Page 11 - Drumul_socialismului_1967_06
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3863
CONDIŢIA CREŞTERII EFICIENŢEI EC0N01KE
DEDUCEREA CIELIUIELIEOR DE PRODUCŢIE
de rebut nu se epuizează aici.
Ele sînt mult mai mulic. Dar
CONSUMURI în prezenta analiză ne-am pro
pus să scoatem în evidenţă in
fluenţa negativă pe care o e
xercită această racilă a pro
ducţiei asupra rezultatelor e
conomice ale combinatului si
SPECIFICE CIT MAI derurgic, asupra economiilor
preţul
posibil de realizat la
de cost.
Din cadrul cheltuielilor ne
productive fac parte şi pier
RAŢIONALE derile din întreruperi. In ca
drul Combinatului siderurgic
din Hunedoara, pierderile cau
zate de întreruperile în proce
sul de producţie în primele
In capitolul cheltuielilor de toate exploatările noastre să patru luni ale anului 19G7 s-au
producţie, consumurile speci se extindă pe o scară cit mai ridicat la peste 700.000 lei.
fice intră cu o pondere în largă susţinerea prin torcreta- sumă la care au fost afectate
semnată, influenţând direct re acolo unde condiţiile dc ză- economiile totale. Cele mai
asupra preţului de cost. Ple cămînt permit acest lucru. dese defecţiuni, care au con
nara C.C. al P.C.R. din de IncA mai există pierderi de dus la „intemperii" în proce
cembrie 19GG a anolizat cau material lemnos datorită ne- sul de producţie, au avut loc
zele pentru care preţul de cost dimensionării lui corespunză în'sectorul laminoare. La la
al produselor se menţine încă toare şi va trebui ca în viitor minorul de 800 mm, de pildă,
ridicat, indicînd totodată căi cadrele tehnice şi conducerile valoarea pierderilor din între
le de reducere prin folosirea exploatărilor să concretizeze ruperi se ridică la peste 100.000
raţională a forţei de muncă, eu şi mai multă exigenţă mă lei, iar la laminorul de G50 mm
gospodărirea judicioasă a ma surile stabilite privind eviden la peste 50.000 lei.
teriilor şi materialelor şi uti ţierea consumului de lemn şi Dintre cauzele care au ge
lizarea deplină a capacităţii cherestea, gospodărirea cît mal nerat aceste cheltuieli neeco-
înzestrării tehnice. Uimind in judicioasă a acestor materiale. nomlcoase la cele două agre
dicaţii!^ organelor de partid, O tendinţă de scădere se ma gate amintim lipsa de blu
conducerea întreprinderii mi nifestă şi la consumul de ex muri de relaminare, desele
niere Deva d constituit colec plozivi. Dacă în primul tri deranjamente ale liniilor de
tive care au analizat posibili mestru pe întreaga întreprin laminare, ca urmare a unei ex
tăţile pe care le avem pentru dere norma de consum a fost ploatări neatente, folosirea de
a reduce cit mai mult posibil realizata in proporţie de 87.G blumuri cu defecte de mate
cheltuielile de producţie. Cum la sulă (unele exploatări au riale sau laminare care au blo
era şi normal, atenţia a fost înregistrat insă depăşiri fală cat utilajului tehnologia, etc.
îndreptată şi asupra consumu de sarcina stabilită — la Băi- Şirul cheltuielilor neproduc
rilor specifice de materiale. In ţa Crăciuneşti cu 4 procente), tive înregistrate în activitatea
acest scop, au fost revizuite în aprilie consumul a fost re C.S Hunedoara nu se opreşte
monografiile de armare, s-a dus la 0G.r> Io sută. De remar aici. Ceea ce trebuie însă să
extins susţinerea metalică şi cat este faptul că toate uni preocupe organizaţiile de
cu alţi înlocuitori ai lemnului, tăţile noastre s-au încadrat partid, colectivele din toate
s-a mărit suprafaţa de atac a în normele de consum. Aceas secţiile este însă grija pentru
unor abataje, au'fost luate tă scădere este urmarea măsu evitarea şi lichidarea lor. ştiut
măsuri In vederea răpirii .şi rilor luate de a se revizui mo fiind că aceasta constituie o
refolosirii lemnului, precum nografiile de puşcare şi de a calc de creştere a eficientei
economice a
întreprinderilor
şi a dimensionării Iui cores cointeresa material artificieri;
punzătoare. Rezultatul aplică şi maiştrii. In prezent, înca industriale.
rii acestor măsuri este că toa drarea în consumul de explo
te exploatările, in afară de ziv este pentru aceste catego
Deva, s-au încadrat şi chiar rii dc suluriufi unul din crite
au redus consumul Ia lemnul riile principale de premiero.
de mină. Anali/ind situaţia de Analiza întreprinsă a eviden
E.M. Deva. se conştală că ţiat posibilităţi şi în ceen ce
atît la lemnul de mină, cit şi priveşte consumul de aer com
la cherestea şi margini, con primat. Măsurile luate pentru
sumul este încă ridicat. între- etnnşarea conductelor de trans
cind norma stabilită. Colecti port, pentru folosirea raţiona
vul de la această exploatare lă a utilajelor pneumatice, pre
n-a mai rămas indiferent. Măr cum şi întocmirea graficelor
turie slâ.j’aptul că In numai ’ cle funcţionare a compresoa-
PQfrîi ]Ufll"'aici s-au răpit si- -relor au condus In scăderea E. M. Teliuc, sectorul I. Se pregăteşte o nouă „re
refolosit mai mult de 120 m.c. consumului, rcnlizîndu-se 09,4
de lemn de mină. s-a studiat la sută din noima stabilită. coltă" dc minereu. Artificierul Iacob Minzat execută
şi introdus cu bune rezultate Desigur că rezultatele obţi
susţinerea metalică in preaba- nute pînă acum. deşi unele legăturile necesare puşcării electrice.
taje. iar la executarea întreţi dintre ele întrec calculele
nerii lucrărilor miniere, (ga noastre preliminare, nu sint Foto; V. ONOIU
lerii şi căi de acces), cadrele la nivelul posibilităţilor. Pla
vechi din lemn sint înlocuite nurile întocmite în acest sens,
cu cadre din şină de refaci ie. atît la nivelul întreprinderii,
Consumul se menţine totuşi cit şi al exploatărilor, prevăd
ridicat datorită schimbării măsuri de reducere n consu
metodei de exploatare intr-o murilor cnre. în final, să con
parte a zâcămînlului. In pre ducă la realizarea a cel puţin
zent se face trece ren de Ia sub- I G17.000 lei economii la ma
etaje la exploatarea prin n- teriale directe şi 2G9 000 lei la
balnje cameră descendente. aer comprimat pe întregul an. Rezerva principală — valorifi
Acestea implică susţinerea, u- Rezultatele obţinute la finele
neort în desis. a abatajelor, primului trimestru (conform
podirea vetrelor pentru a se dispoziţiilor Ministerului M i
putea crea la nivelul următor nelor nceslo consumuri se cal
un tavan artificial bine conso culează trimestrial), arată că carea superioară a lemnului
lidat. Conducerile tehnice ale economiile preconizate fata ele
exploatării şi sectoarelor vor consumurile specifice vor fi
trebui ca in perioada următoa realizate. In primele tre* luni
re să ia măsuri care să dură ale anului la materiale directe #
la recuperarea depăşirilor faţă s-nu înregistrat economii în Forestierii de la întreprin prilie, noi am cheltuit în afara
de normele de consum slabi- ' valoare de 917.000 lei faţă de derea noastră au încheiat pri prevederilor 117.000 lei. Prin
Iî|e 220.800 lei preliminat, iar ia mul trimestru din an cu re urmare. în loc să mergem în
In vederea reducerii consu aer comprimat 201000 lei fată zultate frumoase. La producţia spre bine. in loc să reducem
mului de lemn s-a luat măsu de G2.800 lei. cît s-a stabilit globală planul a fost depăşit costurile de producţie, am fă
ra introducerii în abataje a pentru această perioadă pe în cu 28 Ja sulă, la producţia cut cheltuieli în plus.
susţinerii mixte poligonale ca treaga întreprindere. marfă cu 23,8 Ja sulă, iar la Anali/.ind cheltuielile su
re va elimina slîlpii mijlocaşi, productivitatea muncii cu 2,9 plimentare. ne-am dat seama
•cadrele metalice puţind fj re RÂUL COSTEA la sulă. Raportate la întrea că ele îşi au izvoarele în une'e
cuperate la prăbuşire şi refo- director tehnic ga producţie realizată, cheltu cauze subiective, generale de
losite. Va trebui însă ca în al I.M. Deva ielile au fost reduse cu 7.000 slăbirea preocupării noasli?
lei, faţă de cele planificate. pentru realizarea de econo
Cum era firesc, în luni) apri mii. In luna aprilie, în par
lie trebuia să obţinem rezul chetele Birtin. Căz.ăncşti, Tonor,
tate mai bune. La unii indica Cerlcj şi în altele, am exploa
tori, cum ar fi producţia glo tat circa 4000 mc. lemn pnn
De aici din depozitul întreprinderii „Marmura' din Si-
merin blocurile sosite dc la Ituşehiţa sau Moneasa, de la Că bală, marfă, productivitatea metoda fasonării în trunchiuri
prioara sau Alun sint purtate spic gatere unde sînt tăiate în muncii, prevederile au fost de şi catarge. Metoda are o efi
placaje de lnarmurâ. păşite. Dar ce folos. Pentru cienţă economică destul de
producţia realizată în luna a- mare dacă se aplică acolo unde
se pretează. In parchetele a
mintite însă, aplicarea faso
nării în trunchiuri şi catarge
a fost inoportună, deoarece
arboretele a fost subţire, nu
a putut fi valorificat în sor
timente cu valoare economică
ridicolă. Din buştenii transpor
taţi la râmpile de încărcare,
circa 50 la sută au fost sortaţi
in lemn pentru foc, sortiment
care are o valoare economică
mică. Aplicarea metodei dc fa
sonare in trunchiuri şi catargo
în parchetele undo arboretele
era prea subţire, a dus la în
registrarea a 78.000 Ici picr-
dori.
Creşterea cheltuielilor fie
producţie este şi urmarea uti
lizării mecanismelor sub capa
citate. In luna aprilie la ope
raţiile fasonat şi seos-apropiat
mecanic, am avut o restanţă
de 210 m c. lemn si respectiv
1.500 tone kilometrice. Ncu'i-
lizarea mecanismelor la capa
citate a fost suplinită1 de exe
cutarea manuală a unor ope
raţii de lucru La operaţia
scos-npropiaî, do pildă, am fo
losit cărăuşi particulari, pen
tru care se prevăd tarife deş
tul de mari. Apropiatul unu1
metru cub de lemn cu atelaje
particulare nc-R coslat cu 22,10
leî mai mult decjt în cazul
cind această operaţie am fi
cxecutaî-o mecanizat. De fapt,
numai' de nc urma efectuării
scoaterii şi apropierii lemnului
la rămpile de încărcare cu a-
julorul cărăuşilor, am cheltuit
în plus 31.000 Ici faţă dc pre
vederi. Cheltuieli în plus an
fost făcute si ca urmare
