Page 85 - Drumul_socialismului_1967_05

[ Hegionfilă
j rluncdoara-Deva
PROLETARI DIN TCATE ŢÂR1LE, UNIŢI-VA 1
în c h eier ea v iz it e i

DELEGAŢIEI C.C. AL P.C.R.,

CONDUSĂ DE TOVARĂŞUL

m AL COMITETULUI REGtONAL HUNEDOARA AL P.CR. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL NICOLAE CEAUŞESCU,

Sosirea în Capitală
4 PAGINI — 25 BANI LA BUDAPESTA
ANUL XIX. NR. 3857 SlMBATA 27 MAI 1967

Folosirea nerafională a pajiştilor
Delegaţia Comitetului Cen­ Berghianu, Janos Fazekaş, Du­ ai Consiliului de Stat şi ai gu­
tral al, Partidului. Comunist mitru Turcuş. vernului, conducători de insti­
‘ Român, condusă de tovarăşul • La sosire, pe aeroportul Bâ- tuţii centrale'şi organizaţii
ARE CONSECINŢE Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ neasa, delegaţia a.fost înlim- obşteşti. Argycîan
pinalâ de tovarăşii Chivu Stoi­
Au fost de faţă
neral al C.C .al P C R., care la
Sandor, însărcinatul cu afaceri
Central
invitaţia ‘ Comitetului
Bodnaraş, Paul Niculescu-Mi-
al Partidului Muncitoresc So­ ca. Gheorghe Apostol, - Emil ad-interîm al R. P Ungare la
Bucureşti, şi membri ai amba­
cialist Ungar a făcut o vizită zil. Uie Verdeţ, de membri şi sadei.
N E G A T I V E înapoiat vineri dupâ-amiazâ in lui Executiv al C.C al P.C.lf.,. rit conducătorilor de partid şi
membri supleanţi ai Comitetu­
prietenească la Budapesta, s-a
Un grup de pionieri au ofe­
Capitală.
secretari ai C.C. al P.C R., vi­
Din delegaţie au făcut parte cepreşedinţi ai Consiliului de de stat buchete de flori.
tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Stat şi ai Consiliului de M i­ (Agerpres)
niştri, membri ai C.C. a) P.C.R.,
Alexandru Drăghici, Maxim
IN ZOOTEHNIE
La plecarea de pe aeroportul Nemelh. membru supleant al zsef Vince, şi alte persoane ofi­
In perioada verii principala carea unui păşunat raţional pe Ferihegy din Budapesta, dele­ Biroului Politic al C.C. al ciale.
sursă de hrană a animalelor specii şi categorii de animale gaţia română a fost condusă de P M S.U, pi im-seeretar al Co- A fost de faţă Dumitru Tur-
tovarăşii Janos Kaoar, Jeno
este păşunea. De folosirea ei se concretizează în rezultate­ Fock, Antal Apro, Zollan Ko- milelului orăşenesc de partid cuş. ambasadorul României la
Budapesta, şi membri ai am­
raţională depinde în mare mă­ le bune înregistrate in ferme. mocsin, Miklos Ajtai, Karoly Budapesta, Janos Peter, mi­ basadei.
sură sporirea şeptelului şi a Producţia de lapte a crescut nistrul afacerilor externe. Jo­
producţiei animaliere. Uneie simţitor.
măsuri în această privinţă au In raionul Ilia sînt însă u­
fpst întreprinse şi in coopera­ nităţi unde nu se acordă aten­ BUDAPESTA 26 (Agerpres). Ajtai, membru supleant al Bi­ tre, în care sint prezentate u­
tivele agricole din raionul Ilia. ţia cuvenită folosirii raţionale Vineri dimineaţa, delegaţia roului Politic, vicepreşedinte nele produse ale industriei
Pînâ acum in 12 unităţi, s-au a pajiştilor naturale. I-a co­ Comitetului Central al Parti­ al guvernului, şi alte persoane constructoare de maşini, elec­
organizat 14 labere de vară operativa din Bejan nici pină dului Comunist Român, con­ oficiale. trotehnice şi ale altor ramuri
unde sînt scoase 1.400 capete la 23 mai nu au fost luate dusă de tovarăşul Nicolae Au fost vizitate pavilioanele industriale din Republica So­
bovine S-au tarlalizat apoi măsuri dc sporire a produc­ Ceauşescu, secretar general al industriei uşoare, constructoa­ cialistă România.
pajiştile in vederea aplicării ţiei de iarbă pe păşuni şi a CC. al P.C.R., a vizitat Tîrgul re de maşini, chimice şi aite In încheierea vizitei, tovară­
pâşunatului pe specii şi cate­ folosirii lor raţionale. Tn ma­ internaţional de la Budapesta. hale, in care sint expuse pro­ şul Nicolae Ceauşescu a rele­
gorii de animale etc. gazia unităţii stăleau 6.5 tone Delegaţia a fost însoţită de duse variate ale industriei vat buna organizare a Tîrgu-
Rezultate bune privind fo­ de azotat în vreme ce pe cele Zoltan Komocsin, membru al Ungariei socialiste Conducă­ Jui, nivelul calitativ al unor
secretar al
Biroului Politic,
produse ale industriei ungare
losirea raţională a pajiştilor 3fl5 hectare păşune şi 13G hec­ C.C. al PM S.U, dr. Miklos torii de partid şi de stal s-au şi a felicitat pe organizatori.
s-au înregistrat la cooperativa tare de fînaţe nu a fost aplicat oprit la pavilionul ţării noas­
agricolă din Brânişca Aici G0 nici un kg din acest îngrăşă­ ☆ ☆
la sută din pajişti au fost fer­ mânt. Nu este (le mirare de ce BUDAVliSTA 2G (Agerpres). Au participat, de asemenea, facerilbr externe, Jozsef Vin­
tilizate Ca u talare. în tarlaua producţia de iarbă nu depă­ Cu prilejul vizitei de priete­ tovarăşii : Janos Kadar. Pal ce, ambasadorul R. P Ui\gare
„Rovină" producţia de iarbă şeşte 4-G tone la hectar Pe nie pe care delegaţia Comite­ Losonczi. preşedintele Consi­ la Bucureşti, Lajos Kelemen,
esle de peste 10.000 kg la hec­ lingă cele amintite sint sem­
nalate o serie de neajunsuri tului Central al Partidului Co­ liului prezidenţial. Jeno Fock, vicepreşedinte al Comitetului
tar. Pe această păşune au, fost şi în ce priveşte păşunatuî. munist Român a făcut-o la Bu­ Antal Apro, Sandor Gaspar, Executiv al Sfatului Popular
scoase prima dată la .pâşunat Bunăoară, pe pajiştea de la dapesta, Dumitru Turcuş, am-' Zollan Komocsin. De/so Ne­ al capitalei R. P. Ungare
vacile de lapte. După 2 săplâ- Pâuliş, de 100 hectare, au fost basadoru! României in R.T. meş. Miklos Ajtai. Janos Pe­ In timpul mesei, care s-a
mîni au fost trecute apoi pe repartizate numai oile sterpe Mecanizatorul Gheorghe Contor lucrează la însilozatul secarei furajere pe una din Ungară, a oferit vineri la ter, ministru! afacerilor exter­ desfăşurat intr-o atmosferă
parcela din „Luncă". Această , şi mieii, cu toate câ păşunea mialele cooperativei agricole din Ruşi, raionul Haţeg. I. TEREK prinz o masă. ne. Vass Islvanne, vicepre­ caldă, tovărăşească, tovarăşii
măsură s-a luat în scopul re- asigură o cantitate de iarbă Au participat tovarăşii şedinte al Adunării de Stat, Ion Gheorghe Maurer şi Jeno
facorti ierbii în tarlaua pâşu- mai mare decît necesarul ani­ Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ Andras Gyenes, adjunct al şe­
nată^anlerior. Pentru oi s-au fului secţiei externe a CC., Fock au toastat pentru conti­
malelor respective. In schimb, ghe Maurer. Alexandru Dră-
rezervat 35 hectare de păşune pe alte parcele s-a creat o su- ghiei, Maxim Berghianu şi Karoly Erdelyi. membru al nua întărire a prieteniei ro­
în tarlaua „Bicâu“, cu produc­ piaîncărcătură. O altă defici- ELOGIU CĂSĂTORIEI Janos Fazekaş. C.C, adjunct al ministrului a- mâno-ungare.
ţia mai mică, dar unde se asi­ A. POTOPEA
gură în întregime cantitatea
de iarbă necesară oilor. Apli- (Continuare Io pag. a 2-a) Căsătoria e un eveniment li­ celuilalt, să ne dăm seama câ C O M U N I C A T
nie şi de o mare frumuseţe e- sinlem lăcufi să trăim unul
mo//v(i in viafa omului, aşa pentru celălalt...
cum soaţele răsare o singură REPORTAJ Nu sint de loc vorbe mari.
Sesiune La parametrii dală fn zi. M ulfi inşi pe cate Cuvintele lor sună simplu, La invitaţia Comitetului Cen­ C.C al P.C.R.. Maxim Ber- secretar al C.C. al P M S U..
i-om cunoscut au vorbit cu - ANCHETĂ limpede, dc un firesc tulbură­ tral al Partidului Muncitoresc ghianu. membru al Comitetu­ membri ai Biroului Poli­
tic al C.C. al P.M.S.U., Mik-
lui Executiv al C.C. al P.C.R.
Ungar, în zilele de
Socialist
de comunicări proiectaţi patos şi căldură despre memo­ tor. V iitorii soli îşi zimbesc 24-26 mai 1967 o delegaţie a preşedintele Comitetului de los Ajtai, membru supleant
rabila clipă din lala delegatu­
şăgalnic.
al Biroului Politic,
vicepre­
lui de stare civilă, ca deşpre — Ce v-q atras mai mult la Comitetului Central a) Parii-' stat al Planificării, Janos Fa­ şedinte al guvernului, Karoly
zekaş. membru supleant al Co­
ştiinţifice Colectivul Combinatului un lucru dc:o 'mare şh inegala* t şi Aurica Chiş, Gheorghe Drâ- solul dumneavoastră ? — o in- dului Comunist Român a făcut mitetului Executiv al C.C. al Erdelyi. membru al C.C. al
vizită de prietenie în Re­
o
siderurgic Hunedoara înre­ bilă noblcfe omenească. Uno­ v gulin şi Aspazia Clapon, Pran- ■ Hebum pe Aurica Chiş, tn publica Populară Ungară P.C.R., vicepreşedinte al Con­ P.M.S.U., adjunct al ministru­
In sala Casei de cultură gistrează mereu noi succese ra li se pârga, nminlindu-şi de cisc Bitlermânn şi Terezia ■ vlrslă dc 'J0 dc ani. In cursul vizitei au avut loc siliului de Miniştri. Dumitru lui afaceri lor externe, Jozsef
din Petroşani s-a deschis pc linia perfecţionării pro­ primul pas in doi. fă aud aie­ l!eş, Marin Mihalcea şi Gira - — Telul lui dc-a fi. caracte- convorbiri la care au partici­ Turcuş, membru supleant al • Vince, ambasadorul Republicii
ieri sesiunea de comunicări ceselor dc producţie şi creş­ vea acordurile sunătoare ale Angliei, MiUai Roman şi Ma- rut, întreaga comportare şi pat. din partea română Nicolae CC. al PC.lt, ambasador al Populare Ungare în România
ştiinţifice privind rezultate­ terii continue a cantităţi­ marşului nupţial. Tulburătoare ria Dânilăi ■ mai ales atenţia lată de mine Ceauşescu, secretar general al Republicii Socialiste România In cursul convorbirilor, de­
le cercetărilor în domeniul lor dc metal dale peste aducere aminte l-Fără• îndoia­ . Tăcere solemnă. Delegatul şi lamilia mea. Sini convinsă C C. aj P.C.R., conducătorul de­ în Ungaria legaţiile s-au informai reciproo
securităţii în minerit. Sesiu­ plan. Din evenimentele mai lă, a-fi aduce aminte de clipe­ de stare civilă Ana Munleanu că o să Iraim Icriciji amlndoi legaţiei, Ion Gheorghe Maurei , Din partea ungară Janos Ka­ asupra mersului' construcţiei
nea este organizată dc Staţia semnificative care au reţi­ le inlrigurale, clnd minâ-n mi­ rosteşte : încrederea In viitor e carac­ membru al Comitetului Exe­ dar. prim-secretar al CC. al socialismului în ţările lor. au
dc cercetări pentru securita­ nut atenţia zilele trecute la nă cu cel pe care li l-ai (des — Cclătenc Popa Uie, de teristică virslei tincrefii. ,Si cutiv. al Prezidiului Permanent P.M.S.U., conducătorul delega­ examinat posibilităţile de dez­
tea minieră din Petroşani, în C.S. Hunedoara se numără tovarăş de viată, aştepti să bună voie şi nesilit dc nimeni cum viitorul unui tinăr se lea­ al C.C. al V C.R. preşedintele ţiei. Jeno Fock. preşedintele voltare in continuare a relaţii­
colaborare cu Consiliul Na­ şi acela cu privire la atin­ rosteşti legămintul este un lu­ iei In căsătorie pe cetă/eana gă de lamilie. c liiesc ca a­ Consiliului de Miniştri. Ale­ Guvernului revoluţionar mun­ lor româno-ungare şî au făcut
ţional al Inginerilor şi Teh­ gerea de către firul trei al cru Inimos, care are darul să Chiş Aurica ? cesta să aibă o încredere ne- xandru Drăghici. membru al citoresc ţărănesc, Antal A- un schimb de păreri cu privire
nicienilor, ramura minieră. liniei de sîrmâ a parame­ te emoţioneze după ani şi ani tărmufită In destinele şi fru­ Comitetului Executiv, al Pre­ pro, vicepreşedinte al gu­ la problemele actuale ale miş­
Iii cadrul sesiunii, care se trilor proiectaţi. Pentru ve­ de căsnicie. — Da I răsună profund vo­ museţile ci De numele lânii- zidiului Permanent, secretar al vernului, Zollan Komocsin, cării comuniste şi muncitoreşti
desfăşoară şi in cursul zilei rificarea acestui lucru, in Ret lecţiile de lată au loşt cea tindtului. Hei se leagă realizarea celoi şi ale situaţiei internaţionale.
de azi, se prezintă referate prezenţa beneficiarului şi slim ite dc prezenta autorului — Cetă(cancă Chiş Aurica, mai-înalte visuri şi aspiraţi; Vizita delegaţiei Comitetului
ca: „Influenţa ncrajului la constructorului a avut loc printre mai multe perechi de de bună voie şi nesilită de ni­ ■ personale şi sociale, fmplini- Semnarea unui protocol Central al Partidului Comu­
meni iei In căsătorie pe cetă­
stabilirea profilclor optime | încă o probă care a durat tineri, viitori sofi şi solii. Aş­ ţeanul Popa ltie ?- ■ rea peisonnlilătH Irzice şi mo- nist llomân im Republica Popu­
ale lucrărilor miniere”, „A- 72 dc orc. Tn acest timp, teptau intrarea in camera de­ — Da l răspunde cu vocea-i tale. romano-bulgar lară Ungară, convorbirile to­
legatului de stare civilă de la
similari dc ventilatoare toate utilajele şi instalaţiile Sfatul popular orăşenesc H u ­ cristalină, linăra sofie — iVc căsătorim să interne- vărăşeşti care au avut loc con­
iem o lamilie, un cămin. aşc.
pentru aorajul parţial sub­ tehnologice s-au comportat nedoara. Erau 7 perechi, toii cum aii lăcut şi părinţii noş­ Intre 23 şi 26 mai a avut stituie o contribuţie la mai bu­
na
cunoaştere
reciprocă
a
teran", „Unele probleme le­ bine. Prin atingerea şi de tineri, cu fcfe/c îmbujorate, Cei doi tineri se 'privesc cu loc la Bucureşti, sesiunea ex­ lul sesiunii a fost semnat de
gate dc acrajul minelor cu către acest agregat a para­ vîmbitoarc. gâli(i de sărbă­ duioşie şi dragoste. Se cunosc tri. De lamilie se leagă \iito - traordinară a Comisiei mixte Gheorghe Râdulcscu, vicepre­ punctelor de vedere, la dezvol­
cele
nd. viata noastră — ne spune
potenţial silicogcn ridicat", metrilor proiectaţi, produc­ toare. cu Hori, muzică, voie de mull. de cinci ani. S-au ho­ îmbujorat de emoţie Ionel Tri- guvernamentale româno-bul- şedinte al Consiliului de Mi­ tarea colaborării dintre inte­
două partide şi ţări. in
„Măsuri dc prevenire şi dc ţia de sîrmâ a întregului bună. aşa cum cere un ostiei tar it să se căsătorească. Iu. Am câidal mull pină să gare de colaborare economică niştri, preşedintele părţii ro­ resul popoarelor român şi un­
limitare a exploziilor dc laminor va creşte cu pină de eveniment. Sint : Mihâi — Ne cunoaştem din 1%‘J găsesc'o lată care să mă în­ şi tehnico-ştiînţificâ. mâne in Comisia mixtă guver­ gar, al cauzei socialismului şi
praf de cărbune" etc. la 50 la sută. — ne spune IIie Popa. Am namentală romăno-bulgară de
Pesa şi Tudorita-NîcA, . Ionel reuşit In această perioadă să ţeleagă. să se ataşeze (le ml­ La sesiune au fost examina­ colaborare ectfhomică şi teh- păcii.
Trifu şi Aneta Sami, IIie Popa pătrundem unul In sufletul . ne, să ne potrivim, cum se te posibilităţile de dezvoltare nico-ştiinţificâ, şi de Pencio
zice. $i om găsii-o.. N-am şo- in continuare a cooperării c- Kubadinski, vicepreşedinte al
- văii o clipă şi-am \ enil aici. conomice şi tehnico-ştiinţifice, Consiliului de Miniştri, pre­
Actul căsătoriei incumbă precum şi unele probleme prN şedintele părţii bulgare în Co­
din .partea celor doi sofi o vind lărgirea schimburilor de misia guvernamentală EXPO ’6 7:
mare răspundere socială. Cei mărfuri dintre cele două ţări Tovarăşul Gheorghe Rătlu-
Hotelurile - gazde ale turiştilor GII. .FURCA mosferă de prietenie şi înţe­ ză un dejun în onoarea tova­ PÂMÎNTUL ESTE
Sesiunea a decurs intr-o at­
lescu a oferit vineri Ia amia­
răşului Pencio Kubadinski şi
(Continuare in pag a 2-a) legere reciprocă. a persoanelor care îl însoţesc.
Protocolul încheiat la sfîrşi-
In cadrul anului turistic internaţional, regiunea Hune- recţia comercială regională ! tul de pe culoar nu esle aşezat AL OMULUI
doara. care este situată pe un ul din principalele trasee, va Cetăţenii, turiştii, aşteaptă de pe o bază solidă şi de aceea
găzdui in orele de popas o pa rte dintre vizitatorii care stra­ la dumneavoastră mai mult in­ scirţiie. Noaptea, oaspeţii ho­ Deşi deschiderea Expozi­
bat meleagurile sale. Principu iele gazde vor fi hotelurile. A­ teres şi o mai bună gospodări­ telului se trezesc.reciproc., ţiei universale de la Mont-
menajarea şi îngrijirea acesta ra, buna deservire, capătă deci re la hoteluri. O oarecare în tir/, ie re au su­ real a avut loc cu nu prea
o mare importanţă în context ut activităţii turistice, La Sebeş, hotelul renovat în ferit şi lucrările de întreţinere multe zile in urmă, pe por-
Prin raidul nostru s-a ur mărit modul în care hotelurile urmă <ru trei ani, a reuşit la hotelul „Dacia" din Deva Iile sale au trecut pină acum
din regiune au fost pregătite pentru a-şi primi musafirii, sâ-şi menţină o ţinută cores­ Alila doar câ aici ele se află milioane de vizitatori. De la
dacă corespund normelor unei deserviri civilizate, moderne. punzătoare. îngrijită Dar se in ultima fază. Tn camere s-a ultima expoziţie universală,
resimte şi aici ca şi în alte asigurat mobilier nou, confor­ care a avut loc la Bruxelles,
din aceste camere, aerisirea se părţi lipsa de apă Este de alt­ tabil. ceea ce.constituie o notă in J95S, s-au scurs nouă ani,
A fost îmbună­ face din hol, prin demontarea fel o problemă nerezolvatâ şi bună Lipseşte aici un serviciu iar de la prima expoziţie u-
unor geamuri deasupra uşilor. la hotelurile din Alba lulia, de informare prompt şi opera­
Orâştie şi Deva. mai ales
la
tăţită baza Cum se asigură liniştea în a- hotelul „Dacia". Esle de prisos tiv S-a propus de către con­
ducerea hotelului instalarea li­
cesle camere este greu de ima­
ginat. să mai spunem cit de indispen­ nei centrale telefonice încă din P E T O T
materială? Diferiţii oaspeţi care au fost sabil este acest element al anul trecut, dar nu s-a între­ G L O B U L
confortului — apa Mai ales in
prins nimic pentru soluţiona­
găzduiţi la hotelul „Dacia" nu sezonul cald. turiştii aşteaptă rea acestei probleme
Primul popas la Alba lulia. au rămas insensibili la starea La hotelul „Bulevard" din
Hotelul de aici a lr£cul în ad­ de lucruri care domneşte aici. să găsească din abundenţă apă Deva. holurile şi scările au un
ministraţia OC L comerţ mixt, Mircea Petre, lucrător la Casa O baie în urma unui drum aspect neîngrijit Preşurile de nivevsalu, inaugurală la Lon­
fiind preluat de la I G.O. Alba pe scări, mai ales, sînt murda­ dra în 1851, la Palatul de
lulia Să vedem ce au între­ re. Tovarăşul Trîf Petru, res­ cristal, au trecut 115 ani.
prins noii gospodari pe linia ponsabilul unităţii, justifică a- De atunci s-au schimbat
îmbunătăţirii bazei sale mate­ ceaslă situaţie prin „timpul multe lucruri, lumea a căpă­
riale. ploios". tat o altă înfăţişare sub im ­
Interiorul camerelor şi holu­ pulsul care i l-au dat noile
rile îţi spulberă orice iluzie descoperiri ale ştiinţei şi teh­
făuriIă în prealabil. Pereţii ne- Renumele se nicii Cele 100.000 de expo­
zugrâviţi de mult timp au pe centrală a creaţiei Bucureşti, strâbâlut in maşină pe căldură rtate prezentate la prima ex­
alocuri spărturi mari. Camera consemnează următoarele în şi praf este necondiţionat ne­ poziţie de la Londra, consi­
.20, destinată pentru cazatul in condica de reclamaţii : „Cu a- cesară. cîştigă prin fapte derate la vremea aceea cele
comun, este reprezentativă sub dincâ tristeţe trebuie să con­ La Orâştie, hotelul se află în mai senzaţionale realizări
acest aspect In alte camere pot stat că şi la a treia tfizilă pe renovare, de la începutul lu­ Asigurarea unui confort co­ ale secolului XIX , ar ocupa
fi văzute pete galbene în ta­ care o fac la Alba lulia, im­ nii mai Din discuţia purtată respunzător, a unei ambianţe in actuala expoziţie de la
van. formale in urma ploii-ca- presia penibilă care mi s-a cu tovarăşul Blendea Constan­ plăcute este o condiţie necesa­ Mont real o parte infimă.
re s-a scurs prin acoperiş. creat locuind la hote) nu mi tin . şeful sectorului I.L.L. de la ră. dar nu- suficientă pentru Cadrul geografic al expo­
Mobilierul. în cea mai mare s-a‘ risipit. La camera 21 unde I.G.O Orâştie. am dedus că a imprima unui hotel o faimă ziţiei de la Montreal — 450
parte, suferă de mull timp de am locuit, cana cu apă este reparaţia este privită ca un lu­ bună Turistul nu are nevoie ha — este, intr-adevăr, toar­
uzura fizică şi morala. Lavon- nespălată, covorul în culori cru pentru care conducerea numai de un pat* pentru o te întins O limbă de pămint,
rele şi portbagajele necesită nedefinite este imbîcsit cu I G.O. trebuie să fie „felicita­ noapte. FI râmine omul cu a­ din apropierea portului Mont-
vopsirea neîntîrzîalâ Doar de murdărie Lipsesc lustrele. Ho­ tă", deoarece şi aşa cheltuielile celeaşi nevoi materiale şi spi­ reah leagă printr-un pod
cîteva zile a fost adusă o echi­ telul este cartea de vizită a nu se amortizează I)e aceea, rituale şi alunei cînd este în lung de 090 m insulele Sg ini-
pă de muncitori pentru a face oraşului". Şi in continuare : probabil, şi lucrările prestate voiaj, în ţară sau in străinăta­ LI elene si Notre Dame de pe
reparaţiile şi zugrâvilul în- „Sper ca în anul 1967, la reve­ sînt superficiale. In camerele te Are 'nevoie de anumite ser­ fluviul Saint-Laurent. In ve­
Ir-un număr de 12 camere nirea în Alba lulia. să am sur­ 1 şi 2 igrasia este astupată cu vicii. vrea să. cunoască unele ||ţ!nggpgj ..........v ____ derea acestui eveniment, su­
Poate după aceasta va dispare priza plăcută a confortului pe un capitona] din preşuri. Ce relatări cu plivire la obiective- “ ■' ~ ~ •• •' :■ lllllllM111 ;-.-XL
şi mirosul de insecticid care care l-am inlîlnit în alte hote­ se va mai pune peste preşuri GH. LIMBEANU prafaţa Insulei Saint-llelene
a fost mărită de la 55 ha, cit
mai persistă în urma dezinfec­ luri din ţară" cînd pe ele va apare mucega­ Instantaneu in microraionul B+C din Petroşani : Fierarii betonişli din brigada con­
tării unor camere La o serie Reţineţi, tovarăşi de la Di- iul, râmine de văzut. Parche­ (Continuare în pag. a 2-a) dusă de Ion Negru lucrează la armarea planşeelor dintre nivelele unui nou bloc. E. CRISTEA
Foto : V. ONOIU ( Continuare fn pag. a 4-a)