Page 86 - Drumul_socialismului_1967_05

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3857

HOTELURILE,

GAZDE ALE
tâ S O ti M U R E Ş i A K U

TURIŞTILOR

Iacob Mureşianu, .de la a ginte al corului Reuniunii de por trebuie ele culese, bine (Urmare din pag. I)
cărui moarte s-au împlinit ointâri şi al celui de la Bise­ studiate, după caracter şi da­
recent 50 de ani,, a fost una rica Sf. Nicolae din Schel. tini şi apoi prelucrate după le de interes turistic, să vizio­
dintre figurile cele mai re­ Aici desfăşoară o bogată ac­ regulile armoniei şi date pu­ neze un spectacol la televizor,
prezentative ale creaţiei mu­ tivitate didactică şi obştească blicităţii*'. să citească o carie, să expedie­
zicale culte din Transilvania. şi termină balada „Mînâsti- In ciuda muncii sale sus­ ze o scrisoare sau o ilustrată.
Coborîtor dintr-o familie rea Argeşului" — una din ce­ ţinute, greutăţile materiale Toate acestea pot fi satisfăcu­
românească de prestigiu, care le mai reprezentative creaţii devin din ce in ce mai mari te la un hotel dacă există pre­
a dat ţârii intelectuali şi pa­ ale sale, care poate constitui pentru el şi familia sa. De­ ocupare din partea gospodari­
trioţi devotaţi poporului, primul oratoriu românesc. mersurile sale de a ocupa un lor săi. Dar, la hotelul „Bule­
mindri şi neînduplecaţi în In anul 1885 mitropolia post vacant la Conservatorul vard- — Deva, de pildă, ilus­
faţa apăsărilor, compozitorul Blajului l-a invitat pe Iacob din Bucureşti au rămas in­ tratele achiziţionate de mult
Iacob Mureşianu se afirmă Mureşianu să ocupe locul va­ fructuoase. A continuat to­ timp n-au fost puse încă în
ca unul din întemeietorii şco­ cant de profesor de muzică tuşi, pe lingă activilalea sus­ vînzare.
lii muzicale naţionale şi cre­ la şcolile din localitate Ac­ ţinută de profesor, care îi încă un factor de mare im­
ator al muzicii culte româ­ cepţi nd acest post, s-a îngro­ răpea foarte mult timp, să portanţă care concură la pro­
neşti. pat însă in atmosfera sufo­ compună şi să organizeze ducerea unei bune impresii
Născut la Braşov în 29 iu­ cantă a unui mic orăşel, ne­ concerte in ţară şi străinăta­ oaspeţilor este atenţia acorda­
lie 1857 — tatăl, profesor, pu­ potrivită evoluţiei unui ma­ te. Acestea sint însă ultimele tă de personalul de serviciu, a­
blicist de seama şi îndrumă­ re talent. raze de soare in faţa furtunii titudinea amabilă şi chiar ţi­
nuta vestimentară, îngrijită şi
tor al vieţii culturale din Ca şi la Braşov, munceşte ce avea să vină — război, re­ de bun gust. In acest sens,
Transilvania, ales în 1877, cu mult elan, abordînd a­ fugiu, boală şi moarte stîrneşte dezaprobare atitudi­
membru al Academiei Româ­ proape toate laturile artei La 25 mai 1917, rămăşiţele nea tqvarăşului Chiţiba Petru,
ne — viitorul compozitor s-a muzicale, de la compoziţii şi pâminteşli ale lui Iacob Mu­ responsabilul hotelului Dacia
dovedit de timpuriu un ma­ reşianu şi-au găsit odihna de din Deva ca^e a refuzat în ziua
re iubitor al frumuseţilor ar­ ! veci în cimitirul din Blaj.
tei populare, întemeiată pe Contribuţia lui Iacob Mu­ de 19 mai a.c. să discute cu de­
însuşirile spirituale şi mo­ Album reşianu la dezvoltarea şco­ legatul Teatrului de stat din
rale ale poporului român. Pa­ lii muzicale româneşti este Turda, Onişor Gheorghe, pro­
ralel cu şcoala de cultură ge­ comemorativ deosebită. Aportul său in blema cazării pentru un viitor
nerală, a studiat, în particu­ creaţia simfonică, de care se turneu. %Oricare ar fi fost mo­
lar ^i muzica, fâcîndu-se cu­ leagă începuturile poemului tivele, el nu avea dreptul să
noscut incâ din această peri­ simfonic in muzica româ­ adopte o asemenea comporta­
oadă publicului meloman din pianistică, pînâ la folclor, nească, în creaţia pentru re, dacă se are în vedere fap­ Părinţi! O gamă variată de produse pentru copii
Braşov prin concertele şi muzicologie şi pedagogie. îşi pian (peste 100 de lucrări — tul că tocmai el este cel indi­ stă la dispoziţia dumneavoastră.
cat să iniţieze colectivul pe
compoziţiile sale. continuă, de asemenea, acti­ variate ca formâ'şi conţinui), care-1 conduce în spiritul co­
După ce a făcut aproape 3 vitatea eoncertistîcn, înai a­ in culegerea şi transcrierea rectitudinii şi politeţei faţă de
ani de studii inginereşti la les în rîndurile populaţiei din folclorului românesc, creaţia musafiri. Asemenea acte de
Viena, s-a dedicat definitiv micile localităţi, urmărind corală — prodigioasă şi vari­ comportare din partea perso­
muzicii. La Nâsâud, unde a cultivarea patriotismului şi ată ca tematică — în creaţia nalului hotelier, au darul să întreprinderea minieră
fost doi ani profesor de mu­ formarea gustului pentru mu­ de vodevil (a compus 7 vode­ ştirbească prestanţa şi bunul
zică, depune o rodnică acti­ zică. Aceste concerte erau or­ viluri pe texte de V. Aleesan- renume al oricărui local. 4
vitate obştească şi compozi­ ganizate în cea mai mare dri). constituie un valoros te­ Prin îmbunătăţirea bazei Moldova Nouă
ţională. Dar, conştient de la­ parte de societatea „Astra-. zaur lăsat muzicii româneşti. materiale, printr-o comportare
cunele pregătirii sale tehnice, Iacob Mureşianu a înzes­ ^Pionier in făurirea muzicii exemplară a personalului, ho­
pleacă în 1^80 la Leiipzig, trat muzica românească cu noastre naţionale, figură de telurile pot şi trebuie să devi­
pentru a-şt desâvirşi studiile balade pentru cor. soli şi or­ seamă a clasicismului muzi­ nă locuri de odihnă şi agre­ cu sediul în oraşul Moldova Nouă,
muzicale. Aici a studiat, timp chestră. lucrări Instrumenta­ cii culte, Iacob Mureşianu ment-în adevăra.tul înţeles al
de trei ani, cu marii maeştri le, vodeviluri, coruri bărbă­ şi-a legat in mod organic Urdnd spre Musariu. cuvîntului. . regiunea Banat
ai vremii, bucurîndu-se de teşti şi mixte, lieduri, piese creaţia sa de intonaţiile mu­
aprecieri deosebite din par­ pentru pian şi cîntece pentru zicii populare, fiind un de­
tea profesorilor săi, fiind so­ copii votat patriot şi iubitor al t a n g a j e a z ă :
cotit ca cel mal bun pianist In 1888 a întemeiat prima gliei .strămoşeşti.
acompaniator al conservato­ revistă muzicala din Transil­ — muncitori mineri şi necalificaţi pentru mină;
rului. vania, „Musa Română0, în a A ne însuşi moştenirea lă­ — maiştri şi tehnicieni mineri şi constructori;
Pentru activitatea sa com­ cărei precuvântare, după ce sată de Iacob Mureşianu, în­ — ingineri mineri, geologi, constructori, electrome­
seamnă a pătrunde şi a asi­
ponistică, desfăşurată in a- afirmă Importanta muzicii ca mila spiritul in care au fost
eeastn perioadă, în care a factor de civilizaţie, face o create lucrările marilor noş­ canici, topografi;
pus multă pasiune şi energie, serie de considerente asupra tri clasici, lucrări însufleţite — economişti.
Se asigură salarizare la reţeaua maximă Ia care se
i s-a acordat premiul „Men- muzicii româneşti conchîzînd: de un profund şi înaintat u­ adaugă şi spor.
delssohn Barlholdy*. „In popor, deci. trebuia să manism. Cazarea se asigură în dormitoarele întreprinderii,
Tntors in ţară, a fost nu­ căutăm originea acelor nenu­ iar masa contra cost Ia cantină.
mit profesor la gimnaziul mărate cîntece, doine, salturi Prof. ION MUNTEANU Sînt create posibilităţi de calificare prin cursuri­
Avancronică fotbalistică le şi, şcolile ce funcţionează în cadrul întreprinderii.
românesc din Braşov, diri­ (jocuri N N ) şi hore, din po- Liceu) pedagogic Deva
Pentru copii există şcoli de toate gradele în loca­
litate.
Primirea se face prin delegat în gara Orşova.
Patru etape au mai rămas în returul campionatului neaş­ rânunere în categoria B nu Informaţii suplimentare se primesc zilnic între o­
Aurul Zlatna s^a prezentat
pirîâ la încheierea campionatu­
sint încă pierdute.
Aşteptăm
FOLOSIREA NERATIONALA Elogiu lui de fotbal, exceptînd cate­ teptat de slatJ, echipa ajungînd ca mîine în meciul de la Re­ rele 7-15 la servicii! personal din întreprindere, tele­
fon 117-174.
goria A, unde mai sînt doar
şiţa cu C.S.M., fotbaliştii din
la un pas de retrogradare. A­
trei. Acest finiş este deosebit
de palpitant. întrebarea este cum se află pe locul, 13 cu un Lupeni să depună maximum
de eforturi pentru a realiza un
golaveraj
negativ
Calculul
A PAJIŞTILOR următoarea : în etapa de mii- hlrtîei arată că Aurul Zlatna rezultat bun. La Cygir se a­
echilibrată,
nunţă o partidă
ne se va face lumină în ce pri­
are toate şansele să'participe
care poat© satisface aşteptările
şi în campionatul viitor în ca-
tarea retrogradării ? Să vedem
(Urmare din pag. 1) tocmai această situaţie trebuie satoriei veşte ciştigarea titlului şi evi­ Hldgoria C. Din cele patru ‘eta­ din puncL.de vedere spectacu- Autobaza transport aufo Aiud
care sint cele mai importante
analizată -mai amănunţit de pe care au mai rămas, Aurul Iar. Formaţia A.S. Cu^ir, scu­
enţâ de natură organizatorică către Uniunea raională a co­ meciuri, şansele echipelor. va juca trei partide pe teren tită de emoţii, întîlneşte pe Cri-
semnalată la această coopera­ operativelor agricole din Ilîa. După cum arătam şi .în a- propriu. Mîinţ? va primi repli­ şui Oradea, care se află pe lo­ regiunea Cluj
tivă constă in faptul că oile Unele nereguli in ce priveş­ (Urmare din pag. I) vaneronica din săptămina tre­ ca Metalului Tr. Sever in. Este cul 7 în clasament.
proprietate obştească pâşunea- te pâşunatul animalelor au cută. campionatul regional a­ o partidă hotărîtoare, în care Jucătorii de la Jiul Petro­
zâ la un loc cu a le membrilor fost semnalate şi Ia cooperati­ trage prin cursa de urmărire . primele şanse le au localnicii. şani au avut o pauză de două angajează de urgenţă:
cooperatori. Se mai poate, ur­ va agricolă din Bretea Mure- uniţi laolatlu sini chemaţi sâ a echipelor Aurul Brad şi Şti­ Tot miine Victoria Câlan va sâplâmîni, timp în care s-au
mări in această situaţie sepa­ şană. Aici pajiştea din Luncă, contribuie la Închegarea unor inţa Petroşani. Dedata aceas­ juca pe teren propriu în com­ pregătit in aceeaşi notă de — tehnician II exploatare (dispecer);
rat producţia, mai pot fi oare unde se obţine cea mai mare cupluri puternice, a unor la- ta ambele joacă în deplasare pania Victoriei Tg. Jiu. iar conştiinciozitate ca pînâ acum. — impiegaţi de mişcare;
cointeresaţi material îngrijito­ cantitate de iarbă a fost re­ m ilii armonioase In care su la Hunedoara cu Constructorul Mureşul Deva se va.deplasa la Amatorii de fotbal din locali­ — mecanici auto categoriile V, VI, VII şl VIII.
rii ? partizată vacilor de lapte dar, dăinuie dragostea. înţelegerea, şi respectiv la Alba lulia cu Craiova unde va inlîlni pe tate sint convinşi că vor asista
Deşi cunosc aceste aspecte, ea este pâşunatâ de către ajutorul. ateeftunea şi stima Unirea. Se paie că studenţii Elcclroputere. la un meci de mare luptă pe — şoferi cu vechime de 5 ani;
tovarăşii <le la Uniunea raio­ porci. reciprocă. O lamilie cu ade­ din Petroşani vor avea o sar­ Mari emoţii în acest final de motiv că Jiul va căuta să-şi — taxatori.
nală a cooperativelor agricole Tot la Bretea Mureşanâ tre­ vărat lericilă e aceea in sinul cină mai dificilă la Alba Iu- campionat au suporterii echi­ consolideze poziţia in clasa­
din llia nu intervin pentru a buie terminate lucrările de căreia rid şi se zbenguie co­ lia, deoarece formaţia locală pei Minerul Lupeni. De la un ment. iar Universitatea Cluj se
sprijini consiliul dc conducere tarializare a unei. pajişti de piii. este greu de învins pe teren timp fotbaliştii din Lupeni va strădui să se îndepărteze de
de aici in organizarea mai co­ 530 hectare. Această operaţi­ Dincolo dc pornirile roman­ propriu. In cazul unei înfrin- nu-şi găsesc cadenţa, pierzînd zona periculoasă în care se
respunzătoare a păşunolului. une este finanţată de Consi­ tice, juvenile, caracteristice geri a Ştiinţei şi a unei victo­ puncte preţioase acasă şi în află. COOPERATORI Şl PRODUCĂTORI DE TUTUN!
rii a Aurului, sau invers, a-
Acest sprijin ar trebui să se liul agricol raional llia şi s-a virstet se ghiceşte seriozitatea deplasare. Totuşi, şansele de V. ALBU
simtă mai mult, deoarece pe realizat doar pe 330 hectare. cu care tinerii meditează ta lunci apele se vor limpezi.
Dacă ambele vor fi învinse sau
primele 4 luni din acest an Şi acum stau la magazia Con­ problemele majore ale roslu- vor cîştiga, titlul de campioană INGINERI AGRONOMI!
producţia de lapte realizată siliului agricol din llia 2.500 lul familiei in viată şi socie­
de la o vacă furajată a ajuns kg sinnâ ghimpată care tre­ tate. îl va decide întîlnirea directă P E S C U R T
doar la 260 litri; din care mar­ buia sâ fie deja folosită Nu — Sint sigur că o să ne iz­ dintre cele două echipe frun­
taşe care,va avea loc m penul­
fă numai 103 litri. sint însă asiguraţi stîlpii de bim şi de greutăţi.~Nu vom tima etapă la Petroşani. Sîntem Timpul este înaintat. Pen­
Cooperativa din Bejan are beton comandaţi la I.O.I.L. intra, plecind de aici. intr-o încredinţaţi că jucătorii de la Turneul internaţional de volei masculin de la Paris a fost tru a obţine producţii mari
aceleaşi posibilităţi ca şi cea Hunedoara casă cu totul de-a gata, ne Aurul şi Ştiinţa vor arunca in cîşligat de echipa Steaua Bucureşti, care învingind în meciul
din Brânişca in ce priveşte fo­ Deficienţe de natura celor spune cu o unda gravă, matu­ luptă toate posibilităţile pen­ decisiv o selecţionată franceză cu scorul de 3-1 (15-8, 15-6, de tutun, de bună calitate,
losirea raţională a pajiştilor. amintite se mai intilnesc şi în ră in voce Mihai Pesa. Apoi tru a se comporta la înălţime. 13-15, 15-6) a terminat- competiţia neînvinsă. luaţi măsuri pentru trans­
In timp ce la Brânişca există alte unităţi din raion. De a­ or să vină copiii, pe care tre­
☆ /
134 bovine şi 85 de hectare de ceea, considerăm că este ca­ buie să ne străduim su-i creş­ Tn categoria C, seria vest, Intr-un meci demonstrativ de fotbal, disputai la Los Ange- plantarea tutunului în cîmp
păşune, cooperativa din Bejan zul să se acorde importanţa tem şi educăm aşa cum o cer privirile multor amatori de les, formaţia scoţiană Dundee United a învins cu scorul de în aşa fel îneît lucrarea să
are 208 bovine şi 395' de hec­ cuvenită folosirii raţionale a vremurile dc azi. fotbal sint îndreptate spre Me­ 4-2 (1-1) echipa engleză Chelsea. se termine pînă în ziua de
tare cu păşune. Modul de fo­ pajiştilor naturale, astfel ca în — O dală căsătoriţi, ce gin- talul Hunedoara şr Aurul Zlat­
☆
losire al acesteia oit şi preo­ fiecare cooperativă agricolă, duri vă preocupă mal mult ? na Metalul Hunedoara, liderul Astăzi încep la Amsterdam întrecerile celei de-a şasea edi­ 31 mai.
cupările pentru sporirea pro­ producţia animalieră sâ spo­ Ionel Trifu : in primul tind clasamentului, cu un avans de ţii a campionatelor europene feminine de gimnastică. La ac­ După transplantare se
ducţiei de iarbă diferă. Or, rească în mod simţitor. 5 puncte, are toate şansele să
copiii. promoveze în categoria B. Un tuala ediţie şi-au anunţat participarea sportive din 21 de vor înlocui firele lipsă şi se
IIie Popa : copiii, care o sâ singur lucru îngrijorează şi a­ ţâri. România va fi reprezentată de două gimnaste: Elena vor aplica perseverent re­
ne lege şi mai mult. nume aceia că duminica tre­ Ceampelea şi Roza li a Filipescu.
cută a învins greu. la limită, o . ☆ gulile de întreţinere a cul­
Am transcris aici, Irlnluri La Praga s-a disputat meciul internaţional de fotbal dintre
lugare din glnduriie şi senti­ echipă modestă. Mulţi susţină­ selecţionatele olimpice ale Cehoslovaciei şi Ungariei. Inlîlni- turilor,. rea!izînd o densita­
mentele ce animă pe cei 14. tori spuneau că fotbaliştii de te de cel puţin 50 mii plan­
tineri. Upivcrsul lor lăuntric la Metalul nu au evoluat la rea s-a încheiat la egalitate 0-0.
☆
e insă mult mai complex. E adevărata valoare pe motiv că In runda a şasea a turneului internaţional de şah de.la Le­ te la hectar, densitate ce
Inslelat cu cele mai nobile şi au subapreciat adversarul Mii- ningrad Himenez (Cuba) l-a învins pe Gufeld (U.RS.S.), iar reprezintă chezăşia unor
mai Irumoase simţăminte. E ne Metalul va juca la Braşov, Holmo.v (U.R S.S) a cîşligat la Tringov (Bulgaria). Partidele producţii sporite.
imposibi! de creionat întreaga' cu Tractorul. Va fi un examen Osnos (U R.S.S.) — Szabo (Ungaria), Udovcici (Iugoslavia) —
lor gamă. De reţinui că ei în­ Taimanov (U.RS.S.) şi'Barcza (Ungaria) — Suetîn (U.R.S.S.) NU UITAŢI!
ţeleg pe deplin rostul lor şi al greu. dar nu imposibil de tre­ s-au încheiat remiză. S-au întrerupt partidele: Doda (Polo­
lamiliei in marele angrenaj cut. Suporterii speră intr-o nia) — Korcinoi (U.R.S.S.) şi Vladimîrov (U.R.S.S.) — Fuchs Cultura tutunului este
social care se cheamă socie­ comportare bună a hunedore- (R. D Germană). foarte rentabilă şi aduce
tate. nilor. In clasament conduce Holmov cu patru puncte. astfel venituri mari în gos­
podăria dumneavoastră.
i a aoxi a mm a a o s oam o asm i mm b o u o n a i b b b sa ■ am o u m i e S BBSEBBO BOB O B E IO I IIIC B IH R B IB
revistelor economice ; 12,00 Două or- Ruleline de (firi ;i radiojurnale.
Penfrti fimpiiki;: ■ chcstrc. două stiluri : Jcan loncscu si . 7,30 ; S,S0 ; 10,00 : 12.00 : 14.0» : 17,00;
13,00; 15,00: 16,00;
9.00: 11.00:
18,UU 22.00 ; 24 00 ; 2.55 : (programul I):
Georgcs Jouvin ; 13-15 Succese ale m u­
14.15
Limba noastră ;
zicii ujoarc ;
: 21 00 ; 23.00; 0,55; 1.55 (pro­
19.00
de pretutindeni ;
16,15
15.15 M elodii
lymneovooslrc liber Opera rfăptim inii : ,,Tosca* de Porcini ; gramul II) ÎNTREPRINDEREA DE
11.10 Memoria
românesc ;
pfnnîntului
l i . 30 Form aţiile Sincron ţi The Yenlu-
res ; IN,05 In ju ro l glubolui ; 18.40 ^ Ii-
L IU C : Camera albă ; PETROŞANI : Un in |i, tehuică, fantezie ; 20.00 Kodiogaze-
Sîm hătă m artor io ora} („R epublica") î Juaoa ta «Jc seară. Cronică economică ; 20.50
Gali© („7 Noiembrie” ) ; LU PEN I i O-
C în li Ion C riilo/eanu ; 22.15 „C tnd lu­
17.00
Flundh.al ; Din.ainn llu cu rejli - — flj
roul care l-a ucis |ie Liberty Valaâce na inai..." buchet de romanţe : 22.35 Steaua. Finit I» campionatului republican INSTALAŢII BUCUREŞTI
Dacii s
2 7 M A I („C u ltu ra l") ; PAROŞENI ; LO N EA : Muzică ujoară cu flinca Ccrbacev ; 22.45 — T ra n jittiiio n c dc la Stadionul P ro­
C R IV ID IA : So(i
lidelu ;
fa b u le i' ;
..M orala
Moment poetic
gresul ; 18,15 La jase paji de o excursie.
Cele
Procesul alb („7 Noiembrie") ;
patru zile ale oralu lu i Neapole | Libe­ 23.10 lln d a veselă : 23.40 Dans ;• gra­ Emisiune concurs pentru pioivcrî ji jeo- strada Pictor Verona nr. 17, raionul 30 Decembrie
tie ; 2,02 M u zici de dans ;
lula („M ine ru l) ; OR ŞTIE : Rîdcm cu lari ; 19.22 Telejurnalul de seara ; 19.37
Stan ţi Bran ; Complotul ambasadorilor PROGRAM UL II : 8.20 Cîntecc pa- llu lclin u l meteorologic ; 19.40 Ancheta a n g a j e a z ă
(„P a tria ") ; In fiecare zi, sărbătoare trio licc ; 3,35 A l V Id -lc a concurs al TV . ; 20.00 Tele enciclopedii» : 2t.00 E-
(„Flacăra") ; CUGIR i Răscoala („7 form aţiilor artistice de amatori ; 6,45 m olii în premieră ; 21,40 Film ul serial ; pentru şantierele din Bucureşti şi provincie muncitori
Noiembrie” ) ; SEBEŞ > Moartea se nu- Joacă fete }i flăcăi : 9.20 l;iic de le­ ..Sfîntul* 22.30 Gala Charles Asnavour calificaţi în meseriile:
mejte Eogcichcn („Sebejul") : Fa ost gendă : „V isu l lui Rarej" ; 10.(13 Pa­ !a închiderea Festivalului film u lu i dc
PETROŞANI : „Io . Mireca Voievod". — Instalatori electricieni A.M.C. încălziri centrale
la Canoe* = 23.00 Telejurnalul dc noap­
pîcjS igio ritu dc Dao T ire h ili. In te r­ X X („Progresul") ; A P O LD U L DE gini dc muzică preclasică ; 10,30 Tea te ; 23,1.5 Tclesport.
pretează no colectiv al Teatrolui de stal SUS : Warloek i A L B A IU L IA : Albă ,(ru scurt. ..Uu pachet de tu tu n '. D rj şi tinichigii ventilaţie.
„V a le a J iu lu i" Pelrojaoi. ea zăpada o' 7 saltimbanci („23 ' matizare după o schiţă dc Sulo An-
LU P E N I i „T riita o «i h o ld a ", de August") ; Cima:on („V ic to ria ") * TE - dras j 11.15 Călătorie in istoria ci v ili - Informaţii suplimentare la telefon 12.01.23, servi­
Jeao Brer. Piesa e»lc interpretată «le IUŞ > Oglîoda eu două fe|e ; Z L A T N A : 7.a(ici : l'2,0,l Recomandări din program: wemem ciul producţie şi la şantierele din provincie.
actori ni Teatrolui de stat dio Piatra M a ig rrt ţ i afacerea Salul Fiar.re ; 12.011 Mclodii-m agazin ; 12,45 „V a ls u l'
Neamf. BRAD : Lumină dună jaluzele ; H A ­ — puom coregrafic dc Mauriec Ravel ;
CUG IR : „C oncert de muzică popu­ ŢEG : Omul din Rîo : IL IA : Zile reci. I3.0H Album folcloric ; 15,00 Muzică u-
lara" (u i|in u f de orchestra popota,.! a. joară ; 15.30 M itu rf ji legende : Oifeu PENTRU 24 ORE
Filarm onicii de gtat din Arad. (i Euridice ; 1(1.30 S o lijli de muzică u- A. i
joarâ : Aida Moga, Dalida. Jcan l ’ău- Vremea rumiue iu general neefahilâ,
V/. neseu ţi Sergiu Endrign ; 17.10 Ascul­ cu cer noroi ziua. Vor cădea ploi lo ­
K tătorii ne cer... (m u riri din opere) ; cale sub forma dc averse insolite dc întreprinderea de construcţii forestiere Deva
Cuptorul nr. n de 1? noua oţelârie Martin din Hune­ 13.00 La m icrofon, orchestrele Scrgin descărcări electrice^ mai frecvente tu
doara işi primeşte obişnuita raţie de fontă. Malagantha ;i Kurt Edelhagen : 15,25 legiunea de munte. V int moderat, cu
l'U O C kA M U I- I : 7,45 Sumarul pre­ Fragmente din concertul „ lacul» Mu- in ten sifie iri temporare din vest şi nord- angajează urgent:
D EVA : Jandarmul la New York (ci­ sei ; 3.00 Tot fnamle (emisiune pentru re;ianu* care a avut loc la C luj în ziua vest. Temperatura acrului tn uşoară — şef contabil;
de 24 mai : 19.30 Vechi melodii popu­
nematograful „P a tria " j i grădină) ; Cei pionieri) : 8.20 Moment poetic interpre­ lare : 19,45 S criitori la microfon. Kuger* crestcie ; m m im elc vor fi cuprinse fil­ — tehnician normare;
tre 19 si
grade, iar minimele între
L O T O 7 dio Telia („A rta ") ; SIM ER IA : M i- tat dc Florin Vasiliu ; 9,03 La m icro­ Frunză : 20.00 Seară de operetă : ..Far­ .5 }i 10 grade. ' — casier principal la şantierul Valea Jiului cu se­
H U N ED O A R A :
tîuoc extraordinara ;
fon melodia
„Floră,
preferată ; 9,30
Bumerangul (,,S id«rorgijtol“ ) ; O livcr sîrbă jî dc-a lungu* — jocuri popu­ mecul unui vals' dc Osear Slraus PENTRU URMĂTOARELE diul în comuna Lonea — Cimpa.
(fragm ente): 21,05 l.a halul de sunlm-
Lâ tragerea Lolo din 26 mai 1967, au fost extrase ur­ T v riil („C onstructorul") ; Judex ; Lcoio lare : 10.00 Dansuri din operele ; 10.90 (ă scară : 2<l,07 M elodii româneşti ; 23,22 2 ZILE Relaţii suplimentare la serviciul personal din
îţi a-
C ophn
în Polonia („Flacăra")
mătoarele numere : 59, 35, 57,44, 30, 19, 86, 42, 18, 41, 39, 12. aumă riscul (grădina „Stadion") ) Divertisment pentru corn orchestră W a lle r Cicsekîng interpret al muzicii Vreme nrstabilu, cu cer ncros |î ptoi 0 I.C.F. Deva, strada Dorobanţilor nr. 28.
lui Claudc Dcbussy ; 1,00 Muzică
de
Fond dc prem ii: 953.489 lei. Judex (grădina „C entru") ; T E - de A lfred Mcndelsohn ; 11,03 Revista dans. locale. Temperatura Sn uşoară creştere.