Page 89 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 89
): îu n rd Q o j^ ţîe ^ a * v
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A l
B ■ Ce determină H Noi amă
MOZAIC eficienţa convor nunte despre
birilor operative evenimentele
DUMINICAL axate pe cerin din Orientul
ţele producţiei Apropiat
•
ANUL XIX. NR. 3858 DUMINICA 28 M AI 1967 4 PAGINI — 25 BANI
CombwMiiA siderurgic Hunedoara
ŞEDINŢA BIROULUI CONSILIULUI
î n t r e p r i n d e r e e t a l o n 6ENERAL AL U.C.F.S.
In ziua de 27 mai a.c. a avut joc şedinţa lărgită a Bi
roului Consiliului Genera] al U.C.F.S., la care au partici
pat membrii Biroului Federaţiei Române de Fotbal, acti
IN S I D E R U R G I E vişti pe linie de sport, ziarişti.
In cadrul şedinţei s-a dezbătut comportarea toţal neeorăs
punzătoare a jucătorilor noştri in meciul de fotbal cu repre
zentativa Elveţiei şi s-a hotârit :
— Desărcinarea tovarăşului Gheorghe I’opescu din func
Măreţia şi complexitatea a ca şi hărnicia siderurgiştilor, minorul de semifabricate cu ţia de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal;
gregatelor şi instalaţiilor au a acelora care înfruntă dogoa maşina electronică de calcul. — Desărcinarea tovarăşilor I)ie Oanâ şi Ştefan Covaci din
făcut din Combinatul siderur rea flăcărilor nestinse din fur Aceasta are ca rezultat spori funcţia de antrenori ai lotului reprezentativ şi eliberarea to
gic Hunedoara unul din cele nalele înalte sau temperatura rea producţiei de laminate cu varăşului Nicolac Stănescu din funcţia de medic al lotului ;
mai mari centre producătoare înaltă a cuptoarelor şi lami- 5.000 tone pe an şi economisi — Componenţii echipei care au jucat în meciul cu Elve
de metal nu numai din ţara noarelor pentru a plămădi şi rea unei cantităţi de metal in ţia au primit un sever avertisment, aplicindu-li-xe şi alte
noastră, dar şi din sud-estul modela oţelul. valoare* de peste 3.000.000 lei sancţiuni pe linia cluburilor din care fac parte ;
Europei De aici se aprovizio Făuritorii de metal de îa care se pierdea sub formă de — Tovarăşul Ion Dumitrcscu. vicepreşedinte al Federaţiei
nează cu materia primă de Hunedoara sint iniţiatorii şi rebut şi deşeu. Merită subli Române de Fotbal, a fost însărcinat să îndeplinească atri
bază peste 1.100 întreprinderi deţinătorii multor tehnologii niat faptul că instalaţiile de buţiile funcţiei de preşedinte al Federaţiei.
şi uzine din ţară. Combinatul noi avansate, menite să spo conectare a calculatorului e — Pentru pregătirea echipei naţionale. în vederea înlîlni-
livrează zilnic peste 400 va rească încontinuu eficienţa lectronic la 1 foarfece rotativă' rii cu reprezentativa Italiei, va fi stabilit un colectiv de an
goane de metal şi alte produ producţiei, să contribuie în mă a laminorului, pentru impor trenori şi medici.
Biroul Consiliului General al tl.C.F.S. a hotârit ca in con
se siderurgice. sură tot-mai mare la dezvol tul cărora trebuia să se plâ-' tinuare să fie luate şi alte măsuri menite să ducă la îndepli
Cele mai multe dintre trac tarea întregii eednomit naţio teascâ mai multe milioane de nirea sarcinilor stabilite pentru creşterea calităţii fotbalului
toarele româneşti care brăz nale. Oţelarii de Ja «cuptoare lei valută, au-fost executate de nostru.
dează ogoarele patriei şi a ie le de 400 tone şi-au însuşit şi specialiştii combinatului cue-
altor (ărî, dintre instalaţiile au aplicat pentru prima dştâ lemente electronice fabricate
de foraj ce scot bogăţiile sub în ţară procedeul de utilizare în ţară. ■ :
solului de la mari adîncimi, a oxigenului* ca intensificator In toate secţiile şî sectoare
dintre locomotivele Diesel e în procesul de topire şi ela le de producţie există o preo
La Staţiunea de maşini şi tractoare din Haţeg se lucrează lectrice, sau autocamioanele borare a şarjelor. Pe seama cupare susţinută pentru rid;-’
carea gradului de înzestrare
In perioada actuală la reparatul utilajului agricol care va fi care străbat drumurile ţării extinderii şi perfecţionării a
folosit în campania de recoltări. îşi trag obîrşia din marele cestei tehnologii, (introducerea tehnică şi de folosire cît mai .
In fotografie : O echipă de mecanici face un ultim control combinat hunedorean. Ele în oxigenului prin bolta cupto eficientă a :capacităţilor e
înaintea expedierii combinelor reparate la brigăzile d^ trac truchipează o parte din mun- rului direct în baia de oţel cu xistente. In prezent se reali-»
toare. Foto : V. ONOIU o instalaţie specială; numită zeazâ autQmatizat. peşte 84 la
în termeni tehnici „lance") se sută din producţia de fontă şi
produce în cursul anului aces oţel a . combinatului şi 01 la
La tlricani, după mai La întreţinerea^ culturilor ta cu circa 120.000 tone de o sută din cea de laminate.
multe studii, un colectiv ţel măi. mult decît in 1966. Producţia globală, raportată;
format din cadre tehnico- O altă realizare tehnică im Ia valoarea mijloacelor fixe, a
inginereşti, condus de Con portantă cunoscută şi aplicată A. ZAHARIE, corespondent
stantin Teodorescu, ingine în puţine ţări o constituie con Agerpres.' reg: Hunedoara
ceput şi experimentat un SA NU LĂSAM PE MÎINE ducerea operaţiei de optimi-'
rul şef al exploatării, a con
nou procedeu de extracţie zare şi tăiere a ţaglelor Ja la (Continuare în pag. a 3-a).
a cărbunelui prin abataje
rirea securităţii muncii, re CE SE POATE FACE AZI
cameră, care duce la mă
ducerea consumului speci
fic de material lemnos şi Ia Nimeni nu poale contesta e dezvoltare a plantelor.
sporirea simţitoare a pro fortul pe care îl depun în a — Pentru că este vorba de
ductivităţii muncii. După ceste zile majoritatea ţăranilor întreţinei*ea culturilor,
întreţinerea culturilor, spunea
» cum ne-a declarat ingi.ne- cooperatori de pe.raza oraşu tovarăşul.inginer-.Emil. Chiri lă,
lui regional’ Deva pentru exe preşedintele consiliului agricol
cutarea la tinvp şi în bune
NOU PROCEDEU ■condrţiuni a lucrărilor de în orăşenesc, am dori ca şi pe a
ceastă cale să atE-agem atenţia
treţinere la culturile pi*ăşitoa-
DE EXTRACŢIE re. In activitatea cooperatori consiliilor d ^ conducere ale
lor din Simeria şi Sîntandrei, cooperativelor din Băcia şi
 CĂRBUNELUI de pildă, pe prim plan se si Cristur că- au i'ămas mult în
urmă şi cu plivitul păioaselor
tuează efectuarea praşilei . la şi îndeosebi la cultura griului.
rul Constantin Teodorescu, cultura cartofului ‘şi sfeclei de
colectivul a studiat struc zahăr. Astfel, ca urmare a unei Această precizare e confir
tura geologică a zăcămân organizăiâ judicioase a muncii mată de fapte. După cum se
tului, posibilităţile de îm în cele două unităţi, această ştie semnalul începerii şi al
bunătăţire a susţinerii şi de lucrare s-a executat pe aproa modului de executare a acestei
mărire a deschiderii aba pe toată suprafaţa ocupată cu lucrări ti'ebuie să-l dea specia
tajelor cameră. In urma cartofi şi sfeclă de zahăr. In listul unităţii. Or, inginerii Sil
studiului întreprins s-a tre această direcţie, lucruri bune viu Olaru de la Băcia şi Ma
cut la mărirea deschiderii se pot spune şi despre co xim Poienai-u de la Cristur nu
abatajului cameră de la 4 operativa agricolă din Deva, se străduiesc să dea îndrumă
metri cit era iniţia], la 5 unde membrii consiliului de rile agrotehnice necesare pen
metri. Rezultatele au fost conducere se află mereu prin tru a plivi griul de buruienile
bune: In abatajul experi- tre cooperatori, mobilizîndu-i care îl năpădesc. Desigur că
| mental randamentul plani să folosească din plin fiecare nu s-ar fi ajuns într-o aseme
ficat a fost depăşit. Specia oră bună de lucru în cîmp. nea situaţie dacă la cooperati
liştii minei nu s-au mulţu Tocmai de aceea la capitolul va agricolă din Băcia, ingine
rul agronom nu ar fi refuzat
mit cu alît voiau să facă realizări s-a putut înscrie efec să treacă la combaterea buru
munca minerilor mai pro tuarea primei praşile pe aproa ienilor pe cale chimică alunei
ductivă. Şi; după alte ex pe întreaga suprafaţă destina cînd în unitate s-a trimis o
perimentări, deschiderea a- tă culturii sfeclei de zahăr. maşină în acest scop. Dacă a
balajului cameră a fost mă Nir acelaşi luerp se ponte cest lucru nu s-a făcut la tim
rită la 6 metri. Rezultatul ? spune însă despre cooperatorii pul potrivit de ce în prezent
In abatajele cameră unde din Tiinpa, Rapolt şi Bâcia nu se trece la plivitul manual
s-a experimentat noua me unde executarea praşilei întîi şi se lasă ca încă de pe acum
todă, brigăzile de mineri se desfăşoară anevoios. Aici nu producţia de gnu să fie d ij
conduse de Ştefan Neagu, se acţionează cu promptitudine muită de buruieni ? Răspunsul
Gheorghe Mischie şi Glieor- atunci cînd terenul.este zvîn- va trebui dat prin fapte, tova
ghe Preda, au realizat ran tat*parţial, cl se aşteaptă o răşi ingineri Silviu Olaru şl
damente de 7. 8 şi 10 tone zvîntare totală a acestuia Dar. Maxim Poienaru, pentru că în
cărbune pe post, faţă de după cum se vede. ploile con unităţile dumneavoastră se
4.5 tone cărbune pe post, tinuă să fie frecvente ceea ce desfăşoară anevoios nu numai
cit se realiza iniţial. favorizează înmulţirea buruie plivitul griului ci şi întreţine
L. DEMETER nilor, care stînjenesc buna rea culturilor prăşfloare !
