Page 1 - Drumul_socialismului_1967_06
P. 1
PROLETARI DIN TC A TI ŢĂRILE. O N IŢ I-V A l C R O N IC I
Primirea de către tovarăşul
Ion Gheorghe Maurer La' invitaţia ministrului fi
nanţelor, Aurel Vi joii. mier
curi dupâ-amiază a sosit în
a ministrului atacerilor Capitală ministrul finanţelor
al Italiei, Luigi Preti, care
face o vizită în ţara noastră.
economice al Olandei ☆
Miercuri după-amiază, dele
Preşedintele Consiliului dc tare a relaţiilor româno-olan- gaţia agricolă iraniană, condu
Miniştri al Republicii Socia deze, expi'imindu^se dorinţa să dc Tsmail Riahi, ministrul
liste România, Ion Gheorghe de extindere a colaborării din
Maurer, a primit miercuri tre cele două ţări. precum şi agriculturii, care la invitaţia
după-amiazâ pe ministrul afa unele probleme privind situa Consiliului Superior al Agri
cerilor economice al Olandei, ţia actuală internaţională. culturii a făcut o vizită în ţara
Leo de Block, care face o vi întrevederea a decurs înlr-o noastră, a părăsit Capitala.
zita In ţara noastră. atmosferă cordială.
Cu acest prilej au fost dis (Agerpres).
ANUL XIX. NR. 3861 JOI 1 IUNIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI cutate posibilităţile de dezvol- (Agerpres).
LA MUIJIANI,
Adunarea activului de bază
PRIMĂ VARĂ
al Forţelor Armate ale
U M AN Ă!
Republicii Socialiste România verii, sărbătoare ce porţi sim nanţe în trecutul istoric de
Bine ai sosit, zi din pragul
jertfe şi eroism, deschide larg
bolul suprem al dragostei oa ferestrele spre viitor. Astăzi,
menilor faţă de mlădiţele vii copiii sînt florile, primăvara
torului ! Bine ai sosit, 1 iunie, umană a României socialiste ;
zi a vîrstelor cînlecului de lea nume vor fi cei care, preluînd
găn. a jocului şi învăţăturii. ştafeta părinţilor — mîndri de
In zilele de 30 şi 31 mai, in Aula Academici Militare Gene Partidului Comunist Român, vorbitorii au relevat holărirea Copiii ţării le înlîmpinâ cu u ci — vor duce mai departe, ur-
rale dm Capilalu a avui loc adunurea activului de bază al tuturor ofiţerilor şi ostaşilor forlelot Armate dea nu precu niversul lor plin dc mirare şî cînd tieple după trepte, împli
Forlelot Armate ale Republicii Socialiste România, cate a tă peţi nici un clon pentru transpuneica In viată a politicii întrebări jn faţa adevărurilor nirile de acum.
cut bilanţul oct ivitul ii de pregătite prolesionalu si politică a partidului, pentru îndeplinirea, in cele mai banc condiţiuni. a ce-i înconjoară, cu frumuseţea Grija, generozitatea, infini
militarilor, dcstăşuiată in cadrul unui ciclu de instrucţie. nobilei misiuni încredinţate dc popor. In acest spirit ei au gingăşiei şi purităţii lor sufle ta dragoste cu care sînt încon
Au luat parte genitali şi oliteri din comandamente dc ar analizat activitatea desfăşurată pină acum in unilăti şi mari teşti. Iţî aduc in dar copilăria juraţi, le înfrumuseţează conti
mată si de armă. din direcţiile centrale ale Ministerului fo r unilăti. nu subliniat căile şi metodele pentru continua perlec- lot senină, lipsită de griji, risul nuu anii. Pentru ei se tipăresc
ţelor Armate, comandanţi de mari unilăti şi umlăti, secretari tionare a pregătirii profesionale şi politice a militarilor patriei cristalin şi sănătos, bucuria cărţi in tiraje impresionante,
ai consiliilor politice şi a: comitetelor dc partid noastre. succeselor la învăţătură. reviste, ziare, pentru ei s-au
In cuvintul său. qencrahil-coloncl Ion lovita, ministrul fo r
La lucrările adunării au participai tovarăşii Nicolae ţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a subliniat Fii binevenită pe acest pâ- deschis teatre de păpuşi, pala
Ceuuşescu, Chivu Stoica. Ion Gheorghe Maurer, Vasile rezultatele obţinute dc m ilitaii in pregătirea de luptă şi poli mînt străbun, cu oameni har te şi case ale pionierilor, ra-
Pati/inef. tică in ciclul de instrucţie care s-a jncheial şi a înfăţişai sar nici şi inimoşi, ce poartă în ei dioteleviziunea şi cinematogra
La discuţii au luat cuvintul generali şi otiteri. comandanţi cinile care slab in Inia forţelor Armate in perioada urmă sentimentul nobil al părinţilor fia lc dedică programe specia
şi activişti de partid din armată. Exprimind miiidriu patriotică toare. conştienţi de înalta lor misiu le, pentru ei s-au înfiinţat ta
pe litoral,
bere în munţi şi
a militarilor pentru mărite realizări obţinute de oamenii Primii cu vii şi puternice aplauze, a luat cuvintul. In înche ne socială de a creşte tineri in şi-au amenajat parcuri, solare.
muncii din patiia noastră In construirea socialismului, adezi ierea lucrărilor, tovarăşul N'icolac Ceauscscu, secretar gene tegri, utili mersului înainte al
unea lor deplină la întreaga politică, internă şi externă, a ral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. umanităţii I In această apropiată vacanţă
Se împlinesc astăzi 17 ani de mare. litoralul ii va primi cu
cînd prima zi a începutului de un întreg arsenal de frumuseţi,
vară s-a inaugurat ca sărbă jocuri şi confort pentru recre-
toare a copilului de pe toate ere ; cărările munţilor vor
meridianele lumii. Fiecare an păstra îndelung ecoul bucuriei
micilor drumeţi ; şoselele vor
din aceşti 17 au însemnat, aici.
C u v î n t a r e a t o v a r ă ş u l u i pe pămînt românesc, irepte. fi iar străbătute de autocare de
la ferestrele cărora, ochi cu
urcuşuri. Fiecare an a adăugat
rioşi vor privi frumuseţile pei
zestrei dăruite copiilor adevă
ruri care au înfrumuseţat anii sagistice şi industriale ale pa
cîntecelor de leagăn, anii jocu triei.
rilor şi ai învăţăturii : mater Peste patru zile, la 4 iunie,
N i c o l a e C e a u ş e s c u creşe, cămine, grădiniţe, şcoli, în întreaga ţară va fi o adevă
nităţi pînă în inima munţilor,
rată izbucnire a primăverii u
nenumărate şcoli, .şi cărţi, m ili
mane. Purtat ori i cravatelor ro
oane de cărţi — daruri pentru şii îşi vor serba, pentru prima
fiecare copil, de la cel ce în oară, ziua. Instituirea ei este
Dragi tovarăşi, De asemenea, subofiţerii, că în economia noastră există raţional. După constatările fă toarce cu uimire filele abece încă o dovadă n grijii pe care
toţi militam sînt animaţi de incă mari rezerve care, puse cute in multe întreprinderi şi darului, pînă la ccl ce dezlea- parlidul şî stalul o poartă vlăs
Aş dori să încep prin a vă un înalt spirit patriotic, mun in valoare, pot determina un instituţii, în fapt se lucrează Eă formulele geometriei ana tarelor viitorului. Frumuseţea
saluta în numele conducerii cesc cu rivnă pentru a-şi în ritm şi mai înalt de dezvolta 7 ore şi in unele locuri chiar litice. comună a acestor sărbători îşi
de partid şi de stat pe dv., pe suşi cunoştinţele de care au re a patriei noastre. Aşa cum mai/puţin. Aceste stări de lu are geneza în recoltele boga
toţi ofiţerii, subofiţerii şi sol nevoie spre a îndeplini orice- s-a subliniat la Plenara din cruri au determinat Comitelui Contemporani cu socialis te ale muncii poporului nos
daţii armatei noastre popu misiune de luptă, a-şi face da decembrie 19.G(> a Comitetului Central şi guvernul să’ adopte mul, copiii cresc o dală cu ţa tru care a făurit copiilor, mlâ-
lare. (Aplauze, uralc). toria faţă de patrie. Ruteni Central, este necesar să acor rece‘n.ta hotârîre cate. regle ra noastră bogată în frumu diţelor ţării, un cadru de viaţă
Adunarea la care participă spune cu satisfacţie că întrea dăm mai multă atenţie creş mentează folosirea judicioasă seţi materiale şi spirituale în în care li se oferă toate binefa
cadrele de bază ale armatei a ga noastră armată — ofiţeri, terii eficienţei economice a a timpului de lucru, asigură care prezentul, cu adinei rezo- cerile societăţii socialiste.
făcut bilanţul activităţii des subofiţeri şi soldaţi — este te întregii noastre activităţi. Tre întărirea disciplinei in produc
făşurate pentru ridicarea pre meinic pregătită şi strins uni buie să facem totul ca pentru ţie şi în muncă şi implicit
gătirii de luptă şi politică a tă în jurul partidului şi gu fiecare leu cheltuit să obţinem creşterea productivităţii mun
trupelor. Din rapoartele pre vernului, corp comun cu în o producţie mai mare. un be cii sociale, îmbunătăţirea în
zentate şi din cuvintul vorbi tregul popor, urmează neabă neficiu mai ridicat. In aceasta tregii noastre activităţi.
torilor au reieşit multe aspec tut politica internă şi externă constă eficienţa unei bune ac Desigur, tovarăşi, că în per Acum este momentul optim
te pozitive, privind atit acti a Partidului Comunist Român tivităţi economice. Numai ast spectivă — probabil la elabo
vitatea de pregătire de luptă şi a guvernului Republicii So fel vom asigura condiţii pen rarea noului plan cincinal — „ C A V A L C A D A
şi politica, cit şi întărirea dis cialiste România. (Aplauze pu tru dezvoltarea în ritm tot mai va trebui să ne gîndim la o al recoltării furajelor
ciplinei şi ordinii militare. ternice). înalt a economiei noastre, nu reducere a timpului de lucru.
In expunerea tovarăşului Doresc să exprim satisfacţia mai astfel ne putem apropia Pentru a ajunge acolo trebuie C U R A J U L U I "
Ion Ion iţă. ministrul Forţelor deplină a conducerii de partid într-un termen mai scurt de însă să asigurăm folosirea cit
Armate, au fost arătate pe şi de stat pentru nivelul înalt ţările avansate din punct de mai raţională a timpului de In cadrul unui turneu în te de artişti cunoscuţi ca
lucru. Reducerea în viitor a
larg rezultatele obţinute în de pregătire al tuturor m ili vedere economic. timpului de lucru va fi făcu Să urgentăm treprins in. Europa, un cu sallatorul Alexandru Bal-
perioada' precedentă, succese tarilor noştri, pentru rezulta O atenţie deosebită acordăm noscut colectiv de artişti kanschi, acrobaţii Kondovi,
le înregistrate de unilâtile şi tele bune obţinute in pregăti bunei organizări a producţiei tă în mod organizat, prin în ai Circului central din So Nanovi, Kovacevi, Krincevi,
marile unităţi ale Forţelor Ar rea militară şi politică, în ri şî a muncii, creşterii produc tărirea disciplinei, nu pe ca fia prezintă o serie de spec jongler ul-echilibr ist Mihai-
tocmai în vederea reducerii această lucrare!
mate ale Republicii Socialiste dicarea capacităţii de luptă a tivităţii muncii. întăririi dis lea indisciplinei şi a dezordi tacole în oraşul Deva şi lov, dresorii Spasov şi Ro-
România. Ruteni spune că ni trupelor; vă felicit din toată ciplinei în producţie. In pri nii. Iată de ce considerăm că alte localităţi din regiune, manovi.
velul de pregătire al trupelor inima pc dv., pe toţi ofiţerii, mele patru luni productivita îngemănare de îndeminare Timp dc două ore, sub
esle bun din toate punctele de subofiţerii şi soldaţii armatei tea a crescut cu 10 la sută, în perspectivă a timpului de şi curaj, evoluţia artiştilor cupola circului se declan
vedere, că armata patriei noas noastre socialiste. (Aplauze, u- ceea ce reprezintă un nivel su lucru, ordinea şi disciplina în Ploile frecvente din cursul lei naţionale şi a zonei C.F.R. bulgari, presărată cu. auten şează o adevărată cavalca
tre esle pregătită pentru a-şi rale). perior prevederilor planului. muncă sînt absolut indispen lunii mai au favorizat creşte Inieiesant'fel de a gîndi şi a tice demonstraţii de măies dă a curajului. Măiestria,
putea îndeplini în orice mo Dar trebuie să spunem câ .şi sabile. Numai astfel se poate rea şi dezvoltarea ierbii şi a planifica efectuarea unei lu trie, oferă spectatorului pri siguranţa mişcărilor, gratia
ment îndatorirea faţă de po Tovarăşi, in acest domeniu mai avem aborda în mod raţional .şi cu nutreţurilor cultivate. Este un crări cane nu poate suferi amî- lejul dc a admira virtuţile şi eleganta diverselor nu
por, faţă de patrie. (Aplauze). După cum ştiţi, ne aflăm în încă rezerve mari. In multe eficacitate această problemă semn câ în acest an se poate nare ! acestei arte de largă popu mere din program fac din
întreprinderi şi instituţii for
După cum ştiţi, partidul şi al doilea an al planului cinci ţa de muncă nu este folosită in viitor. asigura o bază furajeră sub In organizarea şi desfăşura laritate. spectacolul artiştilor Cir
guvernul acordă o atenţie deo nal Primul an s-a încheiat *cu în mod raţional. Pentru un Partidul şi guvernul au luat stanţială in fiecare unitate a- rea paralelă a lucrărilor de. Deosebit de interesante cului central din Sofia un
sebită ‘înzestrării' armatei cj realizări importante, cu depă produs sau o activitate care o serie de măsuri privind îm gribolă. Pînă la înfăptuirea a- sezon se impune mai multă au fost acrobaţiile, baletul deosebit de plăcut prilej dc
tehnica de luptă necesară. In şirea sarcinilor de plan în in ar putea fi executate de un bunătăţirea conducerii activi ccslui obiectiv mai sînt însă o chibzuială tovarăşi din consili aerian, dresura de porum
general, putem aprecia ca în dustrie. în agricultură, cu suc om, la noi sînt necesari de tăţii economice, perfecţionarea serie de lucrări de executat. ul de conducere al cooperativei bei, salturile la bară fixă destindere şi reconfortare.
zestrarea actuală cu arma cese în toate sectoarele activi multe ori doi sau chiar trei organizării şi planificării sec Cum s-a organizat munca, în ce din Bretea Strei şi basculă. Ele sini realiza T. IONIŢÂ
ment. mai cu seamă cu cel tăţii sociale. De asemenea, oameni. Este de In sine înţeles torului agricol de stat, inten stadiu se prezintă cositul şi P. AURELIAN
clasic, este satisfăcătoare. Uni producţia industrială în pri câ nu putem admite o aseme sificarea comerţului exterior slrînsul finului, ce forţe au (
tăţile noastre militare dispun mele patru luni a>le acestui ah nea stare de lucruri dacă do şi altele. Toate aceste măsuri fost antrenate ? Ialâ doar cî- ‘
de mijloacele necesare pentru reprezintă 113 la suta faţă de rim să asigurăm un mers îna au drept scop să aşeze pe ba teva întrebări care trebuie' să
a putea îndeplini cu suervs producţia perioadei similare h inte tot mai rapid al patriei ze ştiinţifice întreaga activita frâmînte în această perioadă
orice misiune de luptă In mod anului I9GG. In întreaga ţarii noastre. Or, întregul nostru te economică şi socială, să a pe toţi conducătorii unităţilor
deosebit consider necesar de se desfăşoară o activitate in popor doreşte să lichideze cît sigure folosirea cît mai judi buie să le găsească o rezolvate E xa m e n u l
agricole, întrebări cărora tre
subliniat faptul că dispunem tensă pentru înfăptuirea sar mai iute moştenirea regimu cioasă a mijloacelor materiale,
de un corp de ofiţeri cu înal cinilor trasate de Congresul lui burghezo-moşiei esc, să a- financiare şi a forţei-de mun grabnică.
coltare a finului de pe traseul m e ia lu rg iş tila r
te calităţi, cu o bună pregătire al IX-lea al partidului. jungâ intr-un timp cît mai că în vederea îndeplinuii în Cooperatorii din Strei au
tactică. cu solide cunoştinţe Rezultatele obţinute pînă a scurt la nivelu.1 ţărilor econo- cele mai bune condiţiuni a Di organizat bine acţiunea de re
militare şi politice, ataşaţi trup cum dovedesc realismul pre miceşte dezvoltate, să creeze rectivelor trasate de Congre
îşi suflet intereselor poporului vederilor Congresului şi toto condiţii pentru desăvârşirea şi sul al IX-lea al partidului, a şoselei naţionale ce străbate'
român, hotărîţi să-şi îndepli dată evidenţiază faptul că a pei fecţionarea construcţiei so accelerării progresului multi hotarul unităţii lor. Ca dova
nească cu cinste îndatorirea vem toate condiţiile pentru a cialiste. pentru trecerea la co lateral al României socialiste. dă, la data de 29 mai a.c. pe o
de a apăra cuceririle revolu îndeplini şi chiar depăşi o- munism. (Aplauze). porţiune de 4 km. această lu Cum se poate obţine o eficientă
ţionare ale poporului român bîeclivele planului cincinal. Timpul de lucru de 8 ore nu crare era terminată Fînul re
(Aplauze). Cu toate acestea, considerăm est^ peste tot folosit în mod (Continuare în pag. a 3-a). zultat este de bună calilate şi
contribuie la acoperirea nece
sarului din balanţa furajeră. economică maximă în aplicarea
S-a trecut totodată şi ta recol
Masa oferită de C. C. al P. C. R., niei C F.R. început
tatul fîneţelor de pe traseul li
bun, el 'nu e suficient consoli tehnologiei de elaborare a otelului
Dacă s-a făcut un
dat. Ne referim la faptul câ pe
Consiliul de Stat cele 2i de hectare ocupate cu cu ajutorul oxigenului?
lucerna,' cositul-încă nu înce
puse. .Motivările aduse de con
ducerea cooperativei câ „tere
nul a fost umed" nu au baze
Realitatea este câ
temeinice.
Şi Consiliul de Miniştri coltată întrucît este înflorită. Răspund specialişti de la C. S. Hunedoara
lucerna trebuia să fie deja re
O situaţie de natura celei a
mintite am înlîlnit şi la coo
Comitetul Centra) al Parti Consiliului de Stat şi ai Con solid şi mai conştient integra armatei de a munci cu pasiu perativa agricolă din Bretea Oţelarii de Ia CS. Hunedoa prim ul caz s-a redus cu o feră în continuare posibilităţi
dului Comunist Român, Con siliului de Miniştri. tă ca oricînd în aspiraţiile po ne şi perseverentă pentru per Strei. In vecinătate se aflau ra, care sînt chemaţi să aducă oră, iar in al doilea, cu circa importante dc sporire a rea
siliul de Stat şi Consiliul de Au participat, de asemenea, porului nostru. O importanţă fecţionarea continuă a măies două tarlale cu lucernâ. Una a o contribuţie deosebită la creş două ore. Se scontează ca a lizărilor şi creşterea eficien
Miniştri ale Republicii Socia generali in rezervă. deosebită pentru această uni triei militare. Armata noastră, parţinea gospodăriei de slat terea produefiei de metal pe proxim ativ 70 la sută din spo tei economice a producţiei dc
liste România au oferit mier In timpul mesei, preşedin tate indestructibilă între pn- profund devotată cauzei parti clin Călan, iar alta cooperativei ansamblul economiei naţiona rul de producf.ie ce se va ob ofel. Despre aceasta Insă, vom
curi seara o masă în saloane tele Consiliului de Miniştri, por şi armată o constituie fap dului şi poporului, este oricînd agricole din Bretea Strei Pe le, şi-au îndreptat eforturile ţine in acest an, fată de anul lăsa să vorbească participan
le Consiliului de Miniştri, in Ion Gheorghe Maurer. a rostit tul câ fiecare ostaş al ţării gata să îndeplinească orice mi parcela gospodăriei de stat lu spre asimilarea unei tehnolo precedent, să se realizeze nu ţii la examen.
cinstea participanţilor la adu un toast. în care a subliniat este în acelaşi timp un soldat siune - încredinţată de partid cerna era cosită, uscată şi ri gii noi, moderne, de elaborare mai pc această cale. Ing. Sabin Faur, şeful gru
narea activului de bază aJ, câ activitatea armatei noas credincios al partidului. şi guvern, să apere cuceririle dicată pe prepeleci. Peste diurn a otelului, cu ajutorul oxige Aici considerăm rd esle ca pei economice oţelării esle li
Forţelor Armate. tre se bucură de o înal In toastul său, general-colo- revoluţionare ale poporului, doar, în tarlaua cooperativei, nului. Pînă în prezent a fost zul să facem o subliniere: nul dintre autorii propunerii
Au participat tovarăşii tă apreciere din partea nel Ion Ioniţâ, ministrul for libertatea şi suveranitatea sa nu se vedea nici o mişcare. parcursă cu succes prima eta meritul pentru asimilarea de a se folosi un asemenea
Nicolae Ceauşescu. Chivu partidului şi statului, a ţelor armate, a exprimat recu naţională. Aici cositul nu a început dato pă, de insuflare a oxigenului şl perfecţionarea acestei teh procedeu tehnologic la O.S.M.
Stoica, Ion Gheorghe Maurer, preciere exprimată în cadrul noştinţa fierbinte a soldaţilor, A luat cuvîntu). de aseme rită faptului că suprafaţa cu în flacără pentru intensifica nologii moderne de elabo 2. Activitatea lui este strîni
Gheorghe Apostol, Alexandru adunării activului de bază al subofiţerilor, ofiţerilor şi ge nea, amiralul in rezervă Pe lucernâ nu a fost încă reparti- rea arderii. Incepind din acest rare a oţelului, precum şi a legată de toate încercările şi
Bîrlădeanu, Emil Bodrxaraş. Forţelor Armate prin glasul neralilor armatei noastre pen tre Bârbuneanu, cel mai vîrst- zală cooperatorilor. Brigadie an, s-a trecut la utilizarea lui întregului complex de insta strădaniile care au condus la
Alexandru Drâghici, Paul cel mai autorizat — al secreta tru grija deosebită manifesta nic dintre participanţii la în- rul Gheorghe Teodorescu ne in baia de metal cu ajutorul laţii necesare, revine în între rezultatele amintite. De aceea,
Niculescu-Mizil, Ilic Verdeţ, rului general al C C. al P.C.R., tă de conducerea partidului lîlnirea cu activul Forţelor Ar asigura că slrînsul acestui nu lăncilor special construite pen gime colectivului de oţelari de râspunzind întrebării noastre
membri şi membri supleanţi Nicolae Ceauşescu. Preşedin şi statului faţă de Forţele Ar mate. treţ nu va începe, pînă mem tru intensificarea procesului Ing. GH. COMŞUŢA
ai Comitetului Executiv al tele Consiliului de Miniştri a mate ale patriei noastre. M i Intilnirea s-a desfăşurat în- brii cooperatori nu-şi întreţin metalurgic. Rezultatele sînt la Hunedoara. Experienţa do-
C C. al P.C.R., secretari ai C.C. relevat, în continuare, câ ar nistrul forţelor armate a dat tr-o atmosferă caldă, tovără cultura de cartofi şî pînă nu cit se poale de bune: durata' bindită şi rezultatele obţinute
al P.C.R., vicepreşedinţi ai mata română este astăzi mai glas angajamentului solemn al şească. strîng fînul de pe traseul şose de elaborare a unei şarje in pină acum dovedesc câ ea o- (Continuare In pag. a 3-a).
\