Page 33 - Drumul_socialismului_1967_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A l
INTILNIRE LA MOSCOVA

La 9 iunie a.c„ la Moscova Populară Bulgaria, Republica Iară Polonă, Republica Socii-
a avut loc întîlnirea conducă­ Socialistă Cehoslovacia, Repu­ listă România, Republica
torilor partidelor comuniste şi blica Democrată Germană, Populară Ungară şi U.R.S.S.
iLa întilnire a fost examina­
muncitoreşti şi ai guvernelor Republica Socialistă Federati­ tă problema situaţiei din
ţârilor socialiste din Republica vă Iugoslavia. Republica Popu- Orientul Apropiat.
Plecarea tovarăşilor Nicolae Ceauşescu

şi Ion Gheorghe Maurer de la Bucureşti

Tovarăşii Nicolae Ceauşescu. lui de Miniştri al Republicii Uic Verdet, membri şi mem­
secretar general al Comitetu­ Socialiste România, au plecat bri supleanţi ai Comitetului
lui Central al Partidului Co­ vineri dimineaţa cu avionul Executiv al C. C. al P.C.R.,
munist Român, şi Ion Gheor­ pentru a participa la înlilni- membri ai CC. al P.C.R. şl al
ghe Maurer. membru al Co­ rea de la Moscova. guvernului.
La plecare, pe aeroportul Au fost de faţă r. A. Uiu-
mitetului Executiv, al Prezi­
ANUL XIX. NR. 3869 SIMBATA 10 IUNIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI diului Permanent al CC. al Bâneasa, erau prezenţi tovară­ hin, însărcinatul eu afaceri ad-
şii Chivu Stoica, Gheorghe interim al Uniunii Sovietice
P.C.R., preşedintele Consiliu- Apostol, Alexandru Bîrlădea- la Bucureşti, şi membri ai am­
nu, Emil Bodnaraş, Alexandru basadei sovietice.
Drâghioi, Paul Niculescu-Miz.ij, (Agerpres)

Tovarăşii! Petre Biajovici

s-a înapoiat în Capitală
rezultate ale organizării Vicepreşedintele Consiliu- lă. venind din R.A.U , unde a

de Miniştri al Republicii
ialiste România. Tetre Bla- râcl,t 0 vi7'tă la invitaţia vi-
N" r ^
^''M obsen
^
ştiinţifice a producţiei ?
ici, s-a înapoiat in Capita-
’
(Agerpres)
Tovarăşul Corneliu Mănescu
In contextul larg al acţiu­ 1 iunie. Una dintre măsurile lingă faptul că minerii nu pri­
nii de organizare ştiinţifică a importante menite să ducă la mesc ritmic lemnul de mină,
producţiei şi a muncii ce se îmbunătăţirea ca-litălii mine­ acesta nu este depozitat la şi-a încheiat vizita în Asia
desfăşoară in unităţile econo­ reului este experimentarea şi distanţele prescrise de norme­
mice din regiune, întreprinde­ extinderea unui nou sistem de le tehnice. Minerii sînt ne­ Incheindu-şi vizita olicialâ in sa, se aflau Ahsan-ul-Huque.
rea minieră Barza se încadrea­ salarizare care stimulează în­ voiţi să-l transporte pe dis­ Pakistan, Singapore şi Japonia, ambasadorul Pakistanului la
ză cu o seric iutreagă de pro­ treaga formaţie dc lucru în n- tanţe mari şi, nu rare sînt ministrul afacerilor externe al Bucureşti, Ram Maruo, însăr­
bleme specifice. Faptul că în­ Icgerea atentă a sterilului din cazurile cind sînt nevoiţi să Republicii Socialiste România, cinat cu afaceri ad-interim al
treprinderea lucrează cu do­ minereu Rezultatele bune ob- aştepte lemnul de mină la puţ. Corneliu Mănescu, s-a înapo­ Japoniei şi Rirharrl Wagner
taţii de la stat impune ca or­ tinule dc sectorul —290 m Din asemenea cauze, în acest Hansen, însărcinat cu' afaceri
ganizarea ştiinţifică a produc­ Musariu, unde s-a experimen­ an. au rămas cu planul ex­ iat vineri seara în Capitală ad-interiin al Danemarcei )a
ţiei şi a muncii să ducă Ia o tat metoda, scot în evidenţă tracţiei de minereu nercalizat. Printre persoanele oficiale Bucureşti
eficientă cil mai ridicată, con­ eficienta măsurii luate. in medic cu 7-8 sectoare. Parc Deva — vedere spre cetate. Foto : V. ONOIU prezente pe aeroportul Bănea- (Agerpres)
cretizată iii reducerea cheltu­ Cu toate că efectivul auxi­ surprinzător faptul că. deşi in
ielilor dc producţie. Cc s-a în­ liar şi de deservire de la su­ compartimentul de aprovizio­
treprins la Barza in acest sens? prafaţă a fost redus, el n-a nare şi transport numărul me­
La indicaţia organelor de fost dirijat spre sectoarele diu scriptic planificat este sis­ Afluenţă mare Procesul Horia
partid au fost constituite co­ subterane care. dc la începutul tematic depăşit, totuşi minerii
lective în care sînt antrenate anului, lucrează in medie cu reclamă lipsa materialelor. Pa­ PRESTĂRILE DE SERVICII La Alba luliâ, unde cu
cadre tehnice şi economice cu 200 muncitori mai puţin. In radoxul îşi găseşte explicaţia de vizitatori aproape 200 de ani în urmă
o înaltă calificare profesiona­ acelaşi timp insă, la activită­ în slaba organizare a muncii, s-au înscris pagini memo­
lă. Au fost intocmite programe ţile de la suprafaţă se lucrea­ in lipsa de îndrumare şi con­ rabile din eroica răscoală
de lucru cu responsabilităţi şi ză şi în prezent cu un plus de trol exigent, atît în sectorul de Regiunea noastră este a iobagilor conduşi dc Ho-
termene de rezolvare, s-au fă­ efectiv de aproximativ 200 de aprovizionare cit şi în cel dc gazdă a numeroşi turişti lia, Cloşca şi Crişan, astăzi
S-a amintit că la Barza e­ SINT INSUFICIENT DEZV0L
cut studii privind posibilită­ muncitori. In luna aprilie, de transport. din ţară şi de peste hotare. va avea loc un eveniment
ţile de concentrare a produc­ exemplu, sectoarele subterane De la începutul sezonului deosebit. Pe locurile in care
ţiei, dc îmbunătăţire a calită­ n-au avut acoperite 270 de xistă încă reale posibilităţi dc turistic internaţional şi s-a săvîrşjt martiriul capilor
ţii minereului, precum şi in posturi, în timp cc la suprafa­ reducere a efectivelor din ac­ pină în prezent, pc melea­ răscoalei, Teatrul naţional
vederea folosirii raţionale a ţă erau in plus 172 de munci­ tivitatea dc deservire şi, tot­ gurile liuuedorcnc au po­ din Cluj va. prezenta un
forţei de muncă, timpului de tori. Lipsa dc muncitori in odată, de îmbunătăţire a apro­ TATE SI DIVERSIFICATE posit peste 2 500 de vizita­ spectacol amplu, în aer li­
lucru, a maşinilor şi utilajelor. subleran a avut efect defavo­ vizionării prin mecanizarea tori ber, cu drama „PROCESUL
Decadal, comitetul de partid rabil asupra producţiei. N-a transportului. fn acest sens Dintre turiştii străini, cci HORIA“, de AI. Voitin.
şi conducerea tehnică au ana­ putut fî acoperită toată linia s-a şi tăcut deja primul pas. mai mulţi au sosit din R.P. Realizat în regia lui Crin
lizat modul în carc-şi desfă­ de front activă, n-au fost com­ A fost concepută, confecţiona­ Directivele Congresului al timp, întreprinderile care v tentiei organizaţiilor care e- Ungară, R. D. Germană, Teodorescu, spectacolul este
şoară activitatea aceste colec­ pletate toate echipele, fapt ce tă — pe fonduri de mică me­ IX-lea al Partidului Comunist parţin direct sfaturilor popu­ fectueazâ prestări către popu­ R.P. Bulgaria, Franţa, Ita­ interpretat de actori de
tive. Prin măsurile organizato­ s-a concretizat, şi nu numai in canizare — şi experimentată Român prevăd ca în 1970 vo­ lare au dezvoltat atit sectorul laţie, în scopul îmbunătăţirii prestigiu ca Tom a Dimitriu,
rice luate, în urma propune­ aprilie, ci şi in luna care a cu bune rezultate o locomoti- lumul serviciilor către popu­ de reparaţii cit mai ales trans­ continue a situaţiei existente. lia, R F. a Germanici, An­ Octavian Cosmuta, Liviu
rilor făcute de colectivele a­ trecut, în nercalizarca planu­ 1 vă de transport tip .Barza** laţie să fie cu 50-55 la sută portul în comun şi alte activi­ Amplasarea unităţilor dc glia, S.U.A., Austria ctc. Doctor, Aurel Giuruniia,
mintite. s-a ajuns ca de la în­ lui extracţiei de minereu. Totul insă, a rămas în faza de maî mare decit în 1965, a- tăţi care contribuie la deser­ prestaţii se face mai ales pe fn perioada următoare sc Barbu Baranga, Silvia Ghc-
ceputul anului să fie redus e­ Evident că locul unde tre­ prototip pentru că a doua lo­ ceasLa realizmdu-se prin ex­ virea populaţiei. arterele principale sau în car­ aşteaptă sosirea unor gru­ lan, Ligia Moga, Ion Tudo-
fectivul din compartimentele buie să se finalizeze organi­ comotivă nu s-a încumetat în­ tinderea actualelor servicii, Se poate aprecia că volumul tierele centrale, negii jind an­ rică, Miluţă Lapteş.
cleclro-mccanice. aproviziona­ zarea ştiinţifică a producţiei că nimeni s-o construiască. dezvoltarea de forme noi şi serviciilor prestate a crescut samblurile noi care necesită puri masive de turişti. în Reprezentaţia are loc
re şi administrativ cu 270 dc şi a muncii este abatajul. Aici Din această cauză se consumă îmbunătăţiră continuă a ni­ de la an la an. s-a dezvoltat asemenea unităţi. La Deva, special din R.F. a Germa­ seara, pc scena instalată pe
posturi, existind reale posibili­ însă, în abataje, se fac sim­ forţă dc muncă in plus. fără velului de deservire a popu­ şi diversificat gama activită­ toate frizeriile sînt in centru, niei, Franţa, Italia ele. stadionul oraşului.
tăţi ca după mecanizarea trans­ ţite o serie întreagă de defi­ ca problema aprovizionării şi laţiei de la oraşe şi sate. Cum ţilor şi s-a îmbunătăţit cali­ iar în cartierele Ceangăi, Vi­
portului in galeriile secunda­ cienţe de aprovizionare care. transportului pe galeriile se­ sint traduse in viaţă aceste tatea acestora. Comparînd rea­ ile noi şi Gojdu nu există nici
re, concentrarea unor depozi­ pe lingă lipsa efectivelor, con­ cundare să fie rezolvată. JLjp- sarcini ? lizările cu cerinţele mereu o unitate. Se acţionează greoi
te la Dealul Fetii, intrarea în duc la rămîneri in urmă Este sa unor mijloace mecanice'este In momentul de faţă satis­ crescînde ale oamenilor mun­ in diversificarea serviciilor ne­
producţie a puţului central defectuoasă aprovizionarea cu de altfel şi explicaţia consu­ facerea nevoilor populaţiei din cii rezultă lotuşi c<1 sfaturile cesare populaţiei. Sînt activi­
Hirnic, să mai poată fi redu­ vagonete goale deşi Barza dis­ mului ridicat de forţă de mun­ regiunea Hunedoara se reali­ populare şi unităţile coopera­ tăţi solicitate de populaţie dar
se aproximativ 500 dc posturi pune de un parc suficient. că in depozite. La Barza se zează prin cele 586 un îl ăţ i ale tiste din regiune maî au încă care nu se realizează de către
din activităţile auxiliare şi de Dar defecţiunile din sectorul cooperaţiei meşteşugăreşti care mult de făcut în această di­ sectorul socialist. Este vorba
deservire. Au fost întocmite de transport fac ca rulajul NfCOLAE FAR A deservesc în principal popu­ recţie. de servicii oâ: reparat umbre­
studii privind modul în care vagonetelor să fie scăzut, a­ activist al Comitetului regional laţia orăşenească şi cele 225 In cele ce urmează voi enu­ le* curăţat şi călcat pălării
condiţiile actuale sînt reflec­ cestea lipsind sau sosind cu Hunedoara al P.C.R unităţi ale cooperaţiei de con­ bărbăteşti, plisat şi govr-at fus­
tate in normele dc muncă şi întîrzicre la gurile de încăr­ sum situate in exolusivitate mera cîteva probleme care te. stoparea confecţiilor şi al­
s-au stabilit noi norme care care. Defectuoasă este si apro­ în mediul rural. In acelaşi trebuie să stea în centrul a- tele care, deşi în repetate rîn-
sc antică cu înceocrc de la vizionarea cu materiale. Pe (Continuare în pag. a 2-a) duri s-au făcut propuneri,
U R.C.M. nu a luat măsuri.
S-a dat prea putină importan­
ţă organizării şi popularizării
„activiştilor la domiciliu'* pen­
Cooperatorii din Turdaş şi V inerea tru efectuarea diferitelor lu­
Manifestare culturală crări gospodăreşti de care are
nevoie aproape fieoare fami­
româno-spaniolă lie. Nu au fost organizate pî-
RESTANŢIERI LA nâ în prezent unele forme de

Comitetul de Stal pentru Edgar Papu, au vorbit des­ deservire urgente, cum ar fi
remaiatul pe loc,a? oiora-pilor,
Cultură şi Artă, Uniunea pre viaţa şi opera marelui
Scriitorilor şi Comisia na­ scriitor spaniol. fotografii urgente cu aparate
ţională pentru UNESCO au Au participat oameni dc EFECTUAREA PRAŞILEI I automate şi altele. De aseme­
organizat vineri la sala Dat- artă şi cultură, un numeros nea nici activitatea de închi­
les o manifcslare consacra­ public. riat obiecte de uz. personal şi
tă centenarului scriitorului Erau prezenţi Ricardo Gi-
spaniol Vicentc Blasco Iba- menez Arnau, ministru ple­ Acuin cooperatorilor din Tur­ liul de conducere al cooperati­ gospodăresc nu s-a bucurat de
nez. După cuvin tul intro­ nipotenţiar, şeful Reprezen­ daş nu le mai râmîne decit să vei râmîne pasiv, nu ia măsu­ atenţia cuvenită.
ductiv rostit de prof. univ. tantei Consulare şi Comer­ plivească din lanurile de car­ rile cuvenite pentru mobiliza­ Unităţile de deservire sînt
dr. docent Alexandru Bălă­ ciale a Spaniei la Bucureşti, tofi buruienile şi după aceea rea tuturor forţelor existente. insuficiente faţA de necesităţi.
ci, vicepreşedinte al Comi­ funcţionari superiori din să fie executată praşila. Unii Nici sprijinul din partea me­
tetului dc Stat pentru Cul­ Ministerul Afacerilor Ex­ cooperatori sînt insă de păre­ canizatorilor nu este pe măsura Creşterea numărului acestora
tură şi Artă. conf. univ. dr terne. rea că cele 15 hectare de ear- cerinţelor. Deşi cooperativa a­ cu 14 în mediul urban în 1966
Ovidiu Drimba şi scriitorul (Agerpres) de pe o zi pe alta. Rezultatul toli.trebuie arate şi terenul să vea nevoie de tractoare la data faţă de 1965 este prea puţin
este vizibil Plantele de car­ fie insăminţat cu porumb laţă
tofi. şi . bineînţeles rîndu- unde-poate a junge raţionamen­ de 7 iunie a.c., 2 mecanizatori BOTIGIU SABIN
rilc, nu se inai disting din tul unora care nu s-au gîndit se aflau in. concediu, iar altul vicepreşedinte ah Comitetului
rapiţa care a „îngălbenit" din vreme la ce au de făcut. aştepla de trei zile la sediul executiv ăl Statului popular
cultura. De ce a ajuns la­ Minusul pe graficul, lucrări­ brigăzii o pompă de injecţie
nul de cartofi, care ocupă 15 lor de întreţinere a cartofilor de la SM T. Orâştie. ; regional Hunedoara La tabloul de comandă de la centrala electrică nr 2 a
hectare de teren, în această si­ s-a produs datorită slabei pre­ Combinatului siderurgic Hunedoara, selul de tură Liviu
tuaţie? Tovarăşa Maria Caraş- ocupări pentru organizarea B.căzu, împreună cu operatorul Dumitru Codreanu execută
ca, preşedinta cooperativei a­ muncii. La 6 iunie a c. se făcea A. POTOPEA (Continuare in pag. a 2-a) controlul luncţionârii turbinelor.
gricole preciza că de aproape repartizarea, suprafeţei de car­
două luni de cînd au fost plan­ tofi pe familii, -pentru a fi. în­
taţi tuberculii de cartofi, nu s-a treţinută; Dar vmajonitatea. co­
aplicat, în afara unei lucrări operatorilor i refuză , să; lucreze
cu grapa, nici o întreţinere. Pe din cauza imburuienâru- puter­ PREZENTE
multe porţiuni sămînţa de car­ nice a .lanului. ‘ .
tofi nici nu a încolţit. De a­ Aspecte asemănătoare se în- CHEMAREA FRUMOSULUI
ceea. densitatea este necores­ 'tîlnesc-.şi dâ<cooperativa; agri­
punzătoare. Cu toate acestea colă din Vinerea. Aici, din cele ROMÂNEŞTI
cartofii trebuiau prăşiţi nu nu­ 283 de, hectare cu porumb, au
mai prima dată, dar chiar şi a fost 'prăşite- mecanic doar 120, Medici, .maiştri, profesori, fiecărui interpret, o întregu­
doua oară Firesc era ca la ora iar manual 05 de hectare De castiice, ingineri. Se intîlnesc, lui colectiv'’. acordnrilc „Serenadei" de PESTE HOTARE
actuală să se fi aplipat şi tra­ asemenea,' din 30 hectare cu in fiecare marţi ţi vineri, Ia Vestea înfiinţării la Brad llrahms, ale „Corului trium ­
tamentul cu Detox pentru com­ sfeclă şi 44 hectare cu cartofi ora 19. Au stabilit ca timpul a unui eon de .cameră a so­ fa l" din „A ida“ dc Verdi,
baterea gîndacului din.vColora7 au lost- întreţinute prima, dată ?de. repetiţii să fie o oră. Dar sit ca-j învmărţişor. Era la I ale „ Privighetorii" dc Ceai-
La mina Urî- do. Dar, unde să mni aplici doar 12 şi respectiv 10 hectare ora se depăşeşte, maî trece martie, cind un mănunchi de kovski sau a unor prelucrări
cani au inccput substanţa, pe buruieni?1 Restanţele la prăşit’ sîfit gene­ una şi nimeni nu sesizează. artişti atnalori brădeni' s-au cu caracter popular de o o­
lucrările Ia plan- In faţa situaţiei create, me­ rate-de slaba participare a coo­ Dacă d irijorul Silviu Olosu întilnit la prima repetiţie Cu dihnitoare frumuseţe. Cei
şeul complexu­ canizatorul Pavel Roşu nu se peratorilor Ia muncă. Zilnic ies n-ar anunţa : „ Pentru astăzi, numai deruă zile în urmă; pa­ care le dau viaţă, sînt tineri
lui administra­ poate descurca Este şi normal ia prăşit doar cîte 40—50 mem­ mulţumesc", oamenjt ar mai tru oameni discutau despre şi virstnici. înainte de a păşi
tiv. Prâşitul mecanic trebuia exe­ bri. Cu toate că se cunoaşte a- rămîne. Clipele petrecute in un viitor cvartet. „Dacă a- pragul sălii de repetiţii, pot
In fotografie: cutat cu mult timp în urmă. ceastâ stare de lucruri, consi- fofa caietelor cu portative fi i util uiţi la posturi : in ca­
O imagine de sint o adevărată revelaţie. mera albă, veghind, cu răs­
la montarea fic- Inginerul Constantin Bum-
rului-bcton. bani, omul c.u. un timbru rar pundere la sănătatea omu­
Foto: NIC intilnit, care-şi poate sărbă­ PROFIL lui, la catedră, indcplinin-
MOLDOVEANU tori semicentenarul de cind du-şi nobila misiune de creş­
Consolidarea m alului activează in formaţiile cora­ tere si educare a mlodiţelor
patriei, la planşetă, fn ate­
le. mărturiseşte: „Orele a­ vem atitea voci frumoaşe, de lier. prin arterele subterane
cestea vin să împlinească un ce să nu facem un cor de cu bogăţii aurifere etc., etc.
rtu lu i Mureş Doream sincer, ca Rradul să cameră, un madrigal îşi De toţi sînt 28. Tineri şi
nostru
vechi deziderat, al
virstnici, oameni
talentaţi,
aibă un cor reprezentativ, dăduse, atunci, părerea, doc­ entuziaşti, inimoşi care vor.
torul
V irg il Trufaşii,
un
In afară de alte acţiuni, Direcţia regională pentru îmbu­ care sg . răspundă in orir r
nătăţiri funciare şi organizarea teritoriului are concentrate ocazie, lată, că am pornit In t'echi activist cultural, cu­
importante lorţe pc şantierul de la Geoagiu, unde se află In drum. şi credem că am por­ noscut regizor amator La
curs de execuţie o serie de lucrări pentru consolidarea ma­ nit bine. Peste chera zile chemarea lansată au spus
prezent, în numai două zile,
lului nulul Mureş corul .de. cameră din Riad 28 dr oameni Cînd s-a făcut TOKIO (Agerpres). — Sub
madrigalul noslnţ, îşi. ra a­ auspiciile Asociaţiei de prie­
Aici s-au pregătit materialele necesare ca: (ascinc. cilin­ mobilizarea s-a w s o sin- tenie Japonia — România, a
nunţa spectacolul inaugural. onru condiţie: „Numai dacă
dri, rampa de lansare şi salteaua, care urmează să fie lansate fost prezentată recent la ma­
Cum, va fi prim it ? Ne stră­ >d place" Răspunsul (l dă
după scăderea nivelului apei. Lungimea pc care se face con­ gazinul universal „M ilsu-
duim să oferim publicului prezenta la fiecare repetiţie. koshi“ din Tokio, o expoziţie
solidarea este de peste 1.000 m şi va apăra roaderea de către Seara, trecătorul se simte
un spectacol de o ţinută ar­ de fotografii. înfăţiştnd as­
apă a cite 4—5 m anual din terenul arabil. îndemnat să zăbovească în a­ pecte din industria şi peisa­
tistică meritorie. E dorinţa propierea sălii de repetiţie,
ju l românesc, obiecte de artă
populară şi artizanat, puse
la dispoziţie de I.R.R.C.S.