Page 29 - Drumul_socialismului_1967_06

La faza regională Criteriul de Noi relatări

a concursului bază al despre situ­

artiştilor ama- selecţiei —
tori—spectacole aţia din
ridicarea Orientul
reprezentative,
bogate în calitativă Apropiat şt

conţinut a turmei Mijlociu

4 PAGINI — 25 BANI
VINERI 9 IUNIE 1967

DE CE ESTE DIFERIT Tovarăşii Nicolae Ceauşescu

Pe teme ale muncii politice de masă
şi Ion Gheorghe Maurer au
RITMUL DE EXECU­ primit pe tovarăşul Zenon Nowak
ROLUL EDUCATIV Şl

TARE A PRAŞILEI ?
La primire a participat to­
amiază,
tovarăşul
Joi
la
Nicolae Ceauşescu. secretai ge­ varăşul Gheorghe Râdulescu,
neral al Comitetului Central al vicepreşedinte al Consiliului de
MOBILIZATOR AL fost deosebit de favorabil exe­ doar 10 la sută erau prăşite. împreună cu tovarăşul Ion Olszewski Kazimierz, vicepre­
Miniştri.
Român,
Partidului Comunist
In ultimele zile
timpul a
Au participat, de asemenea,
Tovarăşul loan Sâuchea, pre­
Gheorghe Maurer, preşedinte­
în
cutării lucrărilor agricole
cîinp, perioadă în care cea şedintele cooperativei, preciza le Consiliului de Miniştri, au şedinte al comitetului de rela­
că a fost o perioadă cîncl au
mai marc parte a forţelor şi venit foarte puţini oameni la primit pe tovarăşii! Zenon No­ ţii economice cu străinătatea
mijloacelor ele lucru au fost luciu. Marea majoritate a wak, vicepreşedinte al Consi­ de pe lingă Consiliul de M i­
niştri al R H Polone şi Wies-
AGITAŢIEI VIZUALE antrenate la întreţinerea cul­ semănatul castraveţilor pe Io­ Populare Polone, preşedintele law Sobierjski, ambasadorul
liului de Miniştr i al Republicii
cooperatorilor s-au ocupat cu
turilor- prăsitoare. Drept rezul­
Poloniei la Bucureşti.
părţii polone în Comisia gu­
turile personale.
tat, în marea majoritate a co­
operativelor agricole din raio­ In cadrul cooperativei acti­ vernamentală de colaborare e- întîlnirea s-a desfăşurat în-
nul Sebeş, sfecla, cartofii şi vitatea oscilează destul de evi­ conomicâ româno-polonâ, care tr-o atmosferă caldă, tovârâ-
porumbul sînt curate de bu­ dent. Astfel, în timp ce coope­ participă la întîlnirea preşe­ şeascâ.
ruieni. ratorii din brigada I condusă dinţilor comisiei. (Agerpres)
Lupcni. Uricani. Două ex­ — 1.500.000 Iei economii faţă Aceeaşi grijă se constată şl Organizîndu-şi bine munca de Ilie Munteanu participă mai
ploatări numere, două organi­ de deviz la activitatea de in­ in urmărirea rezultatelor ob­ şi folosind din plin fiecare oră bine la executarea lucrărilor,
zaţii de partid ; două moduri vestiţii ; ţinute in întrecerea socialistă. bună de lucru, cooper atorii din cei din brigada a doua (briga­
de a privi agitaţia vizuală, de — 1.000 m c. in plus, încăr­ Cercetăm panoul cu grafice ex­ Apolclul de Jos au reuşit ca dier Nicolae Troanca) sînt mai
a o folosi ca mijloc de educa­ caţi mecanic în galerii. pus in incintă, faţă in faţă cu pînă la C iunie ac. să termi­ slab mobilizaţi la muncă, nu
re şi mobilizare a minerilor la In incinta exploatării, in­ angajamentele pe sectoare. ne prăşi la a doua la sfecla de depun acelaşi interes pentru
îndeplinirea sarcinilor de pro­ tr-un loc frecventat zilnic de Fiecare sector are un grafic ; zahăr pe 40 de hectare si, la întreţinerea culturilor. Din 0-
ducţie. toţi minerii intilnim, aşezate pe fiecare grafic sînt trecute cartofi pe G3 de 'hectare. Pa­ cest motiv prâşitu) porumbu­
LA LUPENI : o agitaţie vi­ Ia lind, un şir de panouri in toate brigăzile, iar în dreptul ralel'cu aceste lucrări .s-a e- lui este destul de. înlîrziat.
zuală bine organizată, sugesti­ care sint expuse angajamente­ fiecăreia, realizările la zi. Tre- xeculat prima ini reţinere^ me- Lucrările de 'întreţinere se Joi dimineaţa au început în Ungar ă, condusă de Laszlo Fol-
vă şî operativă, puternic anco­ le defalcate pe sectoare, iar cînd prin faţa graficului, la canicâ şi manuală a porumbu­ desfăşoară lent şi la coopera­ Capitală lucrările celei de-n des, locţiitor al ministrului a­
rată in miezul problemelor in continuare, pe drumul de intrarea şi ieşirea din şut, mi­ lu i.. Lucrările respective sVau tiva agricolă din Dra.şov. Aici Vl-a sesiuni a Comisiei guver­ griculturii şi industriei alimen­
producţiei şi — de aceea — acces spre intrarea în mină, nerul poate constata cu multă realizat pe mai bine de* 75 la se poale spune eă praşila ma­ namentale româno-polone de tare. şeful Departamentului sil­
cu efect. angajamentele concrete ale fie­ uşurinţă .din mers" realizările sută dinf cele 410 hectare cul­ nuală la porumb se află abia colaborare economică. viculturii. care a făcut o vizită
LA URICANI : o „agitaţie cărei brigăzi. brigăzii pe ultima decadă, pre­ tivate in "total cu porumb.’ S-au la început. Din 220 hectare e­ La lucrările sesiunii partici­ de studii in ţara noastră.
vizuală" insuficient gindiiă. — Acestea sint angajamen­ cum şi realizările obţinute pînă asigurat astfel . condiţii, bune rau întreţinute doar 10. As­ pă Gheorghe Râdulescu, vice­
care serveşte mai mult ca dc- tele luate la începutul anu­ iif ziua precedentă pe sector pentru creşterea şi dezvolta^ pecte de arest fel sînt semna­ preşedinte al Consiliului de (Ager preş)
ror $i — de aceea — lipsită lui ? şi pc mină, precum şi situa­ rea plantelor. late1.şi la Oărpiniş. Miniştri, preşedintele părţii
de eficacitate — Nu, acestea sînt angaja­ ţia comparativă cu celelalte . Bine se desfăşoară lucrări­ Din cele cîteva consemnări române în Comisia guver na- •
mentele reînnoite în urnia a- exploatări din Valea Jiului. le de întreţinere şi la coopera­ se poate trage concluzia că în mentală de colaborare econo- I
Pentru a uşura ţinerea la zi
Factor activ de nalizarii îndeplinirii planului a acestor grafice. realizările Mina Paroşeni; Se fac tiva agr icolă din Pianul de Sus. cooperativele agricole din ra­ miră şi Zenon Nowak. vicepre- "
in primul trimestru şi a dez­
şedinţe al Consiliului de Mi­
ionul Sebeş ritmul de lucru 1h
baterii măsurilor privind fo­ sint scrise citeţ cu creta pc ultimele pregătiri la sta­ Aici din cele 272 hectare- cul­ prăşitul porumbului poate şi niştri al Republicii Populare j Se dezvoltă
tivate cu porumb, au fost pră­
influenţare a losirea cît mai eficientă a fon­ sticlă mată, care este lumi­ ţia de depozitare a ci­ şite manual peste 200 hecta­ trebuie să fie intensificat A­ Polone, preşedintele părţii po­
dului dc timp. Fiecare miner
nată din interior, ceea ce în­
lone în această comisie.
~ ne spune tovarăşul Ilie Pe­ lesneşte urmărirea graficelor mentului necesar lucră­ re Rezultate asemănătoare ceasta presupune însă o mai i colaborarea
s-au obţinut şi în alte unităţi
susţinută mobilizare a tuturor
maselor tru, preşedintele comitetului de către toate schimburile, rilor ce se vor executa printre care Roşia de Secas, rooperalorilor la lucru. La Lu­
sindicatului pe exploatare — la această exploatare mi­ Sebeş. Spring şi altele. cios. Draşov şi Cărpiniş. orga­ O delegaţie a Ministerului
Industriei Construcţiilor, con­
Dar, să folosim limbajul con­ trebuie să cunoască în orice M. CRISTESCU nieră. In total. în raionul Sebeş nizaţiile de partid să sprijine dusă de ministrul Dumitr u Mo- economică
cret al faptelor. moment sarcinile şi angaja­ din 10.700 hectare cultivate cu mai îndeaproape consiliile de sora, a plecat joi In Bulgaria,
Parcurgiml în aceste zile mentele reale ale exploatării, porumb au fost întreţinute ma­ conducere pentru antrenarea unde va face o vizită de cilcva
incinta Exploatării miniere ale sectorului şi brigăzii din (Continuare în pag a 3-a) nual 4 G33 hectare. tutu 1*0r forţelor existente în zile la invitaţi.» ministrului româno-polonâ
Lupeni, rărnii c»r impresia că care face parte Dc aceea, nc Dar. i u i peste tot s-au de­ cîmp. acolo unde se hotărăşte construcţiilor al Bulgariei.
aici pereţii clădirilor, zidurile, preocupăm ca popularizarea pus aceleaşi eforturi. La co­ soarta producţiei de porumb
lateralele aleilor, fronlispiciilc lor prin mijloacele muncii pu­ operativa agricolă din Ludo>. De acest lucru ar trebui să ★ In ansamblul schimburilor
construcţiilor — totul — arc blice să fie in permanenţă la Optimizarea tăierii lucrările sînt rămase în urmă. fie preocupaţi mai îndeaproa­ Joi dimineaţă a părăsii Capi orr>noiuicc dintre ţara...noastră
grai. Fără a solicita alic surse, zi. îndată ce intervin modifi­ Pînă la 6 iunie din cele âZO pe şi tovarăşii de la uniunea fala delegaţia dp specialişti în şi Polonia, construcţiile de
prin graiul concis si lapidar al cări in ceea ce priveşte anga­ hectare ocupate cu porumb cooperatistă din Sebeş. economia forestieră din R.P. maşini au o pondrre importan­
panourilor, graficelor, chemări­ jamentele de întrecere datori­ laminatelor tă. Conform protocolului în­
lor şi lozincilor, capeţi o infor­ tă îndeplinirii înainte dc ter­ cheiat penlru acest an intre
maţie cuprinzătoare despre men a unor obiective, se fac La Combinatul siderurgic din Huncduara se dcslâşoarâ o cele două ţâri prietene. Româ­
preocupările şi realizările mi­ modificările respective ir» pa­ larcă acţiune dc organizare ştiinţifică a producţiei şi a mun­ nia livrează printre altele in
nerilor. afli pulsul activităţii nouri. Observaţi că cifrele dc cii. Pe această linie, in scopul îmbunătăţirii muncii de pro­ UN NEOBOSIT CĂUTĂTOR Polonia masini-unelle pentru
întregului colectiv pe panouri sînt scrise cu vop­ gramare a producţiei de oţel şi laminate, perfecţionării pro­ prelucrarea metalelor, locomo­
Dintr-un panou expus chiar sea proaspătă, mai viu colo­ ceselor tehnologice, urmăririi mai îndeaproape a modului tive Diesel electrice de 2 100
la intrare, facem cunoştinţă rată, care atrage privirea Sini rum se realizează sarcinile dc plan şi obligaţiile contrac­ CP, vagoane cisterne, autoca­
cu angajamentele luate în in- tocmai noile angajamente, lua­ tuale. s-a trecut la folosirea cu eficienţă a calculatorului AL NOULUI mioane. rulmenţi, locomotive
Ireccrea socialistă pe acest an: te de curind. electronic Recent, in urma studiului întreprins de colectivul Diesel hidraulice de 350 CP.
— 25 000 tone de cărbune Faptele conving că o ase­ de la acest calculator, in colaborare cu inginerii V. Văzduu- utilaje şi instalaţii de foraj.
depăşire a planului de pro­ menea popularizare, bine gin- ţeanu. Z. llorvath. S. Fudor şi alţi specialişti de Ia exploa­ Exportul polonez în România
ducţie ; dilă, concretă şi operativă a tarea şi întreţinerea laminorului dc semifabricate, s-a trecut cuprinde motoare Diesel, mo­
— 20 kg cărbune pe post obiectivelor întrecerii este efi­ (a optimizarea tăierii laminatelor. Ca urmare, anual se va toare şi echipament naval,
depăşire a plamilui pruducli- cientă. stimulatoare Cunos- obţine o economic de peste 10 milioane lei. produse ale industriei electro­
vităţii munrii ; rînd obiectivele ce le au dc In prezent colectivul calculatorului electronic lucrează tehnice, utilaje miniere şi pen­
— 1.700.001) lei economii la realizat, minerii îşi orgonizea- la întocmirea modului matematic, în vederea optimizării ac­ tru industria chimică, maca­
preţul de cost ; zf» mai bine lucrul, muncesc tivităţii de producţie de la sectorul furnale. rale de construcţii, vagoane de
— 150 nvl. depăşire n planu­ cu ui» clan mai mare pentru T STROE corespondent pasageri, de postă şi bagaje,
lui lucrărilor de pregătire: îndeplinirea lor autoturisme şi altele. Volumul
schimburilor de mărfuri din­
tre cele două ţâri prevede o
majorare simţitoare faţă de
Aparat pentru amil precedent
„Vom realiza în primul măsurarea schimburi şi adînnrii colabo­
!n scopul
lărgirii
acestor
rării tehnico-ştiinţifice în a-
temperaturii ccastâ principală ramură eco­
nomică, delegaţii
de specia­
semestru 50°|D din planul cercetare ştiinţifică a Com­ lişti la nivelul miniştrilor au
Specialiştii din secţia de
făcut un schimb
vizite
de
Astfel, ca răspuns la vizita
de execuţie Acestea au fost binatului siderurgic Hune­ făcută în primăvară de o de­
doara au conceput şi con­
legaţie a Ministerului Indus­
anual de investiţii!“ dotate cu ataşnmenlişti, con­ struit im aparat care per­ triei Construcţiilor de Maşini
tabili de loturi şi calculatori
mite măsurarea cu precizie
de state. Descentralizarea pro­
ducţiei, pentru că în esenţă a temperaturii laminatelor din ţara noastră, condusă de
ministrul Mihai Marinescu, a
la laminoarcle de
piofile
Au trecut aproape două luni 150 000 lei, renlizîndu-se astfel despre ea este vorba, permite mici şi sîrmă. Aparatul este sosit în România o delegaţie
de cînd la şantierul TC.M M 33,5 la sută din sarcinile tri­ o cuprindere şi urmărire mai utilizat în cercetările pri­ de specialişti polonezi in frun­
Teliuc a fost instalată o nouă mestrului al Il-lea. Revirimen­ raţională a tuturor probleme­ vind influenţa temperaturii te cu Janusz Ifrynkiewicz, mi­
conducere. Măsura in sine se tul în sine ne face să credem lor legale de realizare;) indi­ asupra parametrilor dc re­ nistrul industriei grele. Timp
dovedea foarlc necesară din că şantierul va reveni curind catorilor- planului de stat şi zistenţă a laminatelor din de 10 zile cît s-a aflat în ţara
motivele pe care le-am amin­ Ia „linia de plutire", că de a­ reducerea preţului de cost. A­ oţeluri aliate, în vederea Inginerul Vidu Agli- noi. ale produselor pe O altă dovadă a pmciuclic şi îmtnmâlă- nbastrâ. delegaţia poloneză a
tit pe larg în articolul publi­ cum înainte vechile anomalii cest lapl degrevează conduce­ îmbunătăţirii calităţii aces­ ceru de /n.Uzmo „30 cate le realizăm îm­ preocupării permanen­ tirea culilălii lor. In vizitat aproape 40 de obiecti­
cat în ziarul nr. 3327 din 21 vor fi înlăturate treptat şi to­ rea şantierului dc o seamă în­ tora. Decembrie1' din Cugir preună cu oamenii din te pentru continua preveni n lost terminat ve industriale, luînd astfel cu­
aprilie ac tal. treaga dc probleme, permiţîn- are o bior/rujic asemă­ secţii lacem noi apu­ îmbunătăţire n calită­ prototipul maştmi de noştinţă cu larga varietate a
produselor industriei noastre
Ne-am deplasat la şantier Caic osie explicaţia acestei dn-i să-şi îndrepte atenţia spre nătoare cu mulfi n/fi caţii, 1i\cercâm dilerile ţii produselor şi redu­ spălat rufe Alba lux constructoare de maşini. Dele­
penlru a vedea ducă saltul ca­ revenii-: ? Din discuţiile pur- rezolvarea problemelor de an­ inqineri din aceeaşi u- metode de lucru. Pînă cerea cheltuielilor o fi ale cărei caracteris­ gaţia a purtat discuţii cu spe­
litativ în a. Irv 11 alea economi­ mle cu conducerea şantierului samblu şi perspectivă, să a- zinc) sou chiar din al­ acum om avui nume­ constituie recenta pro­ tici se remarcă prin cialişti români, cu vicepre­
că. promis cu un fon foarlc am aflat că perioada aprilie- eorde asislpnţa tehnică. îndru­ Şasiuri tele. A lucrat pe lind roase snlislactii. Mi-au punere către Electro­ numărul mic de repe­ şedintele Consiliului de Miniş­
hotă rit. se face simţit, lama a- mai s-n caracterizat prin apli­ marea şi controlul necesar. ca muncilor in mese­ Inst brevetate 2 inven­ motor“ Timişoara a re Deci, produsul va tri şi reprezentantul perma­
Agliceru
pri 1 ie s-a soldat cu o uşoară carea unor măsuri organizato­ riile de strungar, lăcă­ ţii şi aplicate in pro­ inginerului modificarea li mai uşor. mai este­ nent al ţârii noastre în
privind
tic şi va h realizat la
creştere a producţiei fără a sc rice impuse de însăşi situaţia Concomitent cu măsurile de autopropulsate tuş. mecanic, maistru duci ie mai multe ino­ un pref de cosi redus, C.A.E R., Gheorghe Râdulescu,
realiza insă volumul planifi­ moştenită. Principala acliune A OAKGA şi apoi inginer. Dru­ vaţii. sistemului de prindere
cat In luna mai situaţia este a fost îndreptată spre reorga­ Unităţile agricole socia­ mul parcurs a însem­ In urmă cu diva a motorului şi n pom- hi acest hmp ‘ se lu­ în scopul concretizării proble­
mult îmbunătăţită. Hanul a nizarea si transformarea vechi­ liste dc stat din Alba. Cal­ nai o nemărginită dra­ crează la proiectarea melor care prezintă interes
pentru dezvoltarea colaborării
maşinii Alba lux 7 la
goste pentru cunoaşte­
fost depăşii cu aproximativ lor loturi în unităţi complete (Continuare în pag. a 3-a) da şi Apold au ridicat pri­ rea maşinilor şi o pa­ ba/a căreia stă elimi­ între cele două ţâri şi spori­
mul lot de şasiuri auto­ siune nestinsă pentru narea tuturor deficien­ rea livrărilor reciproce.
propulsate. Utilajele, cuce­ tehnică. Aceste senti­ telor semnalate de cd- S-a a juns aslfe! la stabili rea
rire recentă a tehnicii a- mente se concretizea­ Ire cumpărători şi prin unui nomenclator mai larg al
vansatc, permit realîzorea ză în rezultatul fruc­ folosirea noilor proce­ schimburilor de produse din 1-
unei largi game (Ic lucrări tuos nl căutărilor care dee, se va reduce con­ ccastâ ramură. îndeosebi in sec­
pentru întreţinerea culturii pe scurt înseamnă: in­ sumul de ial)lă inoxi­ toare noi, cuin ar fi: instala­
cartofului, combaterii boli­ venţii şi Inovai ii. A- timp, lanţurile articu­ pei la bazinul cenln- dabilă. ţiile de automatizare, industria
lor şi dăunătorilor. late cu bucşă şi role a lugei Io maşina de . Conduri de viilor,
plicatea lor în produc­ venii o execuţie înde­ spălat rule. Prin aceas­ electronică si electrotehnică
ţie aduce economii 0- lungată. Bucşa ein ta. se realizează o sim­ proiecte. Stind de vor­ de curenţi lan, utilaje energe­
miale uzinei de m ili­ plificare a întregului bă cu comunistul V i­ tice. aparatură de măsură şi
oane de lei. confecţionată ptinlr-o da Agliceru ai convin­ control, construcţii navale, in­
serie de operaţii costi­ sistem de fixare, o îm­ gerea că toate se vor stalaţii frigorifice, maşini tex­
începui să
— Am
Noi produse concep uncie modifi­ sitoare şi se tăcea o bunătăţire a calităţii realiza inlocmai. Cer- tile, utilaje pentru industria
clanşeilulii şi o uşu­
mare risipă de mate­
cări de /tehnologii sau rial. Studiind posibili­ rinţă mai mare ta mon­ titurlinea are la bază chimică şi rafinării. De ase­
de panificaţie să construiesc dilente tatea reducerii timpii taj. siguranţa şi dăruirea menea s-a discutat posibilita­
dispozitive Încă In ur­ lui de lucru la execu După cum ne mărtu­ cu care munceşte el, tea unor schimburi reciproce
Colectivul de muncă al mă cu 15 ani. Un sm- tarea bucşei şi elimi­ risea inginerul V. A - colaborarea şi spriji­ de proiecte şi documentaţii
Fabricii de pîine din Deva qur qind mă stăpâneş­ narea pierderilor de nul pe carc-l are in tehnice privind construcţia u­
se străduieşte să satisfacă te de pe vremea cină metal, inginerul V. A- gliceru. In centrul pre­ permanentă de la to­ nor obiective industriale şi fa­
serviciului
ocupării
tot mai mult cerinţele con­ am începui să învăţ qliceru a conceput şi constructor şef. a con­ varăşii săi. bricarea unor noi şi importan­
sumatorilor. Astfel, în ulti­ meserie: sd contribui realizat o maşină auto­ ☆ te produse, organizarea reci­
ma per ioadă au fost asimi­ cu toate cunoştinţele mată pentru tabricarca cepţiei In general, stă In fotografia de mai procă de expoziţii pe ramuri,
late noi sortimente de pa­ ni ele pentru a tace bucşei direct din ban­ preocuparea pentru a­ sus Inginerul Vida A- simpozioane ştiinţifice, în ve­
nificaţie care se bucură de munca omului mai u- da de metal. Cu ajuto­ plicarea în viată a ghccru discul înd cu derea unei maî bune cunoaş­
aprecierea unanimă a popu­ şoard. Pentru a înde­ rul acestei maşini, ma- prevederilor Plenarei maistrul Ion Bota şi teri a realizărilor industriei
laţiei. Printre acestea amin­ plini acest gind stu­ leriotul este tolosit su CC al P.C.R. din de­ cont/olorul de calita­ grele dintre cele două târî.
tim : cornul i speciale cu un diez neîncetat şi {in o Id la sută. iar bucşa cembrie anul trecui. te Ştefan Kelcmcn des­ Vizitele reciproce ale celor
bogat procent de grăsime, slrînsă legătură cu este confecţionată din- Obiectivele principale pre caracterist icile doi miniştri şi discuţiile pur­
crochete cu caşcaval, cro- muncitorii din sedii It-o singură operaţie de realizat sini: redu­ noilor îuse pentru in­ tate au demonstrat interesul
chete cu brînzâ, cozonaci cu Md interesez şi studiez Economiile realizaie a­ cerea consumului de dustria textilă intrate ambelor părţi pentru dezvol­
mac. cozonaci cu rahat, co­ caracteristicile vechi­ nual se ridică la melal la labricatca In produefia de serie. tarea unei cooperări multila­
zonaci cu stafide, cozonaci maşinilor de spălat ru­ terale.
Vedere exterioară a creşei şi căminului da zl da la Fabrica de hîrtîe din Petrcştl. rozetâ efce. lor maşini şt ale celor 2.200.000 lei. fe şt a cheltuielilor de S. CERBU MIRCEA IONESCU.
Foto: V. ONOIU rodactor la Agerpres