hbug B 09 SBSB O MDjV B BstCT 9 U B ® CTD B OHO 611 9Bt93UBK5Ba K TOBE) OOC9B QCBB79SB3BQIBQ1QIU3ISO c re! Aproape că nu-ţi vine să turiştii să aibă mereu ali­ rilor semnalate. Măcar acum,
crezi. mente proaspete. Cum ve­ in ceasul al doisprezecelea.
IS.OO : 20,00 ; 22.00 ; 2-1.00 : 2.55 (pro­
V ineri gramul 1). 7.30 ; 8.30 ; 10.00 ; 12,00 ;
H.no : 17.00 ; 19,00 ; 21,00 ; 23,00 ; 0.55
(programul II).
26 M AI
BHEidiimneavoasif rti liber
18.00 Tenlrn cei mici „A .D C. — De
ce ?' ; 13.15 Tentru tineretul şcolar
Antologic jcolatâ : „Balada românească ;
PETROŞANI r „T rista n ti I»nlda“ . Stan a* Bran ; Complotul ambasadorilor litlic e de amatori ; 12.15 Muzică popu­ Viorica Cortez Guguianu (i C alinei A- 19.00 Telejurnalul de scară ; Agenda r-
piesă rtc Iran Becr. Prteinla T ra lru l dc („P A tria") ; In fiecare tl, «ărbăinjrc lară interpretată de Irina M>CUl }■ Itu rij ; 9 30 Radioraebeta pionierilor ;
alai din Piatra Neamţ („Flacăra") ; CUGÎR î Răscoala („7 Constantin Rusoine ; 1.1, IS Succese ale 10,03 M elodii eaerutate la muzicuţă ; coromică ; 19,2? Buletinul circulaţiei
H UN ED O AR A GHELAR : „Concert Noiem brie") ; SEREŞ : Moarlca sc nu- m uncii ujoarc ; 14.00 „S crisori rtc dra­ 10.15 Teatru radiofonic : „M incinosul" ruliere ; 19,30 Studioul muzical, Instru­
de m uriră populară", s«<J1 ir>uf de o r­ megtc Engelcbcn („Sebeşul") : Fauni goste"' — m urită uşoară ; 11,30 „C în la ti de Carlo Gnldnoi ; 12,25 Teatrul muzi­ mente cu coarde ; 20.00 Soptămîna ;
chestra pnputar.f a Filarm onicii de stal X X („Progresul") : A P O LD U L DE cu nni“ — muzică ujoară ; 15,03 Cărţi ca) românesc în trecut : Fragmente din
d in ' Arad. 20,45 Avanpremieră ; 21,00 Reflector :
SUS ! W arlock : ALUA K IL IA : Albă care vă aşteaptă ; Ion M Oprea : ,,N i- scenele lirice „I.a srcerij" «i „L a jeză-
ea zSpaila 6> cei 7 saltimbanci („23 rolae T ilu lcsn i". Constantin Nisipeanu : tnaie" de Tiberiu Tirrdiccanu ; 13 30 21.15 Film „A lvnrada* ; 22.15 Panora­
August"] : Cimaion („V icto ria ") ; T F - „Să ne iubim visele*, Nieolac Jlanu : Ştiinţa in slujba păcii ; 13.(f) Selrclm ni mic ; 22.50 Telejurnalul de noapte
IUŞ « Prima deziluzie ţ Z L A T N A : ..Sfîrşitul sing u ră tă ţii' ; 15,50 Cînlă din „Estrada dum inicală'. Autograf m u­
M oigrcl ji afacerea Sainf Tinere ; cobza ji ţambalul ; 1G.I5 A n i Hin ope­ zical. S«le Dioien ; 14.30 Asa sc joacă
re interpretate de M ira Popejcu ji M u ­ pe la nm ; 15.20 Hnehet de m e lfdii
BRAD : Jandarmul din Saint Tropee ;
gur Hngdan ; 16.50 „D e prin sale adu­ populare : 15 S0 Lectură dramatizată ::V:j
H A Ţ F O : Omul din Rio j IL fA î Fan­ nate" — melodii populare ; 17,-tO „Cnn- după romanul „D rum ul spre înalta so­ tv e tn e O '
D EVA : Jandarmul la Neu‘ York (c i­ toma din M n ris v ilir. rc it ghicitoare" — muzică din opere ; cietate" de John llraine : 16,09 Muzică
nematograful „T a in a " |i grădină) : Cei 1S.05 ţurnal agrar ; 13.10 Antena tine­ uşoară de M işti lancn ; 17,10 Dasm ;i
7 din Telia („A ria ") ; S IM E R IA : M i­ relului : „R entier ? Pe scama cui ?“ ; opera : „Isteaţa* de Cari O rff ; IR,00 PENTRU 24 ORE
siune cslrao rd in a ri ţ H UN ED O AR A : 19.40 Varietăţi muiieale ; 20 50 „Dinspre Studioul lin arului interpret : violonistul
Mnmerangul („S lde tu rg ishil") ; Oliver deal răsare luna' — emisiune folclorică; Vremea se menţine ncslabilâ, cu ce­
TVisf („C onstructorul") ; Jude* ; Lemn 2 1.03 Edi|ie radiofonică, „ I. I Cara- Nicolae Micseu La pian Cnnsiantin Mi- rul noroi Local vor cădea averse de
tn Polonia („riie â ra ") ; Jude* (grădina glale* : Aspecte dc limbă si stil în ope­ esen ; IS.25 Cadran Cultural : Georgc ploaie însoţite de descărcări electrice.
„F la tâ ra '1) ; Coplan îţi a«omă riscul ra Ini Caragiale ; 21,^5 M elodii maga­ Topîrceanu ; 19 03 Cercul melomnnilnr ; V înl moderai din vest ţi nord-vest
(gridlna „3 tadlon'‘) i TELTUC i Camera TR O C R AM U I I : 7.4.5 Sumarul pre­ zin ; 22.45 Moment poetic : ,,Trcte»te Tcmpeiatura aerului va fi cuprinsă
a lliâ : PETROŞANI : Un martor în sei : S.OO Tot înainte (emisiune pentru 19,45 Dc la frescele Vnrnnelului la Co­ ziua foire 19 si 23 grade, iar nooplea
oraj (.,Re>*‘jtiHca“ ) : Juana Callo (,.? pionieri) : S.30 Momeni poetic : S.25 liric e ' ; 23.00 M utică ujoară ascultată loana in fin ită ; 20,00 Fragmente din o­ intre 6 fi tl grade.
Noiembrie") i LU T E N I : Omul care l-a La microfon, melodia preferată ; 0.25 mereu eu plăcere ; 2,02 M elodiile nop­ pera „L u ira M il Ier" de Ginseppe V erdi;
ncia »r Lîberlv Valancc („C u llu ra l") ; Sfatul medicului : Alternanta dinire ţii. TENTIUJ URMĂTOARELE
rAR U 5F.N I t Dacii \ V U LC A N i C.olgn- activitatea fir.irfi ?î intelectualii — ron- 21.30 Radiomagazinul ascultătnarelnr ;
la ; C R tV ID IA : Sn|îc Hdrlâ ; A N f- <l.|iî dc refacere fineă ţi puliieă a n- TROC.RAMUL M : 7,20 M a rju ri de 22.15 Carnet plastic ; 22,30 Viata m u­ 2 ZILE
N O A5A ; Tartare* în le n iră ; LONEA i m nlni aeliv : 10,00 Melodii din opereta Gheorghe ŞipO) ; 8.00 Dialogul instru­ zicală a Capitalei ; 23,07 M elodii romS-
Troresu! aîb („7 Noiembrie") ; Cele Andalnr-ia* dc I.opc? ; 11.13 Parada mentelor ; 8.35 Din însemnările instruc­ oejtî ; 0,10 Revista m elodiilor îndrăgite. Vremea sc meo|ine nestaliîlâ cn ce­
Soliştilor si a orclicstrclnr dc muzicii n rul noros ji averse im lale de ploaie
palm rite ale o ta jiiln i Neapole t L ib e ­ joară : 12.00 M inia tu ri de e tira d î ; 12.15 torului Artistic ; 9,00 Laureaţi ni con­ Duletine de ştiri si radiojurnale după amiaza. Temperatura acrului sta­
lula („M in e ru l") ; ORAŞTIE : Ridem cu AI V llt-lc a Concurs al form aţiilor ar- cursului internaţional „George Enescu'i 9.00; 11,00; 13.00; 15,00; IG.OO I ţionară. Din peisajul inedit al Baniţei.