Page 9 - Drumul_socialismului_1967_05

t u ' .

L ^ 'l^ 'o ^ a - D o u a f
100 de ani de la adoptarea
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A l

sistemului monetar naţional

Adunarea festivă din Bucureşti

Cu prilejul împlinirii a 100 vicepreşedinte al Consiliului de Centenarul leului românesc
de ani de la adoptarea siste­ Miniştri, a arătat că aniversa­ trebuie să constituie un im­
mului monetar naţional al rea Centenarului monedei na­ bold pentru îmbunătăţirea ac­
României, joi la amiază a avut ţionale a României constituie tivităţii economice în toate
loc în aula Institutului de Şti­ un prilej de aducere aminte şi sectoarele. în scopul traducerii
inţe Economice „V. 1. Lenin" preţuire a unuia din momen­ in viaţă a politicii parlidului
din Capitală o adunare festivă, tele economice şi politice im­ şi guvernului.
organizată de Ministerul Fi­ portante ale procesului de fău­ Ministrul finanţelor. Aurel
nanţelor şi Banca Naţională a rire a statului român. Crearea Vijoli, a prezentat apoi expu­
Republicii Socialiste România. în 1867 a sistemului monetar nerea „100 de ani de la înfiin­
In cuvinlul de deschidere, naţional a corespuns cerinţelor ţarea sistemului monetar al
tovarăşul Gheorghe Râdulescu, procesului de creştere a forţe­ României"
lor de producţie şi a relaţiilor După ce a subliniat impor­
de schimb ale perioadei respec­ tanţa politică şi economică a
tive. adoptării sistemului monetar
In prezent, sistemul bănesc în revistă principalele etape ale
naţional, vorbitorul a
trecut
PROBLEME ALE ZOOTEHNIEI DIN REGIUNE Vizite protocolare ale buţia la opera de dcsâvirşire a dezvoltării acestui sistem, rolul
al României îşi aduce contri­
construcţiei socialiste, a cărei
deosebit de înseninat pe care
caracteristică este dezvoltarea l-a avut de-a lungul celor 100
puternică, continuu ascendentă de ani moneda noastră naţio­
a economiei naţionale
nală.
ministrului afacerilor externe
ORGAH tăţilor agricole de în sistemele depărtate se face organizindu- pliearea păşunatului raţional continuare vorbitorul — cerc sclii, a ţinut apoi expunerea in­
Guvernatorul Băncii Naţio­
Mersul ascendent al econo­
ţeilor. Hrânirea vacilor de lap­
producţie,
în
a Republicii
miei româneşti — a spus
Socialiste
nale
trebuie căutată
te pe păşuni bune, dar mai în­
şi ea se va face prin garduri
România, acad. Vasrlc Malin-
sau folosind formele naturale
de folosite a pajiştilor. Dacă
aparatului finnnciar-bancar. să
ale terenului. Din totalitate»!
se tabere de vară unde se a­
pe linia sporirii producţiei dc
titulată .Leul — mijloc de ri­
iarbă se înregistrează de la an
peniru rezolvarea problemelor
ţionalizarea folosirii pajiştilor,
la an progrese vizibile, în do­ menajează adăposturi pentru măsurilor ce se iau pentru ra­ al Suediei utilizeze instrumentul bănesc dicare a edificiului socialist în
lauri, încăperi pentru vasele
meniul exploatării păşunilor de lapte şi îngrijitori, drumuri această lucrare este singura creşterii eficienţei economice, patria noastră".
se face prea puţin. Cu excep­ carosabile peniru transportul care cere investiţii mai mari perfecţionării formelor şi me­ La sfirşilul adunării, prof.
ţia cilorva păşuni, de care se rapid al laptelui. Pe păşunile şi care se amortizează intr-un Preşedintele Consiliului dc mai dorinţa de extindere a co­ todelor de conducere a econo­ Gheorghe Zâne. membru co­
preocupă îndeaproape consilii­ îndepărtate şi la altitudini mai timp mai îndelungat. Din ex­ Stal al Republicii Socialiste laborării dintre cele dohă ţâri. miei. îmbunătăţirii organizării respondent a) Academiei, a
le agricole, in marca majori­ mici de 1.000—1.300 m, se re­ perienţa acumulată rezultă că A avut loc. de asemenea, un muncii. întăririi disciplinei, n- vorbit despre doctrina româ­
tate a cazurilor se aplică me­ partizează tineretul bovin la folosirea brazdelor trase cu România, Cliivu Stoica, a pri­ schimb de pâr.eri privind pro­ plicârii celor mai înaintate nească a monedei naţionale, e-
tode neraţionale dc pâşunat, îngrăşat care se menţine în ta­ plugul, ţăruşilor sau parilor mit joi pe Torsten Nilsson, cuceriri ale ştiinţei — proble­ vocînd principalele concepţii
folosite cu zeci de ani în urmă bără pe întreaga perioadă de văruiţi bătuţi din 50 in 50 dc ministrul afacerilor externe al blemele actuale ale situaţiei me dc importanţă liolârîtoare in acest domeniu ale econo­
In scopul introducerii pâşu- pâşunat Păşunile mai înde­ metri şi «iile asemenea mijloa­ Suediei, care face o vizită in internaţionale. pentru transformare.! Români­ miştilor români din perioada
natului raţional in tonte uni­ părtate vor fi repartizate oilor ce, nu au dccît o valoare dc întrevederea s-a desfăşurat ei inlr-un s*at industrial mo­ instituirii sistemului bănesc al
tăţile agricole de producţie, de lapte, iar pe păşunile din propagandă, fără a servi sco­ ţara noastră. într-o atmosferă cordială. dern. cu o agricultură înainta­ leului.
trebuie luate încă de pe acum zona subalpinâ şi alpină se tri­ pului propus. In cursul întrevederii, care tă. (Agerpres).
o seamă de măsuri pregătitoa­ mit oile sterpe Aceste lucrări de sistematiza­ s a desfăşurat într-o atmosfe­
re. Intre acestea, un loc de Organizarea raţională a pâ- re şi organizare a suprafeţelor ră cordială, au fost abordate
seamă îl ocupă formarea tur­ şunatului impune ca în prea­ ocupale cu pajişti, nu trebuie La Ministerul Afacerilor Ex­ I)d cga (ia
melor şi repartizarea păşuni­ labil să se facă sistematizarea să fie făcute înaintea lucrări­ probleme de interes comun. €• Sirian
lor In fiecare unitate este bine terenului in cazul suprafeţe­ lor de îmbunătăţire. Lucrările terne au început joi convor­
ca pinâ la începerea pâşuna- lor mari de păşune, care de­ pentru aplicarea păşunatului birile oficiale dintre Corneliu a părăsit Capitala
lului animalele să fie Împărţi­ păşesc 200—300 ha. acestea se raţional se fac pe păşuni bune Mânescu şi Torsten Nilssnn.
te în cirex,i sau turme, consti­ împart în trupuri mai mici, a sau îmbunătăţite, considonnrl Joi după amiază, ministrul Cu acest prilej a avut loc
tuite pe specii şi categorii, căror suprafaţă variază între in această categorie pe acelea afacerilor externe al Suediei a Joi la amiază a părăsit Ca­ Din delegaţie au făcut parte
după sex, vîrslă şi producţie 100—150 hn. Un exemplu bun cu producţie dc iarbă tle pes­ fost primit dc preşedintele un schimb do păreţi pri­ pitala delegaţia Partidului Co­ tovarăşii Ma lirice Salibi. mem­
La stabilirea mărimii cirezii în această privinţă ÎI consti­ te 10000 kg la hectar. Consiliului dc Miniştri. Ion vind dezvoltarea relaţiilor din­ munist Sirian, condusă dc to­ bru al C.C. al P.C. Sirian. Ra­
se (ine seama de mai mulţi tuie păşunea Dumbrava — Bo- Modul de folosire a păşuni­ tre cele două ţâri. precum şi varăşul Youssef Faysal, mem­ me Chekmouss, Badre Gazzi şi
factori şi in primui rînd de riu, in suprafaţă totală dc 540 lor influenţează în marc mă­ Gheorghe Maurer. principalele probleme interna­ bru al Biroului Politic al CC. Fayez Jalahech, membri ai u­
producţia păşunii, cea mai po­ ha. care a fost împărţită în 4 sură producţia acestora TTin- Au fost examinate posibili­ al PC Sirian, care. la invita­ nor comitete regionale ale P.C,
Este cunoscut că iarba pe trivită mărime fiind conside­ trupuri, acestea la rîndul Inr tr-0 folosire raţională a păşu­ tăţile de dezvolt aiv» a relaţiilor ţionale tle interes comun. ţia C.C. al P C R . a făcut o vi­ Sirian. pe aeroportul
La plecare,
care o produc păşunile natu­ rată 100—100 capete taurine fiind apoi împărţite in supra­ nii trebuie să se asigure obţi­ româno-suedeze şl s-a expri­ (Agerpres) zită în ţara noastră Băneasa, au fost prezenţi to­
rale are o importantă deose­ adulte. O dală cu gruparea a­ feţe mai mici denumite tar­ nerea unui nutreţ de calitate varăşii Alexandru Drăghici,
superioară, peniru un număr
bită în alimentaţia animalelor, nimalelor pe cirezi, se face re­ lale. cit mai mare de animale, pe membru al Comitetului Execu­
reprezentînd aproape singura partizarea lor pe păşuni, aceas­ Suprafaţa unei tarlale se întreaga perioadă de pâşunat
sursă de hrană, timp de 150— tă măsură avînd o deosebită stabileşte în primul rînd in şi fără urmări negative asupra tiv. al Prezidiului Permanent,
180 zile. cît durează perioada importanţă în condiţiile regiu­ raport cu producţia păşunii şi producţiei şi vegetaţiei. \0\ secretar al C.C. al P.C.It , Mi-
de pâşunat, fiind un furaj cu nii noastre, unde păşunile sînt apoi în funcţie dc numărul to­ care sc fac simţite în multe u- In trimestrul hai Dalea. secretar al C.C. al
serioase
Una din greşelile
un grad ridicat de consumabi- împărţite in mai multe trupuri, tal de tarlale. In general, su­ I - 27 ,0, P C.R, membri ai C C al
litate şi digestibiiitate Ja care diferă foarte mult va­ prafaţa optimă pentru o tarla nilăli din regiune este trecerea P C.R., activişti dc partid.
In scopul sporirii producţiei loarea productivă, distanţa faţă este de 15—30 ha cu variaţii Ing. NICOLAE SIMŢEA (Agerpres).
acestui valoros furaj, de la un de centrul gospodăresc, altitu­ destul de largi, pentru că in cercetător la Staţiunea
an la altul se iau măsuri de dinea la care se află etc zonele secetoase pot fi şi mai experimentată agricolă în aprilie — 10,4 % din pianul
‘ îmbunătăţire a pajiştilor na­ Astfel, păşunile bine îngri­ mari, pc cînd în zonele bogate Geoagiu
turale prin aplicarea unei jite. fertilizate şi aflate in a­ în precipitaţii, sînt mai mici
largi game de măsuri agro- propierea grajdurilor se vor Delimitarea tarlalelor este o
ameliorative Inceplnd din ul­ repartiza vacilor de lapte şi vi­ lucrare obligatorie pentru a- (Continuare tn pag. a 3-a) ACTUALITĂŢI
tim ii 2-3 ani şi cu deosebire în anual de investiţii _____________________<r
primăvara acestui an. au spo­
rit simţitor suprafeţele de pă­
şuni fertilizate cu îngrăşămin­
te chimice. Ca urmare, pro­ CUM AM R E U Ş I T ?
ducţia de iarbă este în creştere. HUNEDORENE
Pe suprafeţe de sute de hecta­
re s-au realizat in anul tre-
. cut şi în .ceilalţi ani in păşu­ Partidul a trasat sarcina ca organizare judicioasă a fluxu­ In şantier s-a formal o comi­
nile de la Beriu, Pian, Oarda in primul trimestru să se rea­ lui de execuţie. După excava­ sie care a analizat cauzele
de Jos şi altele, producţii de lizeze cel puţin 20—25 la sută tor veneau cîţiva finisori la pentru care unii muncitori ab­ Fotometru cu flacără
peste 15.000 kg iarbă hectar din planul anual de investiţii. cotă, care aruncau pămîntul sentau. de ce se pierde timp la
faţă de 5 000—7.000 kg cît s-a Printre unităţile care s-au numai în raza de acţiune a cu­ locul de muncă etc împotriva
obţinut înainte de aplicarea angajat sâ dea viaţă acestui pei, apoi dulgherii şi betoniş- celor ce aveau manifestări re­ Laboratorul central dc la
măsurilor respective imperativ, s-a numărat şi co­ tii. Putem spune că aici s-a petate dc indisciplină, jude­ Combinatul siderurgic Hune­
Analizînd însă cheltuielile lectivul şantierului nr. 4 al muncit în lanţ, că toiul «! de­ cata comisiei «a fost deseori ca­ doara. a fost înzestrai cu un
făcute pentru sporirea cantită­ I C.S.H, Hunedoara Noi am curs in condiţiile unei orga tegorică. S-a trecut la sancţio- fotometru cu flacără. Apara­
ţii de iarbă prin prisma spo­ depăşit prevederile, realizînd nizâri temeinice tul serveşte la determinarea
ririi cantităţii de lapte şi creş­ 27 la sută din planul anual. In trimestrul I ne-ani preo­ Ing. TEODOR DARÂMUŞ conţinutului dc calciu şi oxid
terea în greutate a animalelor Ritmul bun dc lucru încetăţe­ cupat insistent şi dc creşterea şeful şantierului nr. 4 dc magneziu din minercurile
ce păşuneazâ pe aceste păşuni nit in primul trimestru a (ost productivităţii muncii In pri­ al I.C.S. Hunedoara dc fier şi din alte materiale
îmbunătăţite, se constată o sla­ continuat şi in luna aprilie. mul rînd am căutat ca fieca­ utilizate Ia elaborarea fontei
bă eficienţă a investiţiilor. Conform datelor operative, re muncilor sâ folosească cit şi oţelului. Durata de efectu­
Creşterea cantităţii de produ­ producţia realizată in această mai eficient timpul de muncă. (Continuare în pag. a 3-a). are a acestor analize se redu­
se animale nu este direct pro­ perioadă reprezintă 10.4 I«! sută ce de la 8 ore, cit dura pinâ
porţională cu cheltuielile fă­ din planul anual acum, la numai 20 de minute.
cute Ia unitatea de suprafaţă. Ce am întreprins peniru a Cu noul aparat se poate de­
Principala cauză a acestor realiza sarcina trasată ? termina, de asemenea, conţi­
ncconcordanţe care au efect Primele zile ale lunii mai coincid cu ieşirea animalelor la păşune Acum cirezile de Anumite deficienţe ale anu­ nutul dc sodiu şi potasiu al
negativ asupra veniturilor uni­ vaci profită din plin de iarba ce a crescut din abundenţă pe pajişti, de soare şi aer curat lui trecut ne-au pus în situa­ cărămizilor refractare folosi­
ţia să nu avem asigurat un te la Inzidirea interioară a a­
front de lucru corespunzător gregatelor siderurgice, avînd
forţelor de muncă de care dis­ ca efect prelungirea duratei
puneam Deci, prima pîrghio de funcţionare a acestora în­
asupra căreia am acţionat a tre reparaţii.
FATA DE CINE fost atacarea concentrată a Piaţă de alimente
două obiective : blocurile C 3
şi C 48, în condiţiile unei pre­
f gătiri corespunzătoare. Am ac­
ţionat astfel ca în minimum de la Zam
timp sâ putem ridica blocu­
rile, să le pregătim temeinic,
M ANIFESTAM î n g ă d u i n ţ ă ? în aşa fel încit frigul sâ nu de­ s-a amenajat o nouă piaţă
In centrul localităţii Zam
vină o frînă în calea ritmului
de execuţie. pentru desfacerea mărfurilor
alimentare. In acest scop au
Paralel s-a continuat lucru) fost confecţionate mese din
la obiectivele începute în 1966. beton, iar aleile au fost pie­
Oamenii zilelor noastre au Imaginea vie a miilor de oa­ noastră la un asemenea grad dc După prealabile pregătiri, la truite.
îndrăgit locul dc muncă, colec­ meni care. după terminarea ce­ perfecţionare morală încîl să conxplexul comercial şi spita­ De remarcat faptul că ţoa­
tivul în care lucrează, munca lor Q ore de muncă slau aple­ putem fi liniştiţi că avem nu­ lul de 700 de paturi au fost le aceslea au fost realizate
însăşi, pentru că acestea le a­ caţi. pînâ noaptea tiiziu. asu­ mai oameni cu o conştiinţă comasate efective de instala­ prin munca voluntară a ce­
duc satisfacţiile vieţii. Numai pra planşelor, câulînd noi căi înaintată ? Desigur, caracteris­ tori, mozaicari, zugravi, care tăţenilor Ei au prestat peste
prin muncă omul a putut de-a de pătrundere a progresului tica dominantă a societăţii au putut munci cu bune rezul­ 150 ore de muncă patriotică.
lungul veacurilor să-şi perfec­ tehnic noastre o constituie existenţa tate. In fruntea acţiunilor au fost
ţioneze configuraţia fizică, să- Pasiunea dc a face din me­ unei conştiinţe înaintate şi in De altfel, în toată perioada loan Rolaru. Nelu Godeanu,
şi modeleze caracterul, să-şi serie artă pune stăpînire pe un plină dezvoltare, a atitudinii trimestrului I ne am orientat, loan Tripa. (VASFLE BARIZ
dezvolte inteligenţa, să cu­ număr lot mai mare de mun­ socialiste faţă dc muncă şi fa­ în funcţie de termenele de dare — corespondent).
noască tainele naturii şi să le citori şi mai ales pe cei tineri. ţă dc avutul poporului. Dar a­ In funcţiune, să lucrăm numai
folosească spre binele său. So­ — Avem datoria patriotică ceasta nu înseamnă că au dis­ la obiectivele necesare a fi de­
cialismul l-a dezrobit pe om. părut toate „uscăturile" Pu­ marate şi Ja cele la care, în Ciclu de filme
J-a făcut stăpîn pe munca lui. de a ţine pasul cu revoluţia tem spune că ele s-au rărit dar ciuda intemperiilor, lucrările
tehnieo-şliinţifică care se des­
a ridicat pentru prima dată făşoară vertiginos pe plan nu au dispărut. In conştiinţa puteau continua nestingherit. comice
munca la rangul de datorie de mondial — mărturisea un tî- unor oameni se mai menţin în­ La canalul clopot, din inicro-
ono«ire. nâr din Cugir A ne impăca cu că idei înapoiate împotriva că­ raionul IV. s-a realizat o pro­ In prima parte a lunii mai,
Caracterul nou al muncii a rora se cere să dezlănţuiţii o ducţie lunară de aproximativ întreprinderea cinematografi­
făcut să apară şi să se dezvolte neîntreruptă ofensivă. Dacă nu 600.000 lei, adică un volum a­ că regională a programat la
o atitudine înaintată faţă de ea. ne vom angaja într-o luptă proape egal cu cel obţinut in Deva şi Petroşani un ciclu
Nenumărate fapte vin să con­ dîrză cu aceslea. ar însenina, lunile de vară Aici s-au luat de filme comice. La cinema­
firme acest lucru. Sînt binecu­ să le creăm climat favorabil măsuri de mecanizare intensă Trepte spre azur. tografele „Arta" şi „Republi­
noscute hărnicia şi dăruirea de pentru a se extinde şi a conta­ a operaţiunilor de săpare şi de Foto : V. ONOIU ca" din cele două localitâ-i.
tine ale acelora ce-si prind cu O p i n i i mina organismul sănătos al so­ rulează filme ca „Serbările
demnitate în piept steluţa de cietăţii noastre. galante", „Lumea comică a
fruntaş in producţie. M-au surprins cuvintele u­ lui Harold Loyd”, „Tom Jo-
nui individ care se crede că nu
Concepţia înaintată despre intotdeauna salul a cin­ hindi! tepula/ia unui veteran elevi, azi lineri ţărani munci­ allădală au cedat locul opctclor ncs", „Zile de fior şi ris", „In
muncă. înaltul simţ al răspun­ e un om de rînd nici in Cris- stit pc dascălii săi, pe cei peniru competenta In instruirea tori. Ei il înconjoară cu dragos­ dc dramaturgie, textelor dc bri­ compania lui Max Lindcr”.
derii sociale, grija pentru pro­ tur. unde locuieşte, şi nici în I D care l-au ajutat, de la copiilor de aici, pentru anima­ te şi respect tn toate impreju­ gadă, montajelor lilciarc, in­ „Giuseppe la Varşovia” şi al­
gresul societăţii se reflectă Hunedoara, unde are serviciul desluşirea Ini i ilor slove şi pi- rea vieţii culturale din sal rurile. întrevederile tor plăcute strumentelor muzicale. După 10 tele.
pregnant şi in numeroasele rutina, cu formele învechite de Spunea cu cinism că „cine • nâ la Inlelcqerca limpede a ros- Pentru strguinfa sa protesio- şi ulile sini prilejuite de acli- spectacole prezentate anul tre­
scrisori adresate conducerii organizare a producţiei şi a munceşte, nu are timp să cîşli- I litrilor omului. Satul nou işi a- cut, aceşti oameni au venit la
partidului de către colectivele muncii, cu normele empirice ge*' Continuînd discuţia, m-am 3 re astăzi vrednicii săi învăţători lumina rampei cu Incă 7 spec­ 0 nouă formaţie
întreprinderilor, prin care so care nu au bază ştiinţifică şi convins că aceasta nu e o sim­ ■ cu aceleaşi bune obiceiuri, şi tacole in anul acesta. Palmare­
angajează să întărească disci­ nu stimulează progresul — în­ plă afirmaţie neginditâ, ci o cu o mai adincă Intelcqere a sul victoriilor : N diplome, ce­
plina, să folosească mai raţio­ seamnă să ne condamnăm cu concepţie despre viaţă pe care I nevoilor spirituale ale oameni- le mai multe cu locurile l şi II. de estradă
nal fondul de timp şi capacită­ bună ştiinţă la stagnare, să ră- vrea să o împrumute şi altora. • lor, pe măsura înnoirilor primi- Cu piesa „Cu oiştea-n g a r d t i­
ţile dc producţie, să valorific* inîncm în urma vieţii. Şi nu e exclus ca să-şi găseas­ le In anii noştri. Din albumul GENERA ŢII nerii interpreti secondaţi îndea­ O nouă formaţie artişti»
disciplina. I
maî bine rezervele interne in E declaraţia unui muncilor că adepţi in rîndul celor cer­ boqat al sulelor de minunaţi proape de îndrumătorul lor, s-au — de estradă — a luat fi în
scopul creşterii producţiei şi n simplu, dai ea are Un conţinut taţi cu ordinea şi ■ invăfălori, am ales deocamda- produs la /tiu Dărbal. Clopo/iva. ţâ la clubul minerilor din Li.
părerea ar în­
A-i împărtăşi
productivităţii muncii. complex şi profunde semnifi­ semna să le dezumanizezi ca lă doi. Nu au numărat In lot Hufăqel şl apoi la Hunedoara, peni — ne informează core-s
Pe această linie se înscrie şi caţii Inlr-un mănunchi de cu­ şi el. să alegi o cale necinstită I alilca toamne bobocii veniţi pe la laz.a regională a leslivalului pondentul nostru voluntai
larga mişcare de inovaţii. Nu­ vinte avem imaginea gradului • băncile şcolii, dar se asemuiesc PARALELE „Aniversarea R e p u b lic iiu/idc Gh. Uozu.
mai în anii şesenahilui s-au fă­ înalt de dezvoltare a conştiin­ de asigurare a existenţei : ca­ ptin aceleaşi nobile preocupări an obţinui locul tntii. Interpre­ Alcătuită din tinere taler<
cut U noi în regiune peste ţei muncitoreşti. Oamenii îşi lea înşelătoriei, a excrocherii- I şi idealuri. ţii nu au rămas anonimi. .Se te. formaţia a prezentat pu
19 000 propuneri de inovaţii, dau seama că a râmîne in ur­ lor. a însuşirii de bunuri care 0 vorbeşte mult dc Eugen (Iernat. blicului prinul sân speclao
din caic 12.473 au fost «aplica­ ma vieţii iaseamnâ să nu mai nu-ţi aparţin de drept De fapt, D2 Petru Mă ilă. Nora Grumulescn. ...Din adîncul inimii*.
te Valoarea posl-calculalâ a e­ fii în stare să-î satisfaci cerin­ individul respectiv nu se sfieş- j Un „veteran” Doina Niatlescu. Victoria Şle- Regizat de loan Moraru
conomiilor depăşeşte suma de nală depune măr/urie lillu l dc vilălile culturale de la căminul toni. Tine! Şleloni şi Tiberin avind asigurată conducerer
î91 milioane lei. Cifrele au o ţele. Iar isloria ne oferă nenu- te să spună că, după părerea „învăţător fruntaş” , care i-a losl cultural, a cărui conducere i-u Vulc. Emoţiile impărfite cu in- muzicală dc către Pui Baia
adincâ semnificaţie şi nu nece­ mârale exemple cînd viaţa s-a I şi foştii lui învăţăcei conlerit in anul 1065. O altă losl încredinţată tot tui. Aici nyai, spectacolul a fost răi.
reuşită morală şi cetăţenească
sită comentarii. Un aspect so­ răzbunat pe cei rămaşi în ur­ T. MARIAN ■ a acestui dascăl entuziast se re- clocoteşte clanul şi neasltmpă- PETRE PARCAŢII] plătit cu vii aplauze de m
cotim că e necesar să fie totuşi mă. aruneîndu-i undeva la mal. | De 13 ani, In Piclişa Hategu- llectă in sudura sullclcască pu­ rut tinereţii, legitima dorinţă dc nerii din Lupeni.
subliniat Dincolo de ele avem Dar a ajuns oare societatea (Continuare In pag. a 2-a) * lui, Romulus Cutccheanu a do- ternică. dintre el şi toşlii si)/ afirmare. Manualele şcolare dc (Continuare In pag. a S-o)