Page 2 - Drumul_socialismului_1967_06
P. 2
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3861
neagului" un spectacol de gală,
La Teatrul de stat de păpuşi Alba lulia care să se ridice deasupra tu | Profesia de vînzător
turor spectacolelor stagiunii.
NESTEMATE cu alte cinci piese, in reluare,
Premierele incluse in reper
toriul viitor vor fi intercalate
unde un prim loc îl
ocupă
POPULARE VIITOAREA STAGIUNE zare de V. Filipoiu şi V. Po- ! sau de ospătar obligă
„Povestea porcului", dramati
rumbacu, după Ion Creangă,
O expoziţie de artă popu PENTRU COPII şi „Şcoala iepuraşilor'* de Man- Fiecare om, în meseria pe — Am vrut să servesc o este greoaie, uneori după pre
cio Penciv. Prima, realizată cu
lară, ca cea deschisă recent ani în urmă intr-o manieră ■ care o profesează, e conştient bere la berăria „Corvinul", ferinţe, ospătarii sînt neatenţi.
îa Casa raională de cultură care a rămas cît se poate de I de faptul că pe umerii" lui a insă am fost refuzat. A lţii Acesta este de fapt unul din
din Brad, are valoarea unei actuală, va fi reluată spre a I pasă o anumită răspundere. insă, cunoştinţe ale ospătari motivele pentru care restau
mari confesiwni. Vizitator valorifica basmul românesc, J Cel care şi-a însuşit o califi lor, au fost serviţi cu această rantul amintit e puţin populat.
rul, oricare ar fi el, nu-ţi Chemat să îmbogăţească cu piesei, a posibilităţilor de in vare cu autorul, se adresează iar a doua. fiind o piesă ce I care profesională înaltă şi este băutură. Păreri de acest fel sint şi
poale ascunde uimirea. In noi frumuseţi zestrea sufleteas terpretare -şi montare şi, mai preşcolarilor, avind o manieră se adreseâză elevilor din cla • şi conştiincios, obţine rezultate Recordul în materie de re despre cofetăria „Metalul", bu
holul spaţios îl inllmplnă că a copiilor, să răspundă no ales, asupra conţinutului care aparte de interpretare şi rea sele mici, cărora le fixează ■ dintre cele mai bune în clamaţii îl deţine restaurantul fetul „Expres", bufetul „Car-
orînduite intr-o anumită bilei misiuni de educare a ti trebuie să răspundă umanei lizare, prilejuind, celor mici, primele noţiuni învăţate în | muncă. „Metalul". O atitudine repro paţi" şi altele. De fapt, în
ordine ţi cu un anumit gust nerelor vlăstare, teatrul de cerinţe de educare a copiilor : teme din care aceştia vor pu şcoală, este, de fapt, un spec ■ Asemenea salariaţi pot fi în- babilă a avut ospătară Elisa- ceea ce priveşte îmbunătă
al prezentării, adevărate păpuşi îşi înscrie tot mai mult să ateste, prin exemple con tea descifra noţiunile elemen tacol muzical foarte antrenant, I tîlniţi şi în reţeaua de aîimen- beta Cîampo. Ea servea.după ţirea deservirii Ia Hunedoara,
comori. Poate m ulţi dintre prezenţa în aria preocupări vingătoare, frumuseţea priete tare vîrstei lo r: bine şî rău, mult gustat. Restul pieselor în | taţie publică din oraşul Hu- toane sau refuza pur şi sim mai sînt multe lucruri de pus
noi le-am mai văzut cînd- lor diurne ale preşcolarilor şi niei, cinstea, corectitudinea, frumos şi urît, harnic şi leneş reluare, sînt cele pe care ac ■ nedoara. Exemple pot fi dale plu. Iar dacă cineva „indrăz- Ia punct. Am rugat pe tova
va, împodobind un interior şcolarilor. Păpuşarii teatrului dragostea faţă de muncă, de etc. Cu cea de-a treia piesă, torii de aici le prezintă în ac I multe. Să ne oprim doar la răşa Iudit Filimon, şefa ser
ţărănesc, înfrumuseţînd un „Prichindelul1* din Alba lulia, învăţătură, să facă educaţie colectivul de păpuşari vine să tuala stagiune : „O vacanţă în J unul. viciului comercial de , la
trup zvelt ţi bine legat sau ale cărui spectacole au fost artistică copiilor, dezvoltîndu- completeze spectacolele cu ca anul 2222" de Viorica Huber, T.A.P.L. să-şi spună părerea
pur ţi simplu, folosind o deseori gustate dc publicul le gustul pentru muzică, artă racter folcloric — care în ul „Duşmani neîmpăcaţi" de Uno In timpul liber, cetăţenii în legătură cu felul cum vîn-
mului la diferite îndeletni mic şi mare din aşezările ur plastică, pentru frumos. tima vreme nu au lipsit din Leies şi „Sarea în bucale" de | hunedoreni frecventează şi pa- Deservirea zătorii şi ospătarii îşi fac da
■ tiseria „Cerna** pentru a servi
ciri. Am admirat ţi atunci bane şi rurale ale regiunii, sint Analizate profund, după cri repertoriul teatrului, avînd un Alexandru Popovici şi V. Ga- I o cafea, răcoritoare sau chiar toria. Iată răspunsul p rim it:
arta creatorului popular, preocupaţi continuu de varie teriile de mai sus, lucrările larg ecou In rîndul publicului. f iţa. I un şpriţ rece. Localul este — Ne fac multe greutăţi
dar la un mod singular, tatea tematică a pieselor, de au fost supuse consiliului ar E vorba de „Fata babei şi fala Insislînd - pe spectacole de • foarte mic, poate cel mai mic în unităţile ospătarii tineri, absolvenţi ai
Izolat. Şi iată acum, toate programele pe care le vor tistic. care a hotărît cele trei moşneagului", dramatizare de inspiraţie folclorică şî pe cele I din Hunedoara. Aici insă este 9 şcolii din Petroşani. O parte
aceste obiecte la un loc, a- oferi spectatorilor lor — copiii premiere din repertoriul vii Ion Stoicescu, după povestirea muzicale, teatrul „Prichinde J imposibil să nu te simţi bine. din aceştia, nu sînt atenţi şi
diinatc cu strădanie înge Stagiunea prezentă nu s-a toarei stagiuni. lui Ion Creangă. O notă fru lul", care în prezenta stagiune de alimentaţie parcă nu-i pasionează meseria
mănată cu pasiune. Este, încheiat încă şi consiliul ar Pentru a se da posibilitate moasă pentru colectivul din s-a reliefat prin reîntinerire în ■ Vînzătoarea, atentă, te înlrea- aleasă. Apoi, avem cîteva ele
Intr-un fel, o redescoperire. J tistic al teatrului din Alba Iu- actorilor de a avea o gamă Alba lulia, care a pus în sce căutări regizorale şi scenogra | bă ce doreşti şi te serveşte cu mente incorigibile. Amintesc
Felul frumos
■ promptitudine.
Tot ceea ce cu alte prile lia a şi hotârît asupra viitoa mai variată de interpretare nă, pinâ în prezent, toate dra fice, va da viitorului an tea I de a vorbi, calitatea deservirii publică pe Elisabeta Ciampo, Silaghi
ju ri era o simplă constata rei stagiuni. . artistică, de roluri, colectivul matizările realizate după lu tral şi mai mullă prospeţime, 1 te fac să vizitezi cu plăcere Otto, Ana Drăghici. Ştim că
re a prezenţei artei, a de Cum reuşeşte colectivul de Teatrului de păpuşi din Alba crările cunoscutului povestitor: mai mult antren copilăresc. ■ patiseria „Cerna". există nemulţumiri în ce pri
venit acum o adevărată de- păpuşari să răspundă solici lulia a ales ca- primă piesă „Punguţa cu doi bani", „Capra Pasionat de' munca frumoasă Acest lucru însă nu carac- veşte deservirea şi sîntem ne
tărilor de azi ale teatrului din noua stagiune „Hensel şi cu trei iezi”, „Harap Alb", pe care o are de îndeplinit ■ terîzează pe toţi ospătarii şi nea" să o deranjeze, atunci voiţi să luăm măsuri mai efi
printr-un repertoriu adecvat ? Grctel", de Gustav Valenţiu, „Povestea porcului". Din do prin arta sa, el va şti — fără a vînzălorîi care îşi desfăşoară se supăra foc. Abia cînd re- ciente.
Piesele selecţionate de con un reuşit spectacol muzical, rinţa de a oferi copiilor spec a neglija să sublinieze valen I activitatea în unităţile de ali- clamaţiile s-au înm.ulţit, con In ziua efectuării raidului
Impresii dinfr-o siliul artistic din lucrările dra care va place copiilor de toa tacole inspirate din tezaurul ţele dramatice cu caracter e p mentaţie publică din oraşul ducerea T,A.P.L. a mulat-o tovarăşul Trifan, directorul
matice ce se adresează copii te vlrstele, şi care. prin con neasemuit al folclorului nos ducativ ale pieselor — să dă ■ Hunedoara. Sînt încă dese ca- pe ospătară amintită, discipli T.A.PiL, Hunedoara era plecat
lor, au fost leeturate şi discu ţinut. montare, interpretare, tru, piese din care respiră acea ruiască micilor spectatori fru | zurile cînd cetăţenii aşteaptă nar. la Călan. Măsura luată nu din localitate. Am fi vrut să
expoziţie tate cu întregul colectiv a! va dărui celor mici o vizio frumuseţe spirituală, unică in museţea vîrstei cu cîntecul, a timp îndelungat să fie ser a dus la îmbunătăţirea deser aflăm şi părerea dînsului asu
teatrului. In această şedinţă nare plăcută, educativă şi re felul ei, a omului dîn popor, jocul, basmul, peisajul şi colo I viţi, cînd li se vorbeşte pe un virii. Mai mulţi excursionişti pra felului cum sînt primiţi
de lucru, fiecare actor şi-a creativă. A doua premieră a actorii păpuşari vor să facă ritul ei. I ton nepoliticos sau pur şi sim- din Reşiţa spuneau, pe bună. cetăţenii în unităţile de ali
spus părerea asupra valorii stagiunii, în curs de definiti din „Fata babei şi fata moş- LUCIA LICIU
monstraţie. Argumentele J piu nu sînt băgaţi in seamă. dreptate, că după ce au aş mentaţie publică. Tovarăşul
sint viguroase, iar impre I Cum este şî firesc, consumato- teptat' o jumătate de oră pînă Trifan a fost în Franţa într-un
siile deosebit de sigure. ■ rii îşi spun părerile în scris, să-i întrebe cineva ce doresc, îndelungat schimb de expe
Admirlnd măiestria cu I notiţele lor fiind introduse în n-au putut servi masa deoare rienţă, însă învăţămintele cu
care au fost executate ex I cutiuţele de reclamaţii şi se- ce in restaurant nu se găsea lese nu sînt aplicate în prac
ponatele, explozia de vita 8 sizări. Cîteva din aceste pâ- ceea ce doreau. tică. Ba mai mult, nu s-a fră-
litate ţi frumuseţe a fiecă I ieri vor demonstra că tova- Desigur că ne este greu să mînlat nici măcar să valorifice
rui obiect, ai impresia pur | răşii din conducerea T.A.P.L. relatăm toate observaţiile con sutele de sesizări ale cetăţeni
ţi simplu că stai de vor B Hunedoara au făcut puţin în sumatorilor în legătură cu de lor făcute in acest an. Ele sînt
bă cu sutele de autori I privinţa îmbunătăţirii deser- ficienţele care se manifestă la ţinute la sediul trustului, deşi
identificaţi sau râmaţi a Vîrsta I v ilii populaţiei. restaurantul „Metalul". Ele se consumatorii reclamă deficien
nonimi. . ■ Foarte multe nemulţumiri a află, în păstrare şi conservare, ţe destul de grave. Oare este
M arii a rtiţti, cu adevărat | creat modul defectuos de de- la conducerea T.A P.L. greu să-i facem să înţeleagă
mari, ţi-au pus o parte din B servire de la berăria „Corvi- Mulţi sînt şi cei care merg pe vînzâtoi i şi ospătari că sînt
sufletul, din simţirea ţi sen cravatelor 1 nul". Redăm numai cîteva din la restaurantul „Corvinul". Os datori să-şi exercite meseria
timentele lor in materia < impresiile consumatorilor. pătară Ana Drăghici le face în mod ireproşabil ? La Hu
căreia i-au transmis fiorul 2 Gheorghe Dogaru nota r însă multe surprize neplăcute. nedoara nu există posibilita
artei. Au dat viaţă pămîn- ! — Pentru a servi o halbă de Un consumator făcea haz de
tului, făcîndu-l să răsune ■ berc a trebuit să aştept 40 de necaz. tea ca cetăţeanul din locali
în poezia cu rezonanţă au roşii | minute. Aş dori să remarc — Cînd a desfăcut sticla de tate sau din alte părţi să poa
tohtonă a ulcioarelor de I faptul că în berărie nu era a- spumos, Ana Drăghici mi-a tă fi primit şi servit in cele
Obîrţa, atit de mult ase • glomeraţie. făcut baie. mai bune condiţii ? La aceste
mănătoare cu vasele dacice.
Mîini, sute de m iini, au ţe | Un .alt consumator, Cornel Părerea consumatorilor este întrebări aşteptăm răspuns.
sut poemele geometrizate Numeroase scrisori sosi ■ Podeleanu făcea următoarea aceea că la frumosul restau
ale covoarelor, cusăturilor te la redacţie relevă bucu ■ sesizare : rant „Corvinul", deservirea V. ALBU
ţi costumelor din Hiţca, ria ţi entuziasmul cu care
Băiţa, Căinel sau Boldo- punătorii cravotelor roţii
vin. Intimpină prima lor sărbă
toare.
Ne oprim fnai îndelung,
medităm, revenim ţi din
nou cercetăm cu luore a- Orchestra de muzică uşoară a Clubului muncitoresc din Uricanl. ® 40 de pionieri ţi ţco-
minte crestăturile în lemn FOTO : N. iMOLDOVEANU larl din clasele a doua ţi a
ale lui Aurel Pelriţor din patra, de la Şcoala gene
Ociţor. Splendide lingurare rală din Teliuc, au poposit
cu motive geometrice ţi flo- recent la Ţebea, sub goru
rajke tradiţionale, statuete, nul Iul Horia. Acolo, pe pă-
y.ăuce, bastoane sînt adevă PĂSTRAREA BULETINULUI ‘mint cu profund ecou îs-
rate opere miniaturale. „ toric, copiilor li, ţ-a vor
Lemnul a asimilat parcă în bit despre marca răscoală
rezonanta intimă a fibrelor de la 1784, despre eroii ar
întreaga sensibilitate a ar deleni înscriţi cu Utere de
tistului. DE IDENTITATE- aur in cartea de istorie a
Şi nu numai a lui, ci a patriei.
unei întregi colectivităţi,
„Toiagul neamului", opera £ Sala Casei de cultură
aceluiaţi autor, rcuncţte fi din oraţul Hunedoara a
gurile sculptate ale lui De- ÎNDATORIRE A FIECĂRUI găzduit tim p de trei zile pe
cebal ţi Traian, ale marilor cei mai tineri interpreţi al
voievozi români, ale eroi clntecului ţi jocului — pio
lor răsculaţi ai Ţării Mo nierii de la ţcolile generale
ţilo r : Horia, Cloţca, C ri- din oraţ. Cei peste 700 de
ţan, a „craiului munţilor" mici spectatori — ne scrie
— Avram lancu. Autenti CETĂŢEAN! prof. Ioan Vlad — au a
că lecţie de istorie, „ Toia plaudat cu căldură dansu
gul neamului", reflectă pa rile pădureneţti, cîntccele
triotism ul fierbinte al vaj corale, ţi pe soliţti, bale
nicilor locuitori ai Ţării Buletinu! de identitate esle tate eliberate fără termen u tăţeni nu arată împrejurările tul cu cerculeţe, baletul cu
Zarandului, cei care nu o singurul act cu care o persoa nor anumite persoane. exacte în care şi-au pierdut mingi, gimnastica artistică
dată s-au je rtfit pentru nă de la vîrsta de 14 ani îşi Pentru ca buletinul de iden buletinul de identitate, cău- cu panglicuţc, baletul „ In
idealul libertăţii naţionale. dovedeşte identitatea, domici titate să nu fie deteriorat îna tînd să arate că nu sînt vi serarea", nenumărate pune-'
. O expoziţie de artă liul şi cetăţenia. Acesta se e inte de a i se expira terme novaţi dc pierdere; De pilda, te din program.
populară este o mare confe liberează cetăţenilor de către nul de valabilitate, el trebuie numitul Lucaci Iulîu din co
siune. Un suflet colectiv organele de miliţie. Termenul păstrat cu grijă şi în perma muna Aurel Vlaicu, a recla 0 Aproape întreg satul
se dăstăinuie vizitatorului. nenţă asupra posesorului. Sîot mat la miliţia oraşului Deva Am.poiţa — ne serie tova
cu viaţa, sentimentele ţi de valabilitate a buletinului insă numeroase cazurile cînd că i s-a furat buletinul de i- răşul losif Frincu — a par
arta sa milenară. de identitate este de 10 ani. unele persoane privesc cu u- denlitate, împreună cu servie ticipat la întrecerea sporti
socotit de la data eliberării de vă organizată între elevii
T. ISTRATE şurînţă păstrarea buletinului ta, din cabina unui autoca
către organul de miliţie, cu de identitate, din care cauză mion. în timp ce staţiona pe ţcolii din localitate ţi cei
excepţia buletinelor de identi- acestea ajung in mina unor c strada Cir/.a Vodă. In realita din Tăuţi Alergările, sări
lemente neeînstile, care le fo te însă, servieta in care avea turile in lungime ţi înăl
losesc pentru a-şi ascunde i- buletinul a fost uitată la res ţime, întrecerile la volei ţi
dentilatea după ce săvîrşesc taurantul din staţia C. F. R. I oină au fost urmărite ţi
diferite infracţiuni. Aşa de e Simeria. susţinute cu viu interes. în
xemplu, infractorul Stanciu Sînt apoi multe situaţii cînt! trecerea sportivă s-a înche
Eugen, cunoscut falsificator de posesorii buletinelor de iden iat cu un program artistic,
buletine de identitate şi libre titate Ie păstrează în locuri oferit dc elevii oaspeţi,
te C EC , s-a prezentat la data de unde foarte uşor pot fi după care s-a făcut un plă
ne 20 decembrie 1966 la cctă- pierdute. Cetăţeanul R.M. d-n cut popas la ..Pietrele de
ţeana R. C. din Căîan, căreia Sîntuhalm venea cu căruţa !a calcar" de la Ampoiţa.
i-a spus că o cunoştinţă a sa Deva. Buletinul de identitate Bine aprovizionat, prezenlind mărfurile într-un mod plăcut şi atrăgător, magazinul
i-a recomandat-o pentru casă se afla in buzunarul hainei, cu autoservire nr. 69 din Deva se bucură de aprecierea cumpărătorilor.
torie. Femeia credulă şî mi pe care a nruncat-o însă in
loasă l-a primit în casă. Stan- căruţă. Buletinul a căzut din
ciu i-a furat buletinul de i- haină şi apoi din căruţă. No
dentilate, pe care apoi I-a fal roc că a fost găsit de C. T.
sificat. In baza acestuia, agen din comuna Băcia. care l-a
ţia CEC. din Petroşani i-â c- predat organului de miliţie. Ruletine de gtiri j» radiojurnale i
liberat libretul nr. 15-708-3932 Unele persoane, alunei cînd , 43 : 0.UU ; 11,00 , 13,00 ; l i 00 : US.ir .
18.00 ; 20.00 ; 22.00 ; 24.00 ; 2,35 (pro-
pe care falsificatorul depusese reclamă pierderea buletinu M r u gmmul !). 2.30 : fl.30 : 10 00 ; 12,00 i
50 lei. A mistificat apoi suina lui, nu verifică cu aten 14.00 : 17.00 ; 10,00 , 23,00 . 0.33 (pro
depusă şi astfel, a scos 3.200 lei ţie pentru a se convinge gramul H).
de la diferite agenţii din ţară. dacă înlr-adevâr l-au pier fflam daimneavoositro liber
Legile statului nostru inter dut In acest sens este sem
zic înstrăinarea, darea sau pri nificativ cazul numitului Bo-
mirea spre păstrare, ori drept nef Petru din Deva, care la
garanţie a buletinului de i data de 10 martie 1967 a a /
dentitate. Această prevedere dus la cunoştinţa organului de IR.nn T.a ordinea zilei Organizarea
este însă încălcată de câlre u miliţie pierderea buletinului SEBEŞ: Muncile tui Hercule („S cbejul)11; tale ji eficienţă m activitatea de inves • tiin tifie i a producţiei ji a muncii ;
I-V20 M ult e dulce ji frumoasă. . Em i
nii cetăţeni care îşi lasă bu de identitate, iar la data de Joi M ofturi )9tl0 ; Omul din Rio („P ro gre tiţii ; IS.40 Ineuniune în colidixn ; 2U.U0 siune «le lim b i rnmfmă contemporană i
letinul de identitate în diferi 27 martie şi-a retras plînge- sul") ; A P O LD U L, DF. SUS : Hnţul lindiugazeu rle «cară. Ciunica econo l-'»130 Pentru copii „P rim a usca vacan
ALB A
lie piersici , Finala liuclucajă
mică- Dm activitatea întreprinderii Agri
te locuri, uilă de el si. dupâ rea, arătînd că şi-a găsit bu- IU L IA ; A foat cîndva Imţ („23 Au- cule de jia t Leliliu ; 21,05 Antena tine tă mare* : 10 30 Telcjurnalul de sea
aceea reclamă pierderea sau letinul“ de identitate. acasă, 1 IUNIE rsiiI") ; Abunţ m atrim onial ; Zile reci relului ; 22,l i In tiln ire cu jazz-sil — ră ; 20,00 Interpreţi «Ic muz.ieă popu
20.50 S(n«li«.nl
hiră ; 20.25 Telcgloh ;
furtul acestuia. Numitul Cior- sub pat. („V ic to ria ") ; TElU Ş : Povestea prostiei inulliiustrum entistul Rulând Kiiek ; 22,45 ‘ mic : „N ăpasta* de I I C-sragiale In
mele ; Saga ; Z L A T N A ; Vremea pagini
terpretează stu«len(i ai
Institutului «le
nila Mihai s-a prezentat la Spre deosebire de cazul a lor ; Cînd M artin avea 14 ani ; BRAD: Mnmem poezie : „M ă uit in orbii copii aria teatrala si cinematografică ; 21 75
lor* ; 23,00 Almanah muzical ; 2,02 M e
Exploatarea minieră Munce- rătat mai sus, unii cetăţeni, Rîdcm eu Slan g! Dran ; Com lodiile nupţij. întrebări Ih care s-a răspuns în
lul Mic. lăsînd buletinul de i- după ce aduc la cunoştinţa or plotul ambasadorilor ; C U R A ffA R Z A : ’ rR O G N A M U L ir : s.oo ,,11 ai să cîn- trebări la care tiu s a răspuns încă;
Albă ea riiparta ti cei 7 saltimbanci
dentîtate la biroul personal ganelor de miliţie pierderea H AŢEG l Arnya ; Pinguinul j II.fA : lăin* — m uriră ntoasă ; 8,35 Coordona- Cercclări aduale de emlocrinolnpie An
chetă jtiin ţific ă internaţională; 22,00 Pa-
pentru a i se întocmi formele sau furtul buletinului de i Cimaron ; Sub eiipoln albastra. le culturale ; 3,43 „D ragă nsi-c Oltenia* raJa vedetelor : 22.15 De la G iolln |,a
de angajare. După cîteva zile dentitate. nu mai comunică DEVA : Un lilm cu o fată fermeca-' •— m elodii populate ; ‘J 3(J Do re mi pen llrincngi (emisiunea a IV-a) Prezintă
tru copii : Program dc cintcce pinme
Seară «Ic balet ;
Iun l-runz.clli ; 22.35
a plecat de la Muncelul Mic. faptul că si-au găsit actul «oaie (cinematograful „T a in a ") ; Zorln rc jli ; 111,09 Din repertoriul orchestrei 23.(10 Telejurnalul de rsoaple.
fără insă a-şi ridica buletinul pierdut. Astfel, în luna octom grecul ; Copii îndrăzneţi („A rta ") ; Fe simfonice din Galaţi ; 10 30 Lectură In
de identitate, pe care l-a aban brie 1956. Timîşan Sorin din mc!a necunoscut* („gradina11) ; SI premieră. G Talaz : „Treptele linpli
MER1A: Snzaio gi băie ţii; H U N E D O A
donat. Hunedoara a reclamat pierde RA : Jandarmul la N cw -York („S iile m rii". 111e Constantin : „Tineri» noştri
bunic» ; I 1,0U Portrete în muzica popu
TR O C R AM U I. I : S.on Tot înainte. I’ -
De asemenea, orice cetăţean rea buletinului de identitate.' fu fg islu l") ; Faust X X ; M ieii visători ::nsiune cn p rile ju l sărbătorii Zilei in- lară ; 12,20 ltceur.oajlc|i interpretul ? — fiS
(„Flacăra'1) ; V alurile D unării (gradina
are obligaţia de a anunţa or Cu toate că nu după mult „Flacăra14) i Barcagiul (grădina „Ştadi iernaţiiinale n copilului ; S.20 Mnmuni m uzici ujuară; 13,011 „Te poteca de la
jtînâ" — emisiune dc fnlclnr ; 15.30 U
ganului de miliţie lipsa bule timp şi l-a găsit, în aprilie 1957 on‘‘); TFL1U C: Viaţa începe la ora fi poetic interpi ciut de Mariana M ilm ţ : zina văzută «le aproape : 15,00 Din n-
tinului de identitate, iar cei nu adusese la cunoştinţa or scara ; C Ă L A N : Tatăl soldatului; W ar- i,2a La microfon, melodia preferată : ncretclc l»ii Ion I ta rlu la ry-D .trclie ; 15.30 P E N T K IJ 24 O K E
lock; PETROŞANI: Porumbelul dc a rgi
Radiomaga/imil
I..IU
njen 1 lătoarelor :
care îl găsesc sînt obligaţi să-l ganului de miliţie acest lucru, lă („R epublica41) ; „5314 ; Călăreţii dc tutui l ’jg iiii din o pticta „F iica Doar.i M ioriţa, A ila păpuşarilor la bîlciurile şi Vremea se menţine instabilă, cu e tn ii
lirg u rile lra«liţionale ; IC 30 Com pozito
predea înlr-un termen scurt motivind că a neglijat s-o poney („7 Noiembrie14) ; LU P F N I : O nei A n g o r dc Lccocq ; IU,3(J „B ră d u rii an euvinlnt : Sergiu Sarehizov ; 17, IU msi mult nuros in cursul z.ilei Local
Această prevedere legală nu facă lande/ul zburător („M uncitoresc14) : î.e- ţul singuratic* — poveste inur.icală pen Lum inile rampei — frpgmentc din «pec- vur- mai căilen avene de plnaie Insoţilb
ll.Ui)
Polonia („C u llu ra l14) ;
BAR-
nln
în
im copii de Laurenţiu Trofela ;
este respectată de către'foţi Toate aceste aspecte sînt în fl T E N I : Evadatul ; TAROŞENI : Cele C m nici economică-» II,lâ Parada solii (acolcle TeatMilu» de operă «i balet ; de descurcări eleclnce V ini moderat cu
eînteee pentru
13,00......Am ales aeesl»
vest. Tempera
intensificări Incale din
cetăţenii, unii anunţînd pier călcări ale legilor statului nos-, patru iile ale nraţuluî Ncapole ; Omul iilo r ]i a orchestrelor dc m u ricj us«a d»inineavoastr3 : 10,30 Rapsozi ai fo lclo tura aerului staţionară : noaptea v* fi
derea sau furtul buletinului tru. iar cei în cauză sint pa merge după soare ; VU LC A N : Cerul }■ r.'t , 12.15 Din însemnările instructoru ru l.......... : l«n lllă ja n gi IU< Caza cuprinsă între 7 fi )2 gra«le, iar ziua in
iadul i Insulele Icrmceale ; C R lV ID IA :
Elemente
componente ale
lui artistic
Cil ; 10,45 In
2U,00
jurul globului ;
de identitate după timp înde sibili de sancţiuni. Pentru ca A lfabetul fr ic ii; A N IN O A S A : Cuba *58; spectacolului. U tilizarea tehnici a sce Transmisiunea concertului orchestrei sim tre 17 }i 23 grade.
lungat. fapt ce duce îa ingre- astfel de cazuri să nu mai aibă Unde e11 i acum, Maxim ? ; L f- nci iniei ; IJ,I Succese ale muzicii u fonice a Radjntelevizinhli D irijo r llm PENTKU UKMATOAKEf-E
VEZEN I : Prima >i de libertate ; r t -
unarea rezolvării cazului res loc. este necesar ca toţi cetă T R IL A : Căpitanul reroţ L O N F A : Fan- joarc ; 14.00 Cînta formaţia Frlmond TetnVov (R. T Bulgaria). Snlisi )ean
Deda ; 14.15 Tot înainte (ediţie pentru
In pauză : l'ri
pectiv De obicei se anunţă la ţenii să păstreze cu grijă bu- tomAs („7 Noiembrie41) ; Cei 7 din Tena: pionierii slin clasele a lll- a ţ i a IV-a) ; Ticne R jm p.il (Franţ-j) Cmcinat l'avcles 2 ZILE
d enii mei, .scriitorii
organul de miliţie pierderea lelinul de identitate, aceasta Drum periculos („M in e ru l41) ; ORAŞTIF: In.Ui Muzee }i expoziţii : M u/cnl Je a r cu. Evocare «le Eugen febeleanu j» Ion
tă ..M ira M iuo viei'T Expoziţiile sapli-
sau furtul după 7-10 zile, du fiind o îndatorire elementară Satul plutitor ; Neveste periculoase .m îoii ; 10 13 Recital de operă : Arta Colan ; 22.50 M elodii lansate tn festiva Vremea se îmbunătăţeşte treptat, da»
(„P a tria "); Steaua U r i nume („F lacăra");
pă ce reclamantul ajunge la a fiecăruia dintre noi. C U C IR : Fantoma din M orisville ; Să Elnrcscu : 10,30 Ritm uri nemuritoare : luri ;i concursuri Jc mutica uşoară ;
râmîne fa vo ra b ili averselor de ploaie în
In amurg, pe lacul Tuuşur. concluzia că nu-! va mai găsi. Lt. colonel de miliţie ritoarele de la tram bulină („M u ncilo- valsul ti tangouI ; 17.J3 Ascultaţi ;i 23.22 M a ejlri ai madrigalului : Jolsan- cursul dupâ-amiezîî. Temperatura acru*
nes OcWegheti» ; 23.45 Pulbere dc el ele
; Prima der.ilurie (.,7 Noîembrie11) ;
F o to : I. T E R E K Sînt şi cazuri în caic unii ce- rOPA SABIN c -tie fidelă furâdîna ..7 Noiembrie") i recunoaglcli* — pm giain de muzică sim — muzică ujoarS. lui staţionară.
fonică ; 18,05 Radiosimpczîon : Ritmici