Page 87 - Drumul_socialismului_1967_05

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3857 3

CUM SE ÎNFĂPTUIESC MĂSURILE PRIVIND

Este îndeobşte cunoscut ci incomplet, gîndit nuinai pe
AUTOUNISTIREA ÎMPIEDICĂ o modernă informare econo­ A C T U A LU L S IS TEM D E jumătate. Aşa se şi explică di­
organizarea ştiinţifică a pro­
versitatea mare de formulare
ducţiei e de neconceput fără
denţierea acelorcşi indicatori
mică. La Combinatul siderur­ ce servesc urmărirea şi evi­
gic ,din Hunedoara există un şi parametri ai fluxului teh­
sistem informaţional tehnico- nologic. Intr-un fel se urmă­
economic. In ce măsură răs­ reşte calitatea producţiei la
punde actualul sistem de in­ O.S.M. 1 şi cu totul altfel !a
formare economică cerinţelor IN FO R M A R E EC O N O M IC Ă E S T E O.S.M. 2. Şi comparaţia este
PĂTRUNDEREA IN ESENŢA practicii ? valabilă şi pentru celelalte
secţii cu profil
similar
din
— Actualul sistem de infor­
mare, ne-a spus inginerul combinat.
Troian Ghcorghiţă, şeful gru­ In discuţiile avute şi cu alţi
pei de organizare ştiinţifică a maţiei conferă producţiei un economişti şi cadre tehnice de
producţiei de Ia C S. Hunedoa­ gi;ad mai înalt de mobilitate conducere s-a conturat ideea
că actualul sistem de eviden­
ra, a rămas tributar unor ga-
— Zilnic, fie eu, fie şeful noane depăşite ce nu permit GREOI Şl IN EFIC IEN T Si adaptabilitate la nevoile cele ţă şi informare economică din
combinat nu funcţionează cum
LUCRURILOR secţiei, trebuie să ne pierdem perativă a desfăşurării com­ mai stringente ale economiei. trebuie.
cunoaşterea şi urmărirea o­
o bună parte din timp cu aşa
Fluxul informaţional economic
Dată fiind importanţa infor­
ceva, n'e spune el cu indigna­
re. Şi ne arătă un registru în plexului proces - tehnologic şî de fiind atît de greoi şi încărcat maţiei economice şi implicaţi­
încetează să mai fie un instru­
care se putea vedea că, in de­ laminare a metalului. In ulti­ tivitâţii economico-financiare rapoarte, dări de seamă şi si­ ment eficient de conducere o­ ile ei asupra desfăşurării nor­
cursul a două decade, au fost a combinatului. tuaţii statistice, în timp ce a­ perativă a producţiei. Or, or­ male a producţiei este impe­
redactate nu mai puţin de 25 ma vreme, este adevărat, Ia Subscriem intru totul celor sistenţa tehnică lasă de dorit ganizarea ştiinţifică a produc­ rios necesar sâ fie urgentată
de adrese. Multe dintre ele vi­ combinatul noslru se discută in multe compartimente. Ne­ ţiei are misiunea de a-şi spu­ darea în exploatare a poştei
In momentul vizitei noastre ră mulţumită. Această stare zau probleme ce intrau direct tot mai des despre necesita­ spuse de interlocutorul nostru, iniţiaţi în aceste munci ran­ ne cu hotârire cuvîntut toc­ pneumatice; oţelârii-laborator
inginerul şef al Uzinei „Victo- de autoliniştire împiedică însă cu regretul că din păcate a- damentul Jor este scăzut, caii- ^ mai in perfecţionarea şi mo­
ria“ Câlan, Doinei Frenţoni, clarviziunea şi pătrunderea în în sarcina serviciilor funcţio­ tea perfecţionării actualului cesta-i adevărul. Simpla sesi­ tatea informaţiei slabă. Din a- dernizarea acestor forme. Se şi folosirea cuantovaculuî la
tocmai pregătea o informare esenţa lunurilor. nale. flux informaţional. In prin­ zare, înregistrare şi recunoaş­ ceastâ cauză unele informaţii simte acut nevoia stabilirii şi întreaga lui capacitate. Con­
privind stadiul acţiunii de or­ Analizind numărul mare de Iată deci, o mare Jbreşă în a­ cipiu această problemă este tere a faptelor nu schimbă în­ sînt incomplete, se transmit cu determinării unei metodologii ducerea combinatului trebuie
ganizare ştiinţifică a produc­ propuneri (care, după părerea sistenţa tehnică, pe care orga­ lămurită. S-au făcut şi u- să cu nimic conţinutul şi e- înlirz.iere, ceea ce face tardivă proprii de urmărire, evidenţio- ' sâ analizeze cu toată răspun­
ţiei şi a muncii. Ne-a rela­ colectivului de organizare şti­ senta informării tehnico-eco- orice intervenţie in fluxul teh­ re şi interpretare critică a in­
tat, în cîteva cuvinte, că lu­ inţifică, conduce la îngreunn- nizarea superioară este che­ neJe încercări de a ieşi nomice. In secţiile, sectoarele, nologic al producţiei. Existen­ formaţiei economice culese. derea fazele fluxului informa­
crurile se prezintă bine şi că rea ritmului de desfăşurare a mată s-o astupe. din rutină, dar destul de atelierele şi la nivelul condu­ ţa multor verigi intermediare ţional şi, în funcţie de necesi­
măsurile preconizate a se a­ acţiunii) iţi poli da seama că Aşadar, in cadrul Uzinei' timide şi fără prea mare efi­ cerii combinatului, se cheltu­ in fluxul informaţional dă — ,.Cunosc bine mecanismul tăţi şi gradul de pregătire al
plica pe baza studiilor ce se multe dintre ele fac parte din „Victoria” Călan, sînt încă sufi­ cacitate. Explicaţia constă toc­ ieşte un volum extrem de ma­ naştere la suprapuneri şi pa­ dereglat al sistemului infor­ oamenilor, sâ facă o nouă re­
întreprind vor avea o mare sarcinile curente ale servici­ ciente probleme majore, de mai în modul în care este gîn- re de muncă pentru culegerea, ralelisme ce duc la irosirea maţional economic din combi­ distribuire a personalului ce
eficacitate economică (în mod ilor funcţionale şi ale secţi­ ditâ, concepută şî văzută a- centralizarea, transmiterea şi forţelor şi a unei * importante nat — ne-a spus ing. loan Do- se ocupă cu evidenţa primară.
brin, directorul
comercial al
interpretarea datelor curente-
asemănător se prezentau lu­ ilor productive, sau sînt mă­ mare eficacitate, ce-şî aşteap­ capacităţi de gindire tehnică, combinatului. Eu sînt de pă­
crurile şi în informare): suri tehnico-organizatorice o­ tă rezolvarea prinlr-o organi­ ceaslâ perfecţionare Se emit operatîve. Numeroase cadre fără a lărgi şi aprofunda sfe­ rere că nu se va putea reali­ Tot atît de importantă este ti­
42.000.000 leî in plus la pro­ bişnuite. Iată numai cîteva: zare superioară a producţiei şi tot felul de păreri şi „teorii" tehnîco-ingineieşti sînt sustra­ ra de cuprindere a informaţiei za o îmbunătăţire structurală pizarea, reducerea, simplifica­
ducţia marfă, 7.000.000 econo­ punerea la punct a cuptoare­ a muncii. Să nu lăsăm ca ele fără a se avea în vedere ce­ se în mod frecvent de la alte Amalgamaţi mare de date ne­ a fluxului informaţional dacă rea şi modernizarea formula-
mii la preţul de cost şi can­ lor cu flacără la turnătoria munci productive şi sînt puse semnificative, se explică şi nu se va stabili în mod raţio­
tităţi importante de produse veche, reducerea consumului să fie eclipsate de lucruri mă­ rinţele reale ale conducerii, prin aceea câ nu se procedea­ nal, pe baza de calcul, volu­ risticii existente.
peste plan. Bineînţeles, la sfîr- de fontă lichidă la turnători:, runte ! . organizării şi planificării ac- să întocmească tot felul de ză cu suficient discernâmînt mul de informaţii strict nece­ Evident câ lucrul acesta nu
şitul perioadei de aplicare, în îmbunătăţirea calităţii fontei, în cercetarea, culegerea şi se­ sar. Apoi, să se treacă la tipi­ este posibil fără mecanizarea
10“ ' Pentru amănunte, ne în­ stabilirea gradului de califi­ lectarea informaţiilor tehnice. zarea şi simplificarea formu­ numeroaselor operaţiuni de
drumă spre grupa de organi­ care a muncitorilor şi multe Iată numai cîteva argumen­ calcul şi evidentă. Dotarea
zare ştiinţifică alcătuită din altele, te ce vin in sprijinul afirma­ larelor existente'*.
doi ingineri. Se vede cît de colo că s-au ţiei câ acţiunea de organizare Nu este nevoie de prea mul­ serviciilor in care se face cen­
De la îng. Furman Coloman, făcut multe propuneri în mod a producţiei şi a muncii tre­ tă osteneală pentru a-ţi da sea­ tralizarea şi sinteza informa­
şeful acestui colectiv, aflăm formal, fără a se chibzui prea buie in mod necondiţionat să ma că în practica curentă s-au ţiilor economice cu maşini şi
că planul tematic cuprinde mult asupra lor Fireşte, nu abordeze şi tema îmbunătăţirii întocmit în pripă unele situa­ instrumente moderne de lu­
mai multe studii: 4 privind or­ este rău ca ele să fie înfăptu­ sistemului informaţional eco­ ţii de moment, ca apoi ele sâ cru este de asemenea o ce­
ganizarea conducerii produc­ ite. Dar, procedindu-se astfel, nomic al combinatului. Ope­
ţiei. 34 privind organizarea n-au fost abordate teme care rativitatea transmiterii infor­ devină un nou formular greoi, rinţă de prim ordin.
producţiei, 3 privind organi­ se pretează cu adevărat unei
zarea muncii şi 2 referitoare asemenea actiuni.de organiza­
la normarea muncii. De ase­ re superioară a producţiei şi
menea, ni se relatează că sta­ a muncii, şi a căror rezolva­ pentru analiza mersului lu­
diul în care se află este mul­ re se cere imperios. Bunăoară, crărilor. Intr-un referat pre­
ţumitor. Studiile din prima ca­ din discuţia avută cu cei doi U NII NU Ş TIU , A LŢII zentai în dâta de 4 mai am
tegorie se află în faza finală. ingineri din cadrul grupei de găsit consemnate toate măsu­
Mai .bine zis, în ultima fază organizare ştiinţifică, reiese că rile care au fost aplicate în-
de sjrîfişeiiq/A datelor. Deşi, uzina suportă anual cheltuieli viaţă. Din dorinţa de a vedea
conform planificării termenele' ~marr*de transport în mod cu dacă situaţia din teren este
sînt pe expirate (mai aveau totul nejuslificat. Sectorul de întocmai am efectuat verifi­
2-3 zile pînâ la data prevăzu­ furnale, de pildă, foloseşte o- cări prin sondaj. Şi iată ce
tă) încă nu se puteau trage fecliv fi locomotive şi plăteşte am găsit: „Sarcina nr. 28: pro­
concluzii. Prin urmare, faza pentru 10. cel de semicocs fo­ T Ă R Ă G Ă N E A Z Ă ... iectarea unei pompe hidrauli­
de studiu propriu - zîsâ, nici loseşte 2 şi suportă cheltuieli­ ce pentru probele de presiune
n-a început ' le pentru 4. Cu prilejul unui şi furitţionare a instalaţiilor
Dintre cele 34 studii privind sondaj efectuat la semicocs s-a hidraulice de la secţia maşlni-
organizarea producţiei n-au constatat că o locomotivă fo­ Problemele de organizare ţiei etc. De pildă, măsura nr. unelte. Realizat proiectarea la
fost prezentate pinâc în pre­ loseşte abia 15 la sută din ştiinţifică a producţiei frămîn- 13, care prevede întocmirea 15 a IV-a, lansat comanda de e-
xecutie — 3 a V-a a c S-a dat
zent 4; 5 dintre ele, cu terme­ timpul de lucru. tâ şi colectivul Uzinei meca­ proiectelor pentru moderniza­ sarcină sculârieî sâ facă pro­
ne scadente de aplicare au fost In mod asemănător se pre­ nice din Cugir. Am zice câ lu­ rea a două maşini de rectifi­ gram special de lucru pentru
cat. nu s-a realizat decit par­
deja traduse in viaţă. De ase­ zintă şi utilizarea parcului de nile mai-iunie constituie o pe­ ţial. Adică doar un singur pro­ realizare pînâ in 15 a V-a". Ce
rioadă de vîrf în aplicarea mă­
menea, sînt nerealizate două vagoane. S-a constatat adesea surilor de interes imediat. Sâ iect la care s-a fabricat şi pro­ se înlîmplâ în realitate? La
sculărie nici vorbă despre pro­
studii privind organizarea că multe dintre ele staţionea­ vedem atunci cum e organi­ totipul. / gram special.
muncii, deşi termenele sînt ză, după descărcare, peste 100 zată acţiunea de... organizate. Cîteva cuvinte s-ar putea Investigaţiile făcute la uzi­
dt \- jjlt depăşite. de ore. Pe diferitele linii din La baza ei stă un amplu plan spune şi despre modul de re­ na mecanică au mai scos la i-
de măsuri (cu 115 prevederi),
zolvare a măsurii 22. In esen­
In fine, planul tematic cu­ uzină pot fi văzute vagoane la rezolvarea căruia sînt che­ ţă este vorba de trecerea unor vealâ şi alte neajunsuri. Dată
prinde un număr mare de imobilizate (încărcate şi goa­ mate să contribuie şapte sub- operaţii dc frezarc şi rabotare fiind ponderea deficientelor
întîlnite ne vedem obligaţi sâ
studii (mai mult pentru a ve­ le) zile în şir. De aici, alte colective. Mai este necesară o pe maşina de rectificat cu ax conchidem că „nu toiul mer­
precizare. Planul are două ca­
dea ce trebuie să se studieze) cheltuieli, alte neajunsuri. Oa­ pitole: A) Măsuri de aplicabi­ vertical. Pinâ la dala stabili­ ge bine. câ realizările nu sînt
tă maşina a fosf montată, se
despre a căror aplicabilitate ie aceste aspecte n-ar fi pu­ litate imediată, care determină lucrează pe ea. dar nu s-nu tocmai la zfl De altfel,
se va putea vorbi intr-o peri­ tut constitui teme ale organi­ realizarea planului dc produc­ definitivat tehnologiile îmbu­ studiind multiplele docu­
mente puse la îndeminâ de
ţie pe 1967 şi B) Probleme de
oadă mult prea îndelungată. zării ştiinţifice? studiu care vor- constitui baza nătăţite pentru reperele cate conducerea uzinei, discutînd
Şi, cum marea majoritate a La turnătoria veche am gă­ tunor viitoare acţiuni. Ne-am se lucrează pe aceasta. cu factorii antrenaţi în aceas­
propunerilor a fost deja fă­ sit pe ing. Miliai Marineseu, interesat care-i stadiul mate­ In scopul îmbunătăţirii con­ tă acţiune am putut trage con­
cută (de ce numai propuneri, adjunctul şefului- de secţie, o­ rializării preconizărilor din diţiilor de luciu şi atenuării cluzia câ la U.M.C. există, pe
nerîtmicitâţii pe flux s-a sta­
lingă cele arătate mai sus, o
cînd multe puteau fi deja mă­ cupat cu redactarea unei adre­ I>a staţia de compresoare a Exploatării miniere Ghelar funcţionează, începînd din a- plan. De la început am fost bilit să se confecţioneze con- deficienţă specifică. Este vor­
suri înfăptuite este greu de se către unul din serviciile nul trecut, un nou compresor de 45 m.c., fabricat la Reşiţa, El aduce o contribuţie pretioa- «asiguraţi de conducerea uzinei leincre pentru transportul şi ba de faptul că uneori o sea­
câ „totul merge bine şi reali­
înţeles) toată lumea se decla­ funcţionale ale uzinei. să la buna desfăşurare a procesului de producţie in subteran Foto : I. TEREK zările sînt la zi". N-am pus depozitarea pieselor la maşini- mă de măsuri bine gîndite, iz-
(măsura nr.
unelte uzinnre
nici un moment la îndoială în­ 25). Din păcate, deşi termenul vorîle din studii foarte apro­
»ai credinţarea dală. Gata să- con­ este expirat de mai bine de o fundate, nu-şi găsesc o apli­
B semnăm realizările răsfoim săptâmînâ, de acest favor sc care imediată în procesul de
In acest an şi în anii ce ur­ întreprinse şi măsurile preco­ tr-o organizare mai bună a rientâ în minerit. Rezultatul rul Vasile Bordea, de la aba­ planul de măsuri. Studiem ca­ bucură numai o parte din a­ producţie. Există o tărăgănare
de
nejustificată.
Acţiunea
mează colectivului Exploatării nizate a se aplica în urma muncii. In lunile aprilie şi mai obţinut pînâ în prezent este tajul 604. Am cerut să ni se pitolul A. Prima surpriză o telierele secţiei respective. Ce­ organizare ştiinţifică trebuie
miniere Lonea ii revin sar­ acestor studii au deja o în­ muncitorii au executat în mod promiţător. In toate cele 11 trimită, dar deşi au trecut cî- înregistrăm la punctul nr. 1, lelalte sînt în aşteptare. Să sâ fie considerată de toţi fac­
cini deosebit de importante. semnată eficientă economică. suprapus operaţiile de lucru. abataje model create randa­ leva ore nu am primit nici un care prevede introducerea u­ sperăm câ nu va fi prea lun­ torii antrenaţi in ea o adevă­
Faţă de anul trecut, minerii Voi da cîteva exemple. La sec­ Adică, în timp ce unii lucrau mentele au sporit. In luna cărucior cu seîndurâ. Dacă în- nei evidenţle a modelelor şi rată bătălie în marş. La ca­
de aici vor trebui să extragă torul I efectivele erau prea la săpare, alţii încârcau şi e­ martie minerii din abatajul lirz.iem prăbuşirea. întirziem stabijirea responsabilităţii cu gă... pătul acesteia trebuie sâ se
în plus 60.000 tone cărbune în dispersate, fapt ce îngreunează vacuau materialul excavat, se 311, de exemplu, au avut plani­ şi atacarea altei camere... privire la gestionarea şi între­ Colectivul centr.nl de orga­ vadă-o victorie sigură, soldată
1967 şi 330 000 tone cărbune aprovizionarea cu materiale şi îngrijeau de aprovizionare etr. ficat un randament de 4,70 şi In drum spre un alt abataj ţinerea acestora. Termen de nizare ştiinţifica se întruneşte cu o eficienţă economică ri­
in 1070. In cea moi mare par­ utilizarea timpului de lucru Operaţiile de săpare s-au exe­ au realizat 5,83 tone cărbune l-am -întîlnit pe maistrul mi­ rezolvare: 15 mai a.c. Tovară­ din două în două săptăinîni dicată.
te sporul de producţie va fi din plin. In urma studiului în­ cutat concomitent cu cele de pe post, în luna' aprilie ran­ ner Chiru Crislocea. Era în­ şul ing. Sîrbu Nicohae. respon­
realizat pe seama creşterii treprins s-a trecut la concen­ betonore. Ca urmare, in luna damentul planificat a fost de grijorat : sabilul subcolectivului nr. 1
randamentelor. In acest an trarea efectivelor Ca urmare, aprilie s-a realizat o viteză de 5,17 şi s-a realizat 6,97 tone - — I’enli u schimbul acesta ne spune : „câ s-a făcut un
randamentul pe exploatare va nu avem suficient exploziv. studiu... câ s-a stabilit cum Din ancheta întreprinsa de ziar se desprinde
creşte la 1,330 tone cărbune pe Avem nevoie de 60 kg. explo­ se va lucra... câ parliaJ. dom că în unele unităţi industriale acţiunea de orga­
post, faţă de 1,320 tone cărbu­ ziv şi dispunem doar de 30. la modelele aflate în uz, s-a
ne pe post cit era în anul tre­ făcut ceva". Acest „s-a făcut nizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii nu se
cut. Am intrat şî in alte abata­ ceva" nu rezolvă încă lipsa de desfăşoară la nivelul cerinţelor. S-au făcut o
La îndeplinirea sarcinilor je. De.şî schimbul de dupâ-a- . gospodărire a modelelor. Dim­
mereu sporite o contribuţie de miază începuse de vreo trei potrivă ! Ritmul în care se n- scrie de propuneri, s-au întocmit planuri peste
plicâ măsura contribuie • în
seamă trebuie să-şi aducă or­ ore. o parte din brigăzi du­ continuare la degradarea lor, planuri, dar majoritatea au rămas pe hîrtie. In
ceau lipsă de materiale.
ganizarea ştiinţifică a produc­ V A LO A R E A E X P E R IE N Ţ E I la neorînduialâ şi risipă. unele unităţi organizarea ştiinţifică a producţiei
ţiei şi a muncii. Ce ş-a între­ — Mai avem puţin şi ter­ Despre stadiul rezolvării mă­
prins in această direcţie la Ex­ minăm evacuarea cărbunelui. surii nr. 2. menită sâ simplifi­ şi a muncii a fost pornită fără o analiză temei­
ploatarea minieră Lonea ? Cu Trebuie sâ armăm, dar lem­ ce sistemul de lansare şi ur­
această întrebare ne-am adre­ nul încă nu ne-a sosit, ne-a mărire a producţiei la secţiile nică a necesităţilor şi posibilităţilor existente.
sat inginerului Gheorghe Fc- spus minerul Morin Olaru, ca­ de maşinî-unelte, ni s-a spus: Datorită acestui fapt s-a creat un climat de su­
ier, şeful exploatării, care ne-a ÎNAINTATE re lucrează la un abataj ca­ „Ştim ce avem de făcut.’ Am perficialitate, ce se reflectă într-o serie de pro­
relatat următoarele : meră stabilit oamenii care vor re­
— In acest an, noi am acor­ — O să întirziem cu puşca- zolva problemele, dar n-am a- puneri formale, necunoaşterea sarcinilor ce re­
dat o însemnată atenţie orga­ rea. Trebuie sâ batem grinzi­ vuţ limp". Deşi termenul nu vin factorilor dc răspundere pentru realizarea
nizării ştiinţifice a producţiei le pentru susţinere şi sâ tra­ este încă expirat, am zice câ
şi muncii. Pe exploatare şi la gem un jug, dar nu avem este absolut necesar să se trea­ anumitor obiective.
fiecare sector au fost formate cu ce. ne-a spus minerul Con­ că din vreme la materializa­ Este de datoria comitetelor dc partid şi a con­
colective de ingineri, tehnici­ stantin Rusu, din abatajul ca­ rea ei.
eni şi mineri, şefi de brigăzi s-a redus numărul personalu­ avansare de CB metri liniari, cârbune pe post. De altfel, Ia meră 602. Deci o primă concluzie: ac­ ducerilor tchnico-administrative să analizeze cu
cu experienţă în producţie ca­ lui cu 8 muncitori şi s-a îm­ fată de 60 m l. cit a fost în toate abatajele astfel orgard- De pe urma brigăzilor râ­ tivitatea subcolectivului nr. 1 toată răspunderea stadiul m care se află acţiu­
re să studieze o serie de pro­ bunătăţit aprovizionarea mine­ luna martie... zate, s-au obţinut rezultate mase sub plan are de pierdut 9 nu se ridică la nivelul aştep­
bleme deosebit de importan­ rilor cu materialele necesare. Tot pe linia organizării şti­ bune in producţie. La celelal­ tărilor. lucru recunoscut cu nea de organizare ştiinţifică a producţiei şi să
te: utilizarea mai judicioasă a La sectorul investiţii s-a stu­ inţifice a producţiei şi muncii, te abataje realizările nu sînt exploatarea. De aceea se im­ destulă stinjeneală chiar de ia măsuri pentru aplicarea în viaţă a obiective­
efectivelor, creşterea capacită­ diat posibilitatea creşterii vi­ după cum ne-au declarat şi mulţumitoare. Aceasta pentru pune ca conducerea tehnico- tovarăşul inginer şef Nicolae
ţii liniei de 'front, extinderea alţi specialişti, la fiecare sec­ câ conducerea exploatării şi administrativâ sâ ia măsuri o* Sii bu, responsabilul acestuia. lor stabilite.
tezei de avansare. Dau un e­ conducerile sectoarelor nu au
metodelor de exploatare cu tor s-a trecut la crearea unor perative pentru ca la toate Noi tragem semnalul de alar­
xemplu. La galeria ce face le­ abataje model, unde s-a stu­ creat întotdeauna tuturor bri­
front lung, creşterea capacită­ gătura între mina Lonea II cu diat posibilitatea de creştere găzilor din subteran toate con­ brigăzile munca sâ fie orga­ ma. Rămîne in sarcina condu­
ţii de extracţie, creşterea efi­ puţul de materiale Jieţ — ori­ a randamentelor. Abatajele diţiile pentru îndeplinirea pla­ nizată bine, sâ li se asigure cerii sâ activizeze formaţia.
Inconsecventă manifestă şi
cientei timpului efectiv- de lu­ zontul 400, viteza de avansa­ model au fost acoperite cu e­ nului de producţie zi de zi. condiţii, iar experienţa brigă­ subcolectivul nr. 2, condus dc Pagina realizată dc :
re nu era corespunzătoare. luciu despre care ne-am con­
cru, îmbunătăţirea sistemelor fectivele planificate, dotate cu zilor model sâ devină bun al inginerul şef Viorel Remus, Ing. GIF COiYIŞUŢA
Muncitorii din brigadă nu e­ maşini moderne şi au fost a- vins la fata locului.
de susţinere a abatajelor fron­ rau plasaţi judicios pe opera­ provizionale în mod ritmic cu — Trebuie să executăm pră­ tuturor. Numai astfel, ea va care este chemat sâ aplice mă­
tale şi altele. Majoritatea a­ ţii de lucru, iar aproviziona­ materiale. In plus, au fost ljja- buşirea abatajului, dar nu a­ avea valoare şi va contribui suri de creştere a capacităţii A OARGÂ
utilizarea mai
de producţie,
cestor probleme ou început .să rea se făcea defectuos. Aceste te măsuri ca în aceste abataje vem cherestea suficientă pen­ la îmbunătăţirea realizărilor raţională a suprafeţelor de S. TRUŢA
fie traduse în viaţă. Studiile lacune au fost eliminate prin- să lucreze muncitori cu expe- tru podiie, ne-a relatat mine­ întregii exploatări ! producţie, reducerea ciclului L. DEM ETER
de fabricaţie, programare şi
urmărire operativă a produc­