Page 30 - Drumul_socialismului_1967_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3868

Din Istoria străbună In acţiunile de muncă

a pămfntulul hunedorean
voluntar-pafriotică

PREFECŢII IUI

EN TU ZIA SM

A VRAM 1AHCU

Luptele eroice duse de po­ re legiune fiind comandată Ş I D Ă R U IR E
porul român din Transilvania de cîte un prefect ajutat de
în cursul revoluţiei de la un viceprefect. Legiunea era
3848-1849 au confirmat pe de­ împărţită apoi în mai multe
plin justeţea cauzei de elibe­ cete sau batalioane de cîte De cîte ori merg în satul na­ parate 25 km de drumuri, au
rare socială şi naţională de 1.000 de oameni, flecare co­ tal, mă opresc şl admir şirul fost amenajate terenuri penliu
sub jugul feudal străin, sco- mandate de cîte un tribun, a­ de pomi fructiferi care străju­ irigaţii, s-au îâcut împăduriri
ţînd în relief o serie de per­ jutat de un vice tribun, iar iesc, în tăcere, drumul acela în fond de stat şi comunal. E­
sonalităţi, adevăraţi eroi al la rîndul lor cetele erau divi­ Joo moţesc. Interpretează elevii de la Şcoala generală Bala de Crlş (Brad). de ţară. Eu le mîngîl tulpinele levii au fost antrenaţi în mod
neamului, care s-au pus în zate in zece centurii, a 100 de viguroase şl coroana de frun­ deosebit la curăţarea aleilor, a
fruntea maselor populare jert- oameni, fiecare comandate de ze Iar el parcă îşi apleacă, tre­ parcurilor şi a cetăţii, la alte
findu-se pentru cauza dreaptă cîte un centurion sau căpitan. murat, ramurile intinzîndu-mi- acţiuni de înfrumuseţare a o­
a naţiunii noastre. lancu şi-a formBt singur o le generoase ca sâ mă înfrupt raşelor Deva şl Simeria care
Rezistenţa eroică şi faptele legiune aproape completă nu­ Al Vlll-lea concurs al artiştilor amatori din roadele lor coapte. Mulţi vor cunoaşte, în cadrul anului
de vitejie, înfăptuite de A­ mită .Aurea Gemina*, după din aceşti pomi au fost plan­ turistic internaţional, o mare
vram lancu, împreună cu pre­ numele legiunii a XlII-a ro­ taţi de către noi, oiţiva elevi afluenţă de excursionişti. Me­
fecţii şi tribunii lui, au însu­ mane Gemina de la Apulum de liceu, cu mulţi ani în urmă rită a fi evidenţiată strădania
fleţit poporul nostru, i-au dat (Alba lulia). Ceilalţi prefecţi — in ziua cînd am devenit depusă, în acest sens. de către
încrederea deplină în puterea urmau să-şi organizeze fieca­ utecişti. Era prima noastră organizaţiile U.T.C. de la Ex­
forţei sale şi în victoria fina­ re legiunile în diferitele părţi CE AŞTEPTĂM DE LA RAIOANELE acţiune de muncă voluntar-pa- ploatarea Minieră, I.R.T.A.,
lă a cauzei sale. Aceste lupte ale Transilvaniei: Axente Se­ triotică pe care, cu siguranţă, 1 M.C. Bircea, Atelierele R.M R,
au întărit acel spirit de uni­ ver la Blaj, Constantin Roman A w nu o vom uita niciodată. Cu Simeria, cooperativele agricole
tate creat de-a lungul secole­ pe oîmpie, NIcolae Solomon cîtâ seriozitate am plantat po­ din Tîmpa şi Sîntandrei etc.
lor între toţi românii, pregă­ în Hunedoara şi Haţeg. Po- mii I Cu oîtâ grijă şi dăruire Dacă toţi tinerii erau mobili­
Balint la Roşia, Ioan Buteanu ALBA Şl SEBEŞ IN FAZA REGIONALA
tind calea desâvîrşîrii procesu­ povici Marţian la Sebeş, Sîmion l-am îngrijit mai tirziu I De a­ zaţi la acţiunile de muncă vo-
lui de unitate naţională. tunci am mal plantat alţi şl lunlar-patrioticâ, angrenaţi
Hotârirea poporului român in Zarand şi Petru Dobra la alţi pomi, am amenajat tere­ într-o largă întrecere, roadele
din Transilvania, de a se or­ Zlatna. Dacă în concursurile anteri­ nuri de sport şi zone verzi, am puteau fl şi mai mari. In con­
ganiza temeinic militâreşte. s-a Patru din aceste legiuni ur­ Cel de-al Vlll-lea concurs al vocali şl Instrumentişti. Situa­ uităm : cîţlva solişti I). Dar oare, formaţiile corale, dato­ îngrijit parcuri şi monumente textul unei adevărate emulaţii
luat după cea de a IlI-a adu­ mau sâ fie organizate pe ac­ formaţiilor artistice de ama­ ţia nu este prea îmbucurătoa­ tot un cor şi o formaţie de rită numărului mai mare şl istorice, am colectat fier vechi generale există însă organizaţii
nare de la Blaj, din septem­ tualul teritoriu al regiunii Hu­ tori, aflat in pragul desfăşu­ re dacă ne gîndim la multitu­ fluieraşi prezintă la aceeaşi valorii lor superioare, îşi dis­ şl hlrtie... Dar cîte n-am fă­ U.T.C, (T.RC.H,, I.G.O,, Flola-
fază şi căminul cultural din
brie 1848 Văzind că cererile nedoara. rării fazei regionale, a însem­ dinea genurilor artistice reco­ Obreja. Care este atunci deo­ putau mult mai strîns dreptul cut? Nu eram singuri, eram în ţie, întreprinderea Poligrafică,
lor nu gâseso nici o ascultare Acţiunile armatei încep în nat pentru sutele de inter­ mandate de regulamentul dc sebirea intre aceste două in­ de a participa la faza regio­ întrecere cu miile, sutele de ş.a.) care nu au organizat pînâ
în faţa conducătorilor revolu­ luna octombrie I84R, cînd Co­ preţi din raioanele Alba şi concurs, dar mai ales la posi­ nală sau finală, de data aceas­ mii de tineri din toate colţuri­ acum nici o acţiune de muncă
ţiei maghiare, vechile privile­ mitetul revoluţionar român a Sebeş un prilej de manifesta­ bilităţile şi tradiţia in mişca­ stituţii de cultură in ceea ce ta doar corul din Săsciori este le patriei care făceau şî ej a­ patriotică, dind dovadă de ne­
priveşte posibilităţile de orga­
gii ale nobilimii menţinînd şi dat ordin sâ fie dezarmate re a măiestriei lor artistice, a rea artistică de care dispune nizare a activităţii artistice ? desemnat sâ reprezinte tradi­ celaşi lucru, care îşi dâruiau păsare.
pe mal departe pe români în gărzile ungureşti care. sub dragostei pentru frumuseţea acest raion. Desigur, formaţi­ ţia corală sebeşanâ. Corul că­ cu generozitate o parte din Tinerii cu care am discutat,
starea de iobăgie, sâtui de a- masca revoluţiei, atacau şi cintecului şi jocului popular. ile de dansuri din Peţelca şi In ceea ce priveşte numărul minului cultural din Poiana, timpul lor liber pentru înfru­ cît şi Comitelui orăşenesc
titea împilări şl asupriri, ro­ prâdau satele şi locuitorii lor. In etapele anterioare ale con­ Stremţ, corurile căminului cul­ şl varietatea genurilor artisti­ cu rezultate frumoase înscri­ museţarea satelor şi oraşelor. U.T.C. Deva sint hotârîţi să ri­
mânii au trecut sâ-şl facâ Acţiunile cele mai revoluţio­ cursului au fost selecţionate şi tural din Obreja şi al casei ce raionul Sebeş se prezintă se în palmaresul său, nu s-a Munca voluntar-patriobicâ dice ştacheta realizărilor la noi
dreptate „cu lancea lut Ho- nare s-au desfăşurat în Mun­ promovate cele mai bune co­ de cultură din Alba lulia sînt oarecum bine. Pe lingă un cor, prezentat anul acesta nici mă­ şi-a cîştigat în ţara noastră o cote : dorinţa tuturor este ca
ria", cum s-a exprimat Avram ţii Apuseni, unde la 21 octom­ lective de artişti amatori de colective de valoare, cu pers­ formaţii de dansuri şi fluieraşi car la faza raională desfăşura­ îndelungată şi frumoasă tradi­ in primul semestru sâ realize­
lancu în dieta din Cluj. De a­ brie lancu dezarmează garda la care se aşteaptă, în fazele pective de afirmare, dar fap­ (cîte două din fiecare gen), un tă chiar în localitate. ţie, devenind una din fprmele ze 70-75 la sută din angaja­
cest fapt au ţinut seamă frun­ maghiară din Abrud, iar ia 23 superioare de concurs, o com­ tul că din raion nu se poate grup vocal, o brigadă artisti­ O observaţie specială trebuie cele mai importante de mani­ mentul anual. In perioada ime­
festare a dragostei faţă de pa­
că, solişti vocali, două fanfa­
diat următoare ej şi-au propus
taşii naţiunii române din octombrie Dobra dezarmează portare mai bună. prezenta un grup sau ansam­ sâ facem pentru grupul fol­ trie, faţă de locurile natale, un sâ acorde o atenţie deosebită
Transilvania cînd au hotârit pe cea din Zlatna. Incepînd din Dar oare formaţiile promo­ blu folcloric. — deşi folclorul re, o formaţie de muzică u- cloric de la Poiana-Jîna. înce­ mijloc eficient de educare co­ colectării plantelor medicinale
organizarea şl înarmarea po­ decembrie, Munţii Apuseni au vate sînt cele mai reprezenta­ şl obiceiul din această parte şoarâ, o echipă de dansuri ger­ pute cu destulă intirziere. pre­ munistă a tineretului. Bineîn­ şi a seminţelor forestiere, com­
porului român pentru a se pu­ devenit cetatea rezistenţei ro­ tive pentru raioanele respec­ a Văii Mureşului ar fi oferit mane. un grup folcloric, solişti gătirile acestei formaţii decurg ţeles că azi această tradiţie es­ baterii dăunătorilor, realizării
tea apăra împotriva măsurilor mâneşti, unde o mare parte tive ? Oglindesc ele posibili­ motive de inspiraţie (să ne re­ dansatori etc. destul de anevoios datorită u­ te continuu îmbunătăţită şi în­ construcţiilor zootehnice, ame­
teroriste ale nobilimii şl pen­ din prefecţi şt tribuni se vor tăţile artistice de care dispun ferim doar la culesul viilor); De o frumoasă tradiţie se nor greutăţi în mobilizarea In­ tărită cu noi fapte, cu noi ac­ najării suprafeţelor pentru iri­
tru a-şl cuceri drepturile ce grupa în jurul Iui Avram Ian- aceste zone folclorice ? Puteau sau faptul că nu se prezintă bucură în acest raion forma­ terpreţilor, a lipsei unul libret ţiuni. In cele ce urmează vom gaţii, colectării înlr-o cantitate
i se cuveneau de veacuri. cu. reuşind sâ formeze o le­ fi promovate şi alte genuri o*formaţie de muzică populară ţiile de fluieraşi, fanfarele şi definitiv şi a unui specialist arăta cîleva din rezultatele ob­ şi mai mare a fierului vechi.
Iniţial, Comitetul revoluţio­ giune completă. cu tradiţie sau mai noi ? In sau uşoară, nu este pe măsură echipele de dansuri Ca şi în competent care sâ asigure o ţinute în această direcţie de Referitor la ultimul deziderat
nar a preconizat organizarea In articolele următoare vom raionul Alba sint selecţionate sâ mulţumească. alte concursuri, fluieraţii din bună instruire a interpreţilor. către organizaţiile U.T.C. de — colectarea fierului vechi —
a 15 legiuni româneşti cu un prezenta pe unii din prefecţii pentru faza regională două Corul şi brigada artistică, Jina şi Şugag au adus in sce­ O vină în acest sens o poartă pe raza oraşului Deva — re­ angajamentul luat pe luna iu­
efectiv total de peste 200.000 Iul Avarm lancu, tovarăşi de formaţii corale, două echipe formaţii bune. cum am mai nă. prin cîntecul lor, frumu­ atit comitetul raional pentru zultate care din zi în zl cîşti- nie este deosebit de mobiliza­
de oameni. Organizarea m ili­ luptă ai' „Craiului Munţilor1*. de dansuri, o formaţie de flu­ spus, sînt de altfel singurele seţea şi vioiciunea melodiilor cultură şi artă care nu a ac­ gă o nouă strălucire. tor : 260 tone. Pentru realiza­
tară a-a făcut după schema l>rof. GH. AîsţGHEL ieraşi, două grupuri vocale, care reprezintă casa de cultu­ mârgineneşti. Fanfara din A- ţionat din timp pentru reme­ rea acestei cifre Comitetul o-
vechilor legiuni romane, fieca­ Muzeul regional Alba Iulie două brigăzi artistice, solişti ră în faza regională (şi sâ nu poldul de Sus ca şi cea a ca­ Tinerii din întreprinderile,
sei de cultură s-au bucurat de dierea situaţiei, cit ş! Casa re­ Instituţiile şi şcolile oraşului, râşeneso U.T.C. a făcut o re­
aprecieri deosebite din partea gională a creaţiei populare ca­ de pildă, au colectat de la în­ partizare judicioasă a cantită­
specialiştilor şi a publicului. re, cunoscînd situaţia a ami- ceputul anului şi au expediat ţii totale pe organizaţii şl co­
mitete U.T.C., trasînd fiecărui
şi
nat întocmirea libretului
hunedorene
oţelâriile
spre
Nu putem spune acelaşi lu­
Absenţa nu-i totuna cu... prezenţa! cru despre numărul şl valoa­ trimiterea unor specialişti la 535 000 leg. fier vechi care a tînâr sarcina de a strînge cîte
5 kg. fier vechi.
această formaţie pretenţioasă
fost deja sau va fi metamorfo­
rea echipelor de dansuri. O
singură formaţie de valoare, şi complexă. zat în numeroase maşini şi u- Am enumerat doar citeva
Printr-o preocupare mai a-
cea a casei de cultură, parti­ tentâ şi susţinută, raioanele tilnje care vor mări zestrea in­ din realizările şi totodată din
dustrială a patriei. Uteciştii
preocupările viitoare ale ule-
Pişa armatoare ne a- ghlşeelor. prlmlndu-şi Cel Irel angafali In ştesc avem de-a face cu prezent In mai multe Io- cipantă şi la dialogul la dis­ Alba şi Sebeş vor putea sâ din satele aparţinătoare şi-au ciştilor, ale Comitetului orăşe­
duee un caz Interesant „drepturile" pentru... secţia O.S.M. 1 din ca­ lipsa simţului de râs- curi t E cu neputinţă a- tanţă, cu perspective in eta­ prezinte Ia faza regională materializat entuziasmul spe- nesc U.TC. Deva in domeniul
din Combinatul slderur '■munca'de pus ă. Deodatăr drul Combinatului si- pundere a unot condu- cest lucrul". Si pentru pele superioare, este prea pu­ spectacole bogate in conţinut, . cific vîrstei în plantarea a 2,5(30 muncii voluntar-patriotîce, Ele
gic Hunedoara. Colabo- sună telefonul şi In pll- derurgic Hunedoara slnt cătorl care manifestă elucidarea-cazului s-au ţin. S-au destrămat formaţii reprezentative pentru aceste de pomi fructiferi, ornamen­ sînt o chezăşie eă.jşpg^jamcn*-
tQtorul nostru 1. MA­ nia receptorului se auzi şl elevi* Irf liceal"Indus­ tolerantă, ori înlesnesc ..adresai..controlului II- vestite cîndva, ca cele din A- zone folclorice. tali şi plopi, precum şl în cură­ tele luate pentru acest nn vor
NEA, ne roagd sd-/ re­ o voce stridentă : trial. Ca şcolari „slrgu- cu bună şfiinfă sdvlrşi- nanciar intern care, prin pold şi Sîngâtin, reprezenta­ ţarea a peste 300 hectare de pă­ fî nu numai îndeplinite cl şi
producem întocmai. Aşa­ — Aici controlul II- incioşi", au studiai mult rea unor abateri, şi „e- metoda -verificărilor In- GH. ARMAŞESCU şune. Au mai fost amenajate, considerabil depăşite.
dar sd-/ luăm de la ca­ nanciar intern. Sisiali toii“ noştri şl-au pus crucişale, a scos In evi- tive pentru zona folclorică a inspector la Comitetul regional de asemenea. 13.000 m p. zone
păt... plata salariilor pentru loate speranţele în „ a- denia absentele aminti­ Sebeşului. pentru cultură şi artă verzi, au fost construite şi re­ ALEX. BALGRADEAN
Pe baza situai tel de topitorii Constantin julorul" maiştrilor. Aşa te.
producţie şl a prezentei Constantin şl Constan­ s-a ajuns ca In schim­ Ce se va Inllmpla a-
furnizată de către maiş- tin Mazilu şi pentru ma- F IŞ IE R bul unor „mici atenţii" cum ? Deocamdată şi pe
trl, statul de plată pe caragislul Gheorghe — dupd cum spun guri­ unii şi pe alţii, noi tl
luna mal a lost terminat, Chlorăscu I le rele — maiştrii Vaier notăm In Uşa nr. 4, ca
corectat, transcris, dac- — De ce ? — au în­ Lâbunel. Tiberiu Paşpu absenfi la capitolul con­ îndrumătoare pentru
Hlograllal, iar Jn cele trebai ei cu dezolare In cum sd /rans/orme ab­ şl Pacolă Stelan să-l ştiinţă! Jar cei In drept
din urmă şeful de secţie glas In timp ce Ielele li sentele de la serviciu In ponteze pe cel trei nu au decîl să-i ponte­
ş]-a pus semnd/urd Ire- s-au îngălbenii. prezente, deşi el conti­ muncilori In mod licliv. ze ca prezenţi pe state­
murindă pe hlrtia lu­ nuau sd fie prezenţi nu­ timp de 28 de zile. De­ le de reţinere a daune­ absolvenţii claselor a Vlll-a
cioasă. Apoi, casierii au — O sd vedem, răs­ mai la şcoală. $I, cum, sigur că tovarăşii lor de lor aduse combinatului!
Introdus banii In plicuri punse casiera. muncă se întrebau me­
şl fn ziua stabilită ială-l Dar să o luăm şi noi In toate cazurile de reu : „Cum poate un om Pentru conformitate: Absolvenţii actualelor clase gratuitatea uniformei, a reh
pe „eroii" noştri In fala mai pe îndelete. ştirbire a avutului ob­ sd lie In Qcelaşl timp PAUL BIRLADEANU a ViII-a din învâţâmintul de pamentului de protecţie. > .
cultură generală, care doresc ţilor şi rechizitelor, ca «i
sâ dea examen de admitere cazării şl mesei în cămine
în şcolile profesionale şi lice­ cantine. Unul din crp/.o
DIN Pentru ele de specialitate, găsesc în­ şcolilor profesionale pot unu
menţionează
absolvem
că
drumătoarele necesare la toa­
Funeraliile ga ţară. Elaborate de Minis­ liceul teoretic prin cursur st
te şcolile de 8 ani din întrea­
rale sau fără frecvenţă,
terul Invăţămîntului şi tipări­
după un stagiu în prO'i
ŢARĂ deservirea te prin Editura didactică şi şi dacă au dat rezultate bun
pedagogică, ele pun la indemî-
in muncă pot urma cu15 :r
tovarăşului na elevilor amănunte în legă­ de zi sau serale ale şcolii
tură cu reţeaua unităţilor de
tehnice de maiştri.
NOI TIPURI DE populaţiei învâţâmînt. pe regiuni şl lo­ clor de specialitate, înd ;tr
Pe lingă prezentarea :<*
calităţi, datele de susţinere a
Mihai Mujic trebuie cunoscute de candidaţi. cintă descriere a specialii^ il
MOBILA concursului şi obiectele care torul respectiv oferă o ,
în care se vor şcolariza t-lr
In satele şi comunele
din
îndrumătorul cuprinde şl de­
Fabricile de mobilă din regiunea noastră funcţionează talii în legătură cu durata şco­ in anul de studii 1967-ja*
Sibiu şi Măgura Codlei au in prezent peste 800 de maga­ Concomitent, el preeizea
realizat două noi tipuri de In ziua de 8 iunie au avut de muncă al celui dispărut, a zine săteşti. In acest an au fost larizării şj cu unele înlesniri: cei care urmează cursurile 1
mobilă de bucătărie: una este loc . funeraliile lui Mihai Mu­ evocat personalitatea lui Mihai date în folosinţă noi magazine vâţâmîntului seral al licee;
formată dintr-un dulap, o jic, vechi militant al mişcăm Mujic, arâtînd că acesta s-a săteşti în localităţile Deal, Ciu- ele special ii ate beneficia a. -
masă demontabilâ şi trei muncitoreşti din ţara noastră, aflat tot timpul alături de mi­ gud şi sînt aproape gata con­ timpul şcolarizării, de <v • ,
taburete, iar cealaltă din­ membru al Consiliului Central neri, mnnifestînd grijă şi a­ strucţiile magazinelor din Me- sprijin material care se ar 1 ]
tr-un dulap combinat, com­ al Uniunii Generale a Sindi­ tenţie faţă de viaţa şi de preo­ teş, Cureehi, Totoi, Almaş S i­ Medicul Ana Boldoşan elevilor din învâiâmîntiii: m
pus din trei corpuri sepa­ catelor din România. cupările lor. Calităţile sale i-au de la circumscripţia sa­ ral al liceelor de cultură
rate, care pot fi asamblate Corpul defunctului a fost adus o caldă'preţuire din par­ lişte, Tău etc. nitară Sâlişte, raionul O- norală. Absolvenţii învăţăm
prin alăturare şi suprapu­ depus la Casa de cultură a ti­ tea celor ce l-au cunoscut. O dată cu intrarea în func­ râştie, urmăreşte dezvol­ tului seral al liceelor dc sn
nere. o masă şi două tabu­ neretului din raionul ,30 De­ Adueind, în numele Comite­ ţiune a acestor unităţi, reţea­ tarea nou-născutei Si- cialitate au aceleaşi drept ,
rete. Sortimentele de mobi­ cembrie*. In cursul zilei de tului Executiv al Consiliului ua comercială de la sate va cu­ mona. şi primesc aceleaşi ac: * rj
lă existente vor fi îmbogâ- joi, prin faţa catafalcului an Central al U.G.S.R., un ultim studii ca şi absolvenţii rur*L
gâţite, de asemenea, cu alte trecut, aducînd un ultim oma­ omagiu, celui dispărut, tov. prinde toate localităţile mal iilor de zi.
două tipuri de bibliotecă : giu, numeroşi oameni ai mun­ Ion Cotoţ a spus : „Ne stăruie importante din mediul rural.
„Ovtdiu" şi „Cora“ realizate cii. activişti de partid, ai sin­ încă în amintire înalta con­ (Agerpres).
la C I.L Blaj. dicatelor, vechi militanţi ai ştiinţă, corectitudine şi prin­
mişcării muncitoreşti, prieteni cipialitate a lui Mihai Mujic,
şi cunoscuţi, foşti tovarăşi de firea sa optimistă, puterea sa
ÎNLOCUITORI muncă ai celui dispărut. Dc de muncă. Mihai Mujic s-a si­ 17.10 In ilu jba patriei ; 17,40 C o n tfft- le : Sim fonii de Haos W'emer Hertz*
tuat de la începutul activităţii
asemenea, au venit să-şi ia ră­
mas bun (le la Mihai Mujic, sale printre luptătorii înain­ Pentru timpul ghicitoare (muncă de operă) ; 18.25 0, 1(1 Muzică iijoară.
CintS Miltaela P iririn ji Ţcny D alb rx;
DE PIELE PENTRU reprezentanţi ai muncitorilor taţi împotriva nedreptăţilor 1,3,40 Antena tinerelului ; „O inul sfiii- Buletine de «ilri ti radiojurnale 15jn
. . .
. . . .
. . . .
11.00 ; 13.00
7.00 ; 9.00 ;
Ifl.30
mineri din Valea Jiului şi din sociale, a exploatării capitalis­ tejte Incul* (radio-.mc!ic<5) ; leară ; 16.00 ; 15.00 ; 20.00 ; 22.00 24.1 'i
Sport ; 20.UO Radiogmeta de
I0.'»t
Înc ălţăm in te Maramureş. în rîndul cărora te El era pătruns de înaltele 20.30 O melodie pe adreia dumneavoas- 2.55 (programul I). 7,30 ; S 30 ; 21.1 11
14.00 ; 17.00 ;
19.00
12.00 ;
trăsături morale pe care parti­
el a muncit şi a activat ani
radiofonie le rixl ;
I t ă j 21.05 Teatru
23.09 ; 0.55 (programul II).
îndelungaţi. dul nostru le cultivă perma­ dumneavoastră liber „Tânaie Scatiu* de D uiliu Zam fircicu
Seria a V i — „M ih a i* ; 22.45 Moment
Industria de încălţămin­ In jurul catafalcului erau nent în rindul comuniştilor, poetic Versuri de l.lena Karagn ; 22,50
te din Banat utilizează noi depuse numeroase coroane de slujind cu devotament intere­ „D am u l vrăjitoarelor** de Paganini ;
înlocuitori de piele, desti­ flori. Ordinele şi medaliile Re­ sele oamenilor muncii. Ataşa­ 2.02 M elodiile nopţii
PROGRAM UL II : 7,45 „Sâ fim ve-
naţi producţiei de încălţă­ publicii Socialiste România, cu mentul său profund faţă de Vineri tul") ; Omul care l-a u rii pe Libert? le li* — muzica ujn.iră : 8.00 Cintcce cu
Cele
Valancc („Flacăra") t T E LIU C :
minte pentru femei Şi copii. care a fost distins Mihai Mu­ cauza clasei muncitoare, a patru iile ale oraţului Neapole ; PE­ ţi f l ra cuvinte ; 8.35 Din însemnările 13 00 Drum uri ji popasuri. Emit
La Fabrica „Modern" din jic, pentru munca sa neobosi­ Partidului Comunist Român, TRO ŞANI i Robii („R epublica"); Jan­ instructorului artistic ; 0.00 Laureaţi ai tu ris tic i ; IR,30 Pentru copii „A R C
Timişoara — unde se fac tă. plină de devotament, in patriotismul său înflăcărat I-au IU N IE darmul la New York („7 Noiembrie14); concursurilor internaţionale „George L'> 19,00 Pentru tineretul jcnlar : Ha
LUPEN I i Saojuro („C u ltu ra l") ;
Silvie Carbonel
neicu* :
LU ­
|i
M ariul
pantofi pentru femei — 25 6lujba intereselor clasei mun­ adus preţuirea, încrederea şi NEA i Serbările galante („7 Noiem­ Rinlsler ; 9.30 Radio racheta pionierilor : romăneaică (II) ; 19..30 Telejurnalu1
PROGRAM UL I i 7.45 Sumarul p it ­
de noi modele sînt realizate citoare şi ale poporului nostru, stima tovarăşilor cu care a lu­ brie*1) ; Lumea minuoafă a fra ţilor iţi '. Tot Inamic (emisiune pentru „O m ul tă p e iilor* ; 10 0.3 Teatru radio­ seară ; 20.00 Studioul muzical. T i •
speranţe ;
:
S iţilăm lita ;
20.30
din feţe de plasă de relon, erau aşezate, pe o pernă roşie crat in Valea Jiului, Maramu­ Grimm („M in e ru l") ; V U LC A N : T u ­ pionieri) ; 8.20 Moment poetic — inter­ fonie. C iclul : R adiodifuriunta in spri­ Reflector ; 21,30 Film artistic : ..Opt*
jinul «colii i „C itadela sfarlm ati*
de
material textil şi material în faţa catafalcului. reş şi in alte părţi ale ţârii, rcie Detqueyrou* ţ Zile reci („M uncîlo- pretat de Victoria Dinu j 8.25 La m i­ Itoria Lovinescu ; 12.116 Din dnlecele ţi linnea „ I* . O producţie a studion
rcie") t UR1CAN! i Primul an de căs-
Sfatul
crofon, melodia preferată ; f).25
plastic expandat. Executaţi La catafalc au făcut de gar­ a activiştilor de partid, ai sin­ niclc ; A N IN O A S A : $ab la rege ; PA- medicului : U lilirnreo terapeutici a sîn- dansurile popoarelor ; 12 25 Teatrul mu- sovietice ; 23,15 Telejurnalul de no;-
într-o gamă variată de cu­ dă in cursul zilei, activişti de dicalelor şi cadrelor din apara­ H AŢEG : „B u rla c ii", de Gcouge Ca- ROŞENI : V iii ţ] m or(ii seriile I ţi II ; gelui uman ; 10,50 M utica instrumenta­ îical romanesc in trecut : operele „ A -
letandru Lăpmneanu* «i „Capra cu trei
lori, uşori, comozi şi elas­ partid şi ai sindicatelor, prie­ tul ele stat care l-au cunos­ rabin. Jnlcrprclcaiă a do ri ai Teatrului C R IV ID IA r Omieron t ORAŞTIE : l i de Mtreea Chin.ac ji Romeo Aleeaii- iert* de Alexandrii Zirra (fragmente) ;
Mondo Cane — acrii Ic 1 ţl l |
(„P a ­
drescuj 11,0.1 Cronica economică; 12,00
tici, pantofii cu feţe din teni ai celui dispărut. Din ul­ cut Personalitatea şi capaci­ da a ta t „Valea Jiu lu i11 P tlro ja n i, tria") ; Feriţi - vS oulom oliilul („F la că ­ M utică ujonvă de Comtantin Ulrson ; 1.3,.30 Ştiinţa In sjujba păcii ; 13.40 Se-
plasă de relon sau mate­ tima gardă de onoare au făcut tatea de muncă a lui Mihai C ALA N i „C iinele grădinarului", de ra") ; CUG IR ; Cerul ţi iadul („M u n ­ 12,1.4 A l V lll-le a Concurs al form aţiilor Iccţiuni din „Estrada dum inical^* i
Autograf m uiical :
Noru Demcirjad ;
rial textil, sint livraţi la un parte tovarăşii Constantin Drâ- Mujic şi-au găsit afirmarea de­ Lope de Vega. Pleia e»te interpretai! citoresc") ; Bocceluţa (,,? N oiem brie"): artittice de Amatori. Pregătiri pentru 14,08 Concert de prîm ; 15.30 Lectură
(grădina „7 Noiembrie") ;
Spre culmi
fata regionali ; 12.45 M u tic i populară
preţ cu mult mai mic decît gan. preşedintele Consiliului plină în anii construcţiei so­ de un colectiv al Teatrului de ita t SEBEŞ : Anunţ matrimonial („Progre- interpretată de Maria C o iirlta jl ator- dramatizată din nuvela „M ă rul tn floa­
„Valea jiu lu i11 Pe(ro|anî.
re* de John Gahworthy ; 16,00 Muzică
cei realizaţi din piele. Central al U G.S.R.. Ion Co- cialiste. El a muncit pinâ in lu l") : Dulcea pasăre a linereţii deoniitul Ştefan Tudomche ; 15.30 In- ujoară de Gheorghe lln a n ji Dinu Şer- PENTRU 24 ORE
Aproape 30 ia sutft din pro­ toţ, Gheorghe Petrescu. Ion ultimele zile ale vieţii, cu toa­ („Scbcţul") ; AP O LD U L DE SUS : liln ire cu melodia populară |l Interpre­ băneicu : 17,10 Basm «i operă: „Păca­ Vreme neslobili cu cerul te r,(
Via(a începe
la ora 8 «caia ;
ALBA
tul preferat ; 14,15 Dumbrava minunată
ducţia de încălţăminte a fa­ Preoteasa şi Iosif Anderco. se­ tă hotărîrea pentru realizarea 1UL1A : Acei oameni miouna|i (n ma- (emisiune pentru ţcolarii din clasele lă* de Sabin Drăgoi ; 18.00 Studioul tî- noroi Vor cădea averse de ploaie
bricii se confecţionează a­ cretari ai Consiliului Central. politicii partidului nostru, de ţinile lor tburăloare ; Lcnin in Polo­ M V ) ; 14.30 Atlas muzical : 15,05 ra rulu i interpret : pianista Doina M icu; In rafale ji moderat din sud-ve: m
la
13,25 Cadran cultural ; 10.45 De
sc3
Temperatura în ujnată
vest
cum din înlocuitori, redu- In acordurile marşului fune­ făurire a unui viitor fericit nia („V icto ria ") ţ Jungla tragică („?3 Căr|i care vă ajleaptă : D. M urăraju : freicelc Voroneţtilui la Coloana infinită. maaimcle vor fi cuprinse între 23 , > '
cîndu-se pe această cale bru, cortegiul funerar s-a in- întregului popor". DEVA : Angelica ţi regele (cinema, August") ; Z L A T N A : V ie|i uscate j Comentarii eminesciene Adrian Munţiu G raiul culorilor In arta românească ; grade, iar minimele intre 10 ji 16 t
consumul de piele cu a­ dreptat spre Crematoriu) „Ce­ După încheierea mitingului (ogralul „P atria*1) ; Alba ra tipada $i Se in lîm p li numai duminica ; TEIUŞ : „Faţa a doua*. Petre G liclm ei ! „G e r­ 20.U0 Scară de operă : „Scara de mă­
20.30
tase* de Roisinl
(fragmente) ;
proape 5000 mp pe an. în­ nuşa". de doliu. în sunetele unui cei 7 jallim banci („A ria *1) ; SIMERJA : Femeia nisipurilor ; BRAD : In campa­ m inaţii* : 15.20 A rii din opere interpre­ Noapte bună, copii : povestea „Z iu a PENTRU URMĂTOARELE
tate de Ion Pîio; 15,50 Jocuri de fete;
treaga cantitate de încăl­ Aici a avut loc mitingul de marş funebru/a avut loc inci­ Boccaeio ‘ 70 ; HUNEDOARA : Moselil. nia lui Ma* Lindcr ; Faust X X ; H A ­ 16,30 Concur; cu public (reluare) ; 16.50 n njie rii* ; 21 05 Cîntâ Puica Igitojanu 2 ZILE
ţăminte produsă din înlo­ doliu. In numele muncitorilor nerarea corpului neînsufleţit M o irh i I Alo Japonia („C onstructorul"); ŢEG : Ne asumăm răspunderea ; Com­ Compozitorii despre noile lor creaţii : ji Claudc Francois ; 21.30 Kadiomagazi-
nul ascultătoarelor ; 22.15 Carnet plas­
cuitori se realizează pe o mineri din Valea Jiului, Ni- al lui Mihai Mujic. Zile dc lio r ţi ri» (,,S iderurgicul") | plotul ambasadorilor ; IL lA ; Un mar­ Alexandru Veleboiski prezintă „T rip tic tic ; F.volutia portretului în istoria a r­ Vreme neslahilă cu cerul mai mult
nouă linie tehnologică. colae Bogăţeanu, vechi tovarăş (Agerpres) Secrotul cifro lu i (grădina „Siderurgia- tor Io oraţ. pe versuri de Tudor Argberi ; telor (partea a ll-a ) ; 22.30 Viata m u­ ploaie, 'temperatura staţionară
noroi Ziua, local, vor cădea avcrie de
zicali a Capitalei ; 23,22 Discuri inedi-