Page 10 - Drumul_socialismului_1967_06
P. 10
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3863
văţămînt. O sinteză era nu re izvorit din sistemul defec direcţi, ci şi un numeros pu
numai suficientă, dar şi cu tuos al unor profesori de ve blic şcolar ca susţinător al
Visata ş c o la r ă răsunet în formarea gîndirii rificare şi notare a cunoştin colegilor lor. In alte părţi se
ţelor elevilor. Mai există
văd activităţi sporite de în
şi în educarea elevilor.
multe „ore de ascultare" a
frumuseţare a şcolii. Sarcini
Prin sistemul defectuos de
organizare a recapitulării se elevilor rămaşi fără notă sau le ce reveneau înainte clase
mai ajunge şi astăzi ca, pen a celor slab pregătiţi („pen lor a V ili-a sau a Xl-a trec
tru o oră de curs, elevii să tru corectare") care, Iq sfîrşi- acum asupra celorlalte clase.
In toate şcolile se simte cu sant" este de asemenea fap elevilor, pe care el a cauzat-o, înveţe două teme de recapi lul anului şcolar, se dovedesc Deşi clasele a V lll-a sint
prisosinţă febrilitatea înche tul că tocmai în această pe şi predă in continuare super tulare. Dacă astăzi a recapi dintr-o’dată extern de mulţi. absolvente, şcolii îi rămîne în
ierii anului şcolar. Absolven rioadă se măreşte şi numărul ficial şl sec. Dacă aceste cauze interne continuare sarcina pregătirii
ţii liceelor participă Ja exa temelor date pentru acasă. Am asistat la cîteva recapi tulat o temă propusă, profe ce ţin de conştiinţa, pregăti lor pentru examenele de ad
menul de bacalaureat, cei ai Este acest fapt „interesant" tulări finale la clasa a Vlll-a, sorul mai indică pentru ora rea şi tactul pedagogic al fie mitere. Or şi în acest caz pot
claselor a V lll-a se pregă dar deosebit de dăunător care au demonstrat cum ne următoare şî noua temă ce se cărui profesor sint dăunătoa surveni motive de supraîn
tesc pentru concursurile de Cauza lui o intilnim în ig înţelegerea rolului recapitu va recapitula, cu planul ei şi re, permlţînd apariţia supra cărcare Se organlzeo2â ore
admitere în licee, liceele de norarea unei cerinţe funda lării şi a modului de orga de consultaţii şi meditaţii, de
specialitate sau şcoli profe mentale — ritmicitatea pre nizare a acesteia, duce la o indicaţia paginilor (de ordi încărcării, exislă şi fenomene pregătire a elevilor pentru a
sionale iar restul claselor in dării materiei. nepermîsă supraîncărcare a nul zecilor). Or, tema reca externe care adîncesc acest cest concurs. Numărul lor
tră in faza finală a activităţii S-a mai observat şi tendin elevilor. La o astfel de lec pitulată azi formează obiec Impas. prea mare, organizarea lor
unui an şcolar — perioada ţa ca pe lîngă lecţia nouă să ţie, de exemplu, s-au recapi- tul verificării orei următoare In această perioadă, parcă defectuoasă, pot să răpeas
recapitulărilor de sinteză. se dea elevilor ş! lecţii de re că din timpul de pregătire
In cadrul acestei intense capitulare, uneori cile un ca individuală. Cu atît mai mult
munci apare destul de des fe pitol pentru a le „acorda po cu cît uneori funcţionează
nomenul de supraîncărcare, sibilitatea de a revedea pe lipsa de răspundere a unor
■evident uneori prin însăşi or parcurs materialul predat an cadre didactice care convoa
ganizarea lecţiilor în această terior sau pentru a face o re că elevii pentru consultaţii
perioadă. Urmările unei de capitulare temeinică" sau (sau la alte clase penlru ac
fectuoase planificări calenda pentru că „nu-mi ajung o Supraîncărcarea tivităţi extraşcolare) şi din
ristice se fac simţite tocmai rele de recapitulare". Cu toa motive mai mult sau mai pu
acum Profesorul care nu a te „motivările" lui, acest sis ţin obieclive nu vin la aceste
acordat atenţia cuvenită pla tem este condamnabil mal ore, absolvenţii pierzind un
nificării judicioase şi realiză ales dacă ajunge să devină timp preţios.
rii ritmice o predării sim obişnuit (s-a observat aceas Pentru desfăşurarea în bu
te că • nu-şî va putea în tă tendinţă chiar în indicaţii ne eondiţiunt a procesului de
deplini obligaţia realizării le unor comisii metodice). învâţămint în această perioa
programei. Atunci predă Procedînd astfel, . profesorul dă a anului şcolar se impu
conţinutul a două, uneori şi lungeşte nepermis de mult ne un efort mai mare din
a trei lecţii, înlr-o singură verificarea („pentru a verifi partea şcolii şi cadrelor di
oră de curs. ceea ce duce la ca lot materialul dat de re dactice pentru organizarea
o aglomerare substanţială. văzut") rămînîndu-i timp pu cît mai judicioasă a timpului
Pentru a face faţă acestei si ţin pentru comunicare. In a de lucru, alit la ore cît şi în
tuaţii, elevii depun efort uri cest caz, transmiterea cunoş tulat Carpaţii, dîndu-se pe iarnoua temă de recapitulat dinadins. se intensifică şi for activitatea exlroşcolatâ şi —
mari. Ce se întimplă însă tinţelor este din nou super tablă şi ca temă acasă un In necesită şi ea un volum mare mele muncii extraşcolare. Se
cînd la o şcoală sau clasă ficială şi neaprofundată, du- ventar al tuturor masivelor de muncă. mai organizează concursuri revenim — o pregătire te
mai mulţi profesori se află în cînd pe profesori şi elevi in muntoase (76 denumiri). Deşi Cauzele supraîncărcării e în şcoală animate (din ce mo meinică penlru lecţii, maî a-
această situaţie? Elevii nu tr-un cerc vicios din care nu învăţate anterior, acum 8 levilor in această perioadă tive?) pînă în ultima parte a Jes pentru cele de recapitula
vor putea face faţă acestui mai pot ieşi. Elevii nu pot în luni, aceste denumiri sînt to nu rezidă numai din modul anului. Se desfăşoară con re. Pentru timpul
colos de material ce se predă suşi. firesc, un material su tuşi exagerat de multe ţinînd cursuri sportive între clase Oră de desen în aer
perficial predat, deşi se stră greşit de înţelegere şi orga BUJOR VULCU
în ritm rapid şi fără ndîncî- duiesc mult. iar profesorul cont de capacitatea de me nizare a lecţiilor curente, a — în afara orelor de curs — liber.
re. fără formarea corectă şi prelungeşte din nou verifica morare o copiilor, solicitată recapitulării. Se observă, şl care, după cum e normal, a Lector la Centrul metodic
adîncitâ a noţiunilor. „Intere rea, nemulţumit de neştiinţa mult la toate obiectele de în- un fenomen de supraincărca- trag nu numai participanţii regional Deva dumneavoastră
liber
Exigenţă faţă de calităţile Sîmbătă
3 IUNIE
mural-politice şi profesionale
ale celor care solicită primirea (oare (cinematograful „P a tria ” ) i Zorha
D EVA : Un Ulm tu o fată feim ecl-
grecul i Copii îndrume)! („A ria ") i Fe
SI*
(„gradină’1) ;
necunoscuţi
meia
M E R IA : Femeia nisip u rilo r; H U N E D O A
RA : Ric Conclics („S idcrurgîslul") i
Hamlet („C onstructorul” ) | Fautl X X ;
în partid nării (grădina „C entru") ; Barcagiul
A ticii visători („Flacăra") ; Valurile D u
(grădina „S tadion") ; T E LIU C : Nu l<
atinge de Icricire ; Se fntîm plă nunta!
dum inica; P ETR O ŞAN I: Porumbelul de
argilă („R epublica"); „ S i" ; Călăreţii de
(Urmare din pag. I) rea ca fiecare comunist să a Cerinţa din Statut ca mem poncy (,,? Noiem brie") j I.U P E N t i O-
Po
două feţe ; I.cnin în
gllndn cu
pere şi să întărească prin toa brii de parlid să-şi ridice ne lonia (,.C ultural") ; V U LC A N ■ Cerul |i
te mijloacele proprietatea ob contenit nivelul profesional, iadul ; Insulele fermecate ; C R IV IO IA t
zenţa lor activă la locurile ce ştească — temelia economică a să-şi lărgească nivelul politic Viata începe ia ora 6 icara ; A N IN O A
le mai grele. societăţii socialiste. Dar cum şi ideologic, este un criteriu SA: Cuba \î8 ; Unde c ţli acum Maxim?;
Din păcate, însă, nu toate or au luptat pentru îndeplinirea important penlru intrarea fie I.U N C A : Fantomai { „ “ Noiem brie"); Cei
7 «lin Tcba; Drum periculos („M in e ru l");
ganizaţiile de bază manifestă acestei îndatoriri, cum ai- pu cărui om al muncii în rînduri O ltA Ş T IE : Satul p lu tito r; Neveste p eri
aceeaşi exigenţă faţă de calită le partidului. Sînt însă organi culoase („T a in a "); Steaua Iară nume
In zilele de duminică, echipa de fluieraşi din Costeşti Deal face sâ-râsune Valea-Gradişler ţile celor care solicită primirea tea avea tăria morală să le ^ zaţii de boză ca cele din bri („F la căra "); C U G IR : Prima d e iilu rie (.,7
vorbească celorlalţi oameni aî *
lol
Muncile-
SEBEŞ :
N oiem brie");
“*“în rezonanţele minuTiatertor~n*nteee populare*româneşti-: » - mm**-'* ,în rîndurile pnrtiflului. Unele muncii despre aceoslâ datorie- gada nr. G de la cooperativa.a- Hcrculc („Sebeşul") ; M ofturi, 19<]0 ,
Cea mei nouă dintre ele, din cauză necunoaş a fiecărui cetăţean, cînd ci în gricolă de producţie din Cri- Omul din Hio („Progresul1’) ; A -
P G LD U L DE SUS: Un martor In o ra ji
Foto : I. TEREIC terii concrete a activităţii celui şişi — Oclavian Ivon din satul câu. organizaţia de bază nr. 1 ALD A IU L IA : A fo it cînciva hc(
care adresează cererea de pri Căinelu de Sus. raionul Brad şi flolaţie a Uzinei de preparare („29 August") ; Anun( matrimonial
fiecare
gradina mire, sau dintr-o pură super Gheorghe Tamaş de la E M. Gurabar/a, autobaza D.R.T.A. („V ic to ria ") t TFJUŞ : In de naţ-
eărliâloarc ; Certificatul
el,
ficialitate. contrai prevederilor
Deva, E. M. Muncel. organiza
suferit con
Aninoasa — au
lere ;
pagini
Z l.A T N A :
Vremea
SPORT o SPORT Statutului P.C.U.. primesc oa că asemenea oameni erau pe ţia de bază Distileria de gu- lor ; Ctnd M artin avea M ani ; RRAD i
damnări penlru furi? Şi iată
uneori
meni slab
pregătiţi,
K arl van O sile ltki ; C it timp c• ti e •
droane a C. S. Hunedoara şi
botanică chiar cu antecedente penale, punctul dc n primi un titlu pe altele, care au primit cu uşu nătos | H A ŢE G ■ Ţara fe ric irii ; I l-l A i
Cimornn i Sub cupola olbaelrJ.
care nu se bucură de autori
tate şî de încrederea maselor. care nici pe departe nu l-ar fi rinţă în rîndurile lor oameni
slab pregătiţi din punct de ve
meritat.
lajul din Petroşani, partidă (Urmare din pag. 1) Exemple de acest fel sînt puţi îndeplinirea în mod exemplar dere politic şi profesional.
ne, dar ele trebuie să consti
Avancronică gional. lată de pe meleagurile Po)o- fiecare organizaţie de parlid. a sarcinilor profesionale şi ob sint cunoscute dc organizaţiile
din cadrul campionatului re
Desigur că exemplele citate
tuie motive de reflecţii penlru
şteşti este, de asemeneo. o în
Jucătorii echipei Sănătatea
PROGRAM UL I : 7.45 Sumarul p ie
datorire a fiecărui comunist.
Pîclişa, dînd dovadă de o mui rltei, de lingă Vatra Damei. pentru fiecare comunist care Deşi studiase Ştatulul. funcţio- de partid respective. Comitete sei ; U.OU ‘Lot înainte (emisiune pentru
le raionale sau orăşeneşti de
bună pregătire, au învins cu Altele nu fost aduse de la este solicitat să dea recoman norul Viorel Lugojan dc la parlid dîn raza lor de activi pionieri) ; 8.20 Moment poetic — in te r
pretat de l<>n Manta ; ,1.2.5 l.a microfon,
dări de primire în -rîndurile
mari depărtări: „Macul de
scorul de 19—10, la pauză re
fotbalistică zultatul fiind de 9—9. Caucaz" cu flori roşii, mari, partidului. ÎO.C.L. Produse industriale De tate, au infirmai holârîrile a- 'lib e riu Lrcdiccanu ji „Rapsodie' de
melodia preferată ; 9,55 M uriră din o-
pcrtie ; IU,.80 Patru dam uri ro m in ttti de
dunâri/or generale care nu vo
va, a crezut că această preciza
Pentru localnici au însens
„Derghenia crassifolia“ — o
Aşa cum se prevede in Sla-
re nu este valabilă şi pentru
Zacreş Gheorghe (7). Stnnciu frumoasă plantă de orna Utiul P.C.R., una dintre cele el. De aceea şi-a făcut cerere tat primirea celor de mai sus Mircea l'u p n ; 11.0.1 Revista revistelor
în rîhdurile parlidului. Cu a-
Revista «lagărelor ;
economice . I2.0U
Ion (4). Jianu Virgil (3). Tăşa- ment, a cărei origine ::e n- mai dc seamă îndatoriri este de primire în rîndurile parti ccsl prilej s-a evidenţiat slaba I2 .IÎ M ioriţa (reluare) ; 11,1.1 Succese
lâ Iosif (3) şi Bolea Octavian flă in ju ru l lacului Paikal, respectarea cu stricteţe a dis nle m uricii ujoare ; I3.80 In liln iie cu
Etapa de mîine a campio trogradarea. Mîine va juca „a- dului. Adunarea generală a vo lor preocupare faţă de sarcina melodia populari $i interpretul preferat;
natului de fotbal e corppletâ. casâ1’ cu Industria sîrmei Cim- (2) . De menţionat că învingăori micuţa „Candelufă“ din ciplinei de partid, c.T fiecare tat primirea lui în unanimita de mare răspundere privind H .lfl Revista literară radio. Dm sumar:
fîa programează o serie de pia Turzli, cînd va încerca torii au mai ratat şi 3 lovituri Japonia, cu floare pitică, dc comunist să fie exemplu de te. Dar chiar a doua zi, cînd întâii rea rînduiilor organizaţii Cronica ideilor «le V ladim ir St re i m i.
conduită morală in familie şi
llln o io te t «le Eugen Jcbcleanu. Debut
partide atractive care stîrnesc ultima şansa de - salvare. de la 7 metri. culoare violetă. societate. Organizaţia de bază nici nu se uscase cerneala în lor de bază cu cei mai înain România Iini7 : Al,un Rnlibe C rille t l,i
mult interes in rîndul specta Amatorii de fotbal din Pe Pentru Utilajul nu înscris : Surprize şi mai interesante din salul Lunca Cernii, raionul actele aflate la dosar, el şi-a taţi oameni ai muncii. Este de lLicurcsli ; lâ.OÎ S u lijli He muiieă popu
torilor. Dintre ele, am ales troşani au părăsit duminică Frîncu Ion (5), Ion Constantin în ceea ce priveşte rarită Haţeg, nu a ţinut seama de a dat arama pe faţă ccrînd să datoria fiecărei organizaţii -dc lara : lic n le iiiu ‘Negoe.uu gi Dumitra
Fărtaj ; 13.AO Vino m indrn-n joc ; Ifl.l'.O
y cîteva. stadionul dezamăgiţi de com- (3) . Kloos Hans şi Drie Con ţile ne rezervă cele 13 com ceastă prevedere şi, dînd do plece la o altă întreprindere. bază. a fiecărui comunist în Emisiune muricală «le la Moscova ; 17,10
' Deşi se află la trei puncte porlarea echipei Jiul. 'care a stantin. partimente din complexul de vadă de uşurinţă, l-a primit in Abia acum (de ce nu mai îna parte să manifeste maximum S criitori ai secolului X X i Albert Cărnos;
diferenţă faţă- de a doua cla fost învinsă de Universitatea A arbitrat bine Fiorea Ni- sere al grădinii. Fiecare din rîndurile sale pe Trandafir inte!) tovarăşii de muncă j-au de exigenţă faţă de calităţile 17.10 M eliidii «le Scrgiu Mslagamba ;
Sport ;
lâ.O:, In juru l globului ; 10,10
sată, Aurul Brad priveşte me Cluj. Mîine, Jiul va avea un colae din Deva. acestea are un regim special Bărbonl. Cine era el ? Un om observat interesele lui perso moral-polilice şi profesionale 2H.30 O melodic pe «mlresa <luinneavo.\$-
ciul cu Minerul Aninoasa cu partener mult mai puternic, dc timiditate si de tempe certat cu disciplina care, pen nale, înguste, tendinţa de căpă ale celor care solicită primirea tră ; 2 1,2:1 l.a balul de .limbată learâ ;
multă seriozitate. Localnicii pe Dinamo Bucureşti, care ţin NICU SDUCHEA ratură. Intr-un compartiment tru actele sale de huliganism, tuială care-I caraelerizeazâ. în rîndurile lor, act de mare 22.15 Romanţa dumneavoastră preferată;
22.(5 Moment poetic. „Iu n ie eslc veelve
speră intr-o victorie la fel ca teşte cîştigarea campionatului. corespondent admirăm un splendid exem sâvîrşise o pedeapsă corecţio- Deşi tînăr, el mai lucrase în poveste" : 0.05 M-iricn ile dans.
şi suporterii Ştiinţei Petro Fotbaliştii de la Jiul. atunci plar dc „Magnolia grandi- nală de 3 luni. răspundere în activitatea parti PROGRAM UL Ii : ,V(jn Cîntecele di-
şani, in meciul cu Constructo cînd se concentrează, ştiu să flora", originar dvn America patru locuri. dului nostru. m inelii ; 3.20 „M i-c drugă «tema ţăru
mele* — program de einteee ; 6.85 Al
Unele organizaţii de bază în
rul Hunedoara. joace frumos împotriva unui de Nord. Planta are flori să tratează cu uşurinţă acest V lll-le a concurs al fo rm a ţiilo r a rliilice
foarte mari (25 de cm), rnr-
In categoria C, seria vest. asemenea adversar. Tot în cadrul campionatu rosnl lor sugerind pc. rol al aspect al comportării. Subino- de amatori ; 9,20 In jirâ -te mărgărite (e
misiune pentru copii) ; 10,80 Capodopere
rel mai interesant meci se va. Partidele despic care am a lui regional de handbal a avut lămiiei, sau firava „ Zăpezi- tivul că îşi îndeplinesc sarci olc lite ra tu rii : „G uya* de l-'eiiclitHjn-
desfăşura pe terenul din Zlat- mintit în această scurtă avan loc la Cugir meciul dintre soarâ", ce cresfc în sudul Ita nile de producţie „uită" păca gcr. ||,I5 Călătorie în istoria civiliza
na. EI este important din două cronică ni s-au părut a fi cele „Metalurgistul" Cugir si Ş.S.E. liei, avind flo ri in formă de tele de care suferă unii oa ţiei (emisiune pentru tinerel) „A rta p or
tretului de-a lungul veacurilor* ; 13.06
puncte de vedere. In primul mai interesante din etapa dc Deva. Echipa gazdă a practi fulgi de nea. meni. Asa au procedai şi orga M elodii magazin (reluare) ; T2,15 Poe
rind Aurul Zlatna luptă pen milne. Se aşteaptă însă de la cat un joc mai bun şi ca ur nizaţiile de bază de la „Pa mul simfonic „U cenicul vră jito r" de
tru evitarea retrogradării, iar toţi fotbaliştii mai multă dă mare a cîşligat cu scorul de In cadrul schimburilor cu nificaţie" Hunedoora, cea din Paul Dukas : M.0S Concert de prin* ;
I5.I3 M uiieă populară interpretată «le
în al doilea rind, o victorie a ruire pentru a oferi spectato 18—<11 (10—8). sute de grădini botanice din Rapolt şi organizaţia de bază Ana RaLiei ji Ion Lipan ; lâ.Sf) M itu ri
gazdelor, ar netezi drumul Me rilor momente de destindere La început au condus oas lume, sint procurate semin nr 1 de la Depoul CFR. Pe si legende : „Ily p e rio n 1' ; 16.00 O visită
In discoteca noastră ; 16.30 Gintă Alga
talului Hunedoara spre pro şi nu dureri de cap. peţii la vin gol sau două dife ţe de noi specii, care, in com troşani, care au primit în rîn- l lorescu. Mina Dan Spâlaru l:ran«:
movarea în categoria B, întru- V. ALDU renţă. insă treptat echipa din partimentul numit „inmulf.i- dui ile lor pe Aurel Slânciules- Alamo ; 17,55 «Melodia săplăininii ; „N u
cît Aurul joacă cu Chimia Fă Cugir îşi revine şi pînă la pau (or‘\ sint sortate, etichetate, cu. Victor Dan şi respectiv, pe mă certa* de Ricliar.l Uarlr.er ; li.n il
„N e-nsleaplă marea* — muzica ujonră ;
găraş. Metalul va juca în de ză egalează şi preia conduce plantate si întreţinute cu Nicolae Popa, cunoscuţi prin 19.10 l'ali(i< radiofonică „ I , L. Car «-
plasare cu A.S A. Sibiu, unde rea cu două puncte. In repri multă grijă. Este grija entu comportarea lor imorală în so gialc* (reluare) : 19.-15 Scriitori la ml
speră să aibă o comportare Handbal za a doua, echipa gazdă prac ziaştilor horticultori ieşeni, cietate si familie. erofon : Demoslcne llole* ; 2(J Ofl S<.>
«le operele : „Secretul lui Mareo P o lo 1
mai bună. tică un joc mai eficace şi ca rare şi-au propus să facă din O altă îndatorire prevăzută’ de I epe* (Iragmenle) ; 29,40 Seara de
De mai mult timp suporterii Pe terenul Liceului din Hs- urmare cîştigâ meciul la o di grădina lor o oază de recree- in Statut, care atestă grija operetă : „T im p ul chitarelor* de Lnprr
Minerului tLupeni trec prin leg a avut loc intîlnîrea. de ferenţă de 7 goluri. rc $i, totodată, un laborator (fragmente) ; 2:1.22 Nathan Milsicn» in
pentru vioară de
terpret nl partitelor
emoţii serioase, formaţia favo handbal masculin intre echi TOMUŢA VALENTIN dc cercetare ştiinţifică. partidului nostru faţă de inte Ila rii ■ 1 .(IO Modică de dans.
rită fiind ameninţată cu re pele Sănătatea Piclişa şi U ti corespondent resele poporului, este prevede
Cerinţele micilor cumpărători Magazinul „Prichindel" nu I IS 60 l'cn ln i n-î. femeile !: 13 80 Pen-
ţine cărucioare pentru copii.
■ Iru cei nuci film ul „M ănuşa" ; 13.10 Ţe-
Are unul în vitrină de la în
H Iciurnalu! de seară ; 19,60 Spectacol cu
fiinţarea magazinului. Căru f i p rile ju l Zilei pionierilor : 26,80 Ţele-cn-
m elodiilor ;
B ciclapcdin ; 21,86 Turneul
cioarele se vînd la alte ma I 22,10 Film serial : Sfinlul : 2.1.Oii T rie-
gazine, nu la cel al copiilor. B jurnalul de noapte ; 27.I0 Telesporl.
şi răspunderile comerţului Interesant ! ☆
Direcţia comercială regio
nală, conducerile O.C.L. Pro
duse industriale, trebuie să
(Urmare din pag. I) cest oraş. Aprovizionarea este In ultimul timp, tovarăşul rează de la prezentarea mo PENTH»J 24 ORE
bună. desfacerea la fel, per Agrigoroaic a fost bolnav, iar delului pinâ la apariţia arti analizeze ncîntîrziat activi Vremea rămîne nrslabilâ, eu crm l
sonalul se poartă ireproşabil”. conducerea O.C.L. Produse colului in raft ? tatea magazinelor pentru ui,ii mult noros Vor că«l«a averse Io
Aflăm că se duce personal industriale nu a depus sufi La raionul încălţăminte se copii. In urma măsurilor lua talc «Ic ploaie. îticnliie «le «leseăreări r-
la Petroşani după marfă, de La fala' locului, ne dăm cient interes pentru aprovL află doar trei sortimente de te de către partid şi guvern le d ric r. Vînt moderat, m inien$ifi«ă.i
oarece «merceologii nu ştiu seama că lucrurile nu stau zionarea magazinului. ghete. Nici sandale nu sini în anul trecut, natalitatea va locale din norii $i uoi,l cm. 1 em priiln -.i
aerului staţionară : noaptea va fi cu
ce să-mi aducă si in plus, ei chiar aşa. Tn rafturi, unele pentru toate mărimile. creşte foarte mult. Conform prinsa ini re 7 si 12 gr.nle. iar nou in
sini ocupaţi cu munca de bi mărfuri sînt în neorînduia- Caut de cîteva luni dre unor statistici existente. în tre 17 }i 22 g ij< lr.
rou". lă, lipsesc etichetele cu pre suri — ne spune cumpără- Deci, înainte de a spune . lunile următoare urmează să PENTRU URMĂTOAREI.E
toarca Ileana I., — ciorapi albi
că „lotul merge bine", ar
Asupra felului efe compor turi, praful nu-i şters etc. Si trei sferturi pentru copii de trebui să sprijinim mai mult se nască un mare număr dc 2 Zlt.E
aici, la raionul de nou-năs-
tare a personalului din su cuţi. lipsesc noutălile. Fa’ă R-J) ani, pulovere pentru bă activitatea acestui magazin, copii (Numai Ja Hunedoara Vreme în curt de inibunâiătiie trepta
bordine, tovarăşul Şonen are de peste 50 de modele con ieţi de 12—14 ani, baloane de a11fel singurul de acest peste 1 700). Comerţului îi tă si eu temperatura netului iu erejtere
numai cuvinte de laudă. De tractate. există doar două sau pentru fetiţe dc 10 ani şi nu gen din oraş. Dacă responsa revin sarcini deosebite în a
unde să ştie ce se întîmplă trei. Clienţii nu au de unde găsesc.' bilul.lipseşte mai multă vre sigurarea celor necesare tu
în lipsa lui ? turor noilor născuţi.
să aleagă. — Am văzut într-o revis me. nu trebuie să lăsăm to Dacă această problemă, a
„Toiul merge bine — ne-a tă un model foarte frumos tul în scama vînzăloarplor. LO T O
declarat Iov. Veros Edmond, — Cumpărătorii au ce să Conducerea O.C.L. Produse satisfacerii cerinţelor micilor
şeful serviciului comercial la cumpere pentru a-şi îmbră de pantaloni pentru feir'.e de industriale Hunedoara ma; clienţi, a fost privită cu oa
2-3 ani. terminaţi cu botoşci,
ca copjii. dar nu au de unde
O.C.L. Produse 'industriale are multe de făcut pentru recare superficialitate, este La tragerea din 3 Iunie I9G7
să-şi aleagă ce Ie place mal — ni se adresează Aurel L.,— necesar să se treacă ia lua
Hunedoara, cu privire la ae- mult, ne spune tovarăşul şorţuleţedin material plastic, îmbunătăţirea activităţi a rea unor măsuri hotărîte, au fost extrase următoarele
tivitatea magazinului pentru Marcel Agrigoroaic, respon dar orîcît am încercat, n-am cestui magazin. care să contribuie la regle Datorita bunei aprovizionări şi a deservirii ireproşabile, numere :
I copii „Prichindelul" din a sabilul magazinului. putut cumpăra. Oare cit du Mai notăm un amfinuntf mentarea ei în totalitate ! magazinul de tricotaje din Haţeg se bucură de aprecierea CC, C7, 58, 78, 51, 13,
I cumpărătorilor. 32 71, 50, 10, 12. 62
In fotografic : un aspect dîn raionul de tricotaje de lină.
Fond dc premii : 928 .364 lei,
V