Page 34 - Drumul_socialismului_1967_06
P. 34
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3869
mm
Destul de rău se stă la bu
Avancronică fetul de la autogarâ şi cu a LICEUL AGRICOL BLAJ
provizionarea. In afară de niş
Grădinile de vară te cirnăciori, şl aceia pregătiţi
bău
In condiţii „vitrege", şi
turi nu maî există nimic. U-
fotbalistică nitofea de la autogară este primeşte Ia, concursul de admitere din 17-27 Iunie a. c.
foarte necesară pentru consu
elevi absolvenţi ai şcolilor generale dc 8 (7) ani in
şi exigenţele matori, care solicită de obicei vlrslă de pînA la 18 ani, din toate regiunile ţării.
o gustare consistentă. Condiţi
Miine se desfăşoară ultima pare că fotbaliştii d:rt Lupeni ile însă în care funcţionează Specialităţile la care se ţine concursul sînt:
etapă dn campionatul catego sînt în revenire dfi formă şi în prezent sînt necorespunzâ-
riei A de fotbal şi penultima că mîine vor juca la nivelul toare. Este timpul să (le luate — Protecţia plantelor
în celelalte categorii. In prima aşteptărilor. cele mai urgente măsuri de — Horticultură
categorie a ţârii se . ştie deja Sîntem convinşi că încăpă consumatorului către conducerea T.A.P.L.
cine retrogradează : Politehni torul stadion din Hunedoara Grădina de vară a bufetu — Contabilitate şl merceologle agricolă,
ca Timişoara şi C.S.M.S. Iaşi. va fi mîine plin Suporterii vor lui „Păltiniş" este frecvehtată
La o singură întrebare trebuie veni să asiste la ultimul meci de un număr foarte mare de înscrierile se pot face pînă în ziua de 16 VI a.c.
să răspundă etapa de mîine, din acest campionat susţinut consumatori. Cei care vin aici
si anume, cine va Ii campioană pe teren propriu de formaţia lo găsesc în general, o aprovizio Informaţii suplimentare la sediul liceului, Piaţa
a ţării. Acest lucru va fi cu cală. El va fi mai mult ca sigur In oraşul Deva aproape fie Responsabilul bufetului şl nare bună. Ei insă nu se bu Republicii nr. 3 Blaj, telefon 223.
noscut numai după încheierea şt ultimul meci din categoria care restaurant şi bufet are şi grădinii de vară „Cetate", to cură de o deservire corespun
meciului de la Ploieşti, unde C pe motiv că Metalul va pro grădină de vară. Acest lucru varăşul Ioan Alecu nu se afla zătoare pe motiv că la „Păl
joacă actualul lider, Rapid Bu mova in categoria B. Fotbaliştii este apireciat de către cetăţeni în unitate în timpul cînd am tiniş- nu există nici un ospă
cureşti. Dacă giulcştenii vor hunedoroni au datoria să facă deoarece ei au posibilitatea ca făcut raidul. Discuţia am pur tar. La bar se produce o mare
realiza un meci de egalitate, un meci frumos în compania acum, în zilele călduroase, să tat-o cu barmanul losif Brelz. aglomeraţie Este şi firesc: un
visul rapidiştilor va fi înde formaţiei. Autorapid Craiova, petreacă o parte din timpul — Avem mese suficiente şi singur barman nu poate face întreprinderea
plinit. aşa cum stă bine unor cam lor liber, in aer curat, neviciat menţinem curăţenie. Este mai faţă. Ospătari şi barmani se
Jiul Petroşani, care a de pioni. Celelalte trei echipe de de fumul de tutun. Unii cetă greu în orele de vîrf. Un sin găsesc la marile restaurante,
zamăgit suporterii în ultimele categoria C din regiunea noas ţeni merg la grădina de vară gur ospătar, greu poate face printre care •Transilvania" şi instalaţii Bucureşti
două meciuri susţinute pe te tră joacă in deplasare. ca să servească o gustare, alţii faţă. „Perla cetăţii". Un cetăţean
ren propriu, se va deplasa la Apele s-au liniştit aproape pentru a se destinde. In unele — Ce oferiţi consumatorilor? ne povestea, indignat, că a
Timişoara unde va juca cu ultima complet şi în campionatul re grădini au posibilitatea să as — Servim mititei, cirnăciori, mers le terasa restaurantului str. Pictor Verona, nr. 17
clasată, Politehnica. Am dori gional, Aurul Brad avînd trei culte muzică şl chiar să dan • Transilvania' să servească o raionul 30 Decembrie
ca măcar acum jucătorii de la puncte avans faţa de Ştiinţa seze. Cum sîntem în perioada berc. Atitudinea celor doi os
Petroşani să ne aducă aminte Petroşani. Totuşi intilnirea di cînd grădinile de vară sînt tot pătari a fost pur şi simplu ie angajează pentru şantierele din Bucureşti şl provincie
de meciurile bune din prima rectă dintre cele două fruntaşe mai mult populate, am orga R A I D şita din comun. El au aştep muncitori calificaţi in meseriile:
parte a campionatului. suscită mult interes Mîine nizat un raid în oraşul Deva. tat sâ fie rugaţi, să insiste, ca
In categoria B atrage atenţia deci, amatorii de fotbal din Grădinile de vară ale res- în cele din Urmă să vorbească — instalatori;
partida de la Lupeni. Minerul Petroşani vor avea posibilita iaurantelor „Perla celătil" şi şi pe un ton nepoliticos. Aşa — electricieni;
din localitate ocupă acum lo tea să asiste la cea mai atrac •Mureşul- sînt mult căutate. dar ospătarii .lîncezesc" la — A M C ;
cali 12 în clasament cu şanse tivă parlldă din campionalul re In general, cei care vin la grătare şi bere. Cetăţeanul ve restaurante, iar la unităţile — încălziri centrale;
de a evita retrogradarea. Acest gional. • Perla cetăţii* sînt mulţumiţi nit la noi doreşte însă şi sa mici ca cele de la autogarâ, — tinichigii ventilaţie.
lată, dar nu-1 putem servi.
lucru însă depinde în mare Pesle lot, unde sînt progra de felul cum sînt primiţi. Con „Păltiniş" şi altele nu are cine Informaţii se primesc la telefon 12.01.23, serviciul
măsură de felul cum Minerul mate meciuri de fotbal, specta sumatorul găseşte bere, miti Intr-adevăr in unitate nu e să servească. producţie şi şantierele noastre din provincie.
xistau roşii, castraveţi, ridichi,
va juca împotriva Vagonului torii merg la stadioane cu înainte de concurs. Arti$ti a- tei, grătare şi alte preparate ardei iute ele. Oare se găsesc S-ar crede că avînd condiţii
Arad care, în etapa trecută a gîndul să se destindă Să fa maiori din raionul Brad. solicitate. Cu un singur lucru oşa de greu asemenea produ deosebite, restaurantele amin
învins liderul. După felul in cem totul pentru a le îndeplini nu poate fi de acord consuma se 7 Nu cumva e vorba de lip tite fac vinzâri mari, îşi jus
care au evoluat duminică se această dorinţă. Foto : I. TEREK torul, şi anume faptul că de tifică existenţa. La o analiză
servirea este greoaie, unii os sa de preocupare ? mai atentă reiese că lucrurile
pătari dind dovadă de como La bufetul din incinta auto- stau, de necrezut, invers. Dar
ditate mai ales în orele aglo gâril este un loc destul de spa sâ exemplificăm. In luna mai întreprinderea raională
merate. ţios unde sînt mai multe mese. a.c. restaurantul „Transilva
Satisfac primele rezultate ale ră a restaurantului •Mureşul" Este, dacă vreţi, o grădină de nia" a făcut vinzâri în valoa de industrie locală Sebeş
Cit priveşte grădina de va
vară unde cel care călătoreşte
re de 161.027 lei, restaurantul
este curată, bine întreţinută şl
tare şi o bero.
Condiţiile în
bufetul „Cetate" (de care a-
aprovizionată cu un bogat sor cu autobuzul serveşte o gus „Perla cetăţii- de 150.863 lei,
timent de preparate culinare care se asigură aici deservirea par’ine şi cel de la autoga ANGAJEAZA DE URGENŢA
sînt insă dintre cele mai proas
organizam ştiinţifice a pro- şi băuturi. Dar şi aici deservi te. Nu ne putem da seama cum râ) de 447.81G lei. iar bufetul — patru mecanici auto;
rea. uneori, este greoaie. De
.Păltiniş- de 227.5G8 lei. Se
— un tehnician II mecanic;
organele sanitare permit
să
asemenea nu există suficiente
frapiere pentru răcirea vinu funcţioneze un asemenea fo observă că bufetul •Păltiniş-, — un tehnician I C.T.C. ramura lemn.
fără nici un ospătar şi în con
Pentru posturile TA., condiţiile de angajare sînt
rezolve uncie probleme cum rezultate ale măsurilor luate chestrei l-am rugat pe gestio car de infecţii. Berea mai a diţii vitrege a vîndut în luna cele prevăzute în anexa nr. 4 la H.C.M. 1053/1960, iar
lui. Asupra repertoriului or
les se serveşte in condiţii com
ducţiei ? sînt cele de aprovizionare şi în cadrul acţiunii de organi narul restaurantului, tovarăşul plet neigienice. Există in mi mai aproape cît restaurantele pentru muncitori actul de calificare in meseria res
transport, alimentare cu ener
„Transilvania" şi • Perla cetă
zare ştiinţifică a producţiei şi
cul bufet un lavoar în care se
Grigore Cucu, să-şi spună pă
gie pneumatică şi altele. Co
ţii".
Dacă bufetele amintite
lectivul pe întreaga întreprin □ muncii nu satisfac pe deplin. rerea. aduce apă cu găleata. Cît s-ar sînt aşa de frecventate de ce pectivă.
Cei Interesaţi se vor prezenta personal la 6edlul în
Posibilităţile de Ia Barza sînt
(Urmare din pag. f) dere s-a mulţumit cu solicita mult mai mari şi fiecare intir- — Este adevărat că orches strădui vînzătorul să spele pa nu creaţi condiţii bune de de treprinderii, serviciul personal din oraşul Sebeş, str.
rea unor referate de la şefii ziere în evidenţierea şi valori tra noastră nu are un reper harul, nu poate deoarece apa servire, tovarăşi din conduce
vorbeşte de mai mul! timp de de sectoare asupra posibilită ficarea lor se materializează toriu adecvat Consumatorul nu are presiune. Apoi. paha rea T.A.P.L. Deva ? Dorobanţi, nr.4, telefon 201.
concentrarea depozitelor la ţilor pe care le au la locurile în cheltuieli care grevează a-4 doreşte să asculte romanţe, ba rele de bere se ţin pe o tavă în Cetăţenii oraşului Deva. ca
gura dc mină Dealul Fetii. dc muncă în vederea îmbună supra cheltuielilor dc produc lade, cîntece populare româ condiţii neigienice. Barmanul, şi turiştii care ne vizitează,
Măsura ar duce nu numai Ia tăţirii organizării producţiei. ţie. Cotnilclul dc partid are neşti, dar componenţii orches om care îşi dă seama de con sînt, în zilele călduroase, oas
reducerea efectivelor, la îm Or, trebuia ca acesl colectiv datoria să ceară conducerii trei nu ştiu să interpreteze a secinţele pe care le-ar putea peţi ai grădinilor de vară.
bunătăţirea aprovizionării, ci să studieze la locul de muncă tehnice operativitate in rezol şa ceva. Vom căuta sâ-i de avea o astfel de deservire, Trebuie depuse toate efortu UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR DE C a ?
şi la eliminarea unor înseni posibilităţile reale, sau greu varea lor, să fie cit mai exi terminăm să înveţe ca să-şi spunea: rile ca ei să se simtă cît mai
nate cheltuieli de transhorda- tăţile care există pentru ca aducă şi eî contribuţia la cre — Conducerea nc-a spus că bine, sâ plece din unitate cu
re. Aplicarea ei insă întirzic, prin măsurile propuse activi gent faţă de modul în care area unei atmosfere cit mal o sâ ne crec/.e condiţii moi cea mai bună impresie.
conducînd la cheltuieli supli tatea de producţie să se îm măsurile luate se finalizează plăcute în grădina noastră de bune. A trecut însă un an şi
mentare de producţie. De alt bunătăţească. Din această cau în activitatea productivă. vară. nu s-a întreprins nimic. V. ALBU
fel exemplul este sugestiv pen ză mulle probleme se rezolvă
tru a demonstra că nu întot teoretic, dar practic eficien(a
deauna soluţiile tehnice sînt lor în producţie nu se face
finalizate. La Barza pot fi ci simţită, sau se resimte cu ma . (Urmare din pag. I) care sînt 118 sale, numai în 4 slrinsă între U.RC.C. şi tări de maşini în parcurs, In
tate multe asemenea exemple re inlîrzierc. * sînt unităţi de deservire, iar U.R.C.M., prin organizarea de suficienţa mijloacelor de trans
cînd unele probleme au rămas Iată dc cc problemele orgo- şi a merge în continuare în în raionul Ilia doar în 10 sale schimburi de experienţă intre port în orele de vîrf produc
in faza dc studiu sau soluţii nizării ştiinţifice a producţiei acest ritm înseamnă a râmi- din 121 existente. Această si lucrătorii din aceeaşi ramură perlurbâri în procesul de pro
tehnice fără să fie aplicate. şi a muncii n-au antrenat încă ne mult in urma cerinţelor. tuaţie trebuie remediată de şi alte forme de îmbogăţire a ducţie în special la Combina
Aşa, bunăoară, in tematica i întreaga masă a muncitorilor, Iată doar cîleva direcţii în urgenţă prin înfiinţarea de u- cunoştinţelor. In ocelaşi timp tul siderurgic Hunedoara, Fa
niţială a colectivului pentru tehnicienilor şi inginerilor de care trebuie sâ se acţioneze n.itâţi cel puţin la două sate este necesar ca cele două uni brica cili mică Orâştie, Fabri
organizarea ştiinţifică a pro la Barza, acţiunea rămîniml în sectorul respectiv. Sfaturi apropiate şi în domeniul cel uni cooperatiste sâ se preo ca de produse refractare Alba
ducţiei se prevedea întocmi in cea mai mare parte în sfe le populare orăşeneşti şi coope mai solicitat de către popu cupe mai mult de aprovizio Iulia şi altele.
rea unui studiu in vederea îm ra colectivului de la nivelul rativele' meşteşugăreşti trebuie, laţie. Consider că cele 27 sec narea cu materii prime, mate Transportul la domiciliu aî
bunătăţirii formei organizato întreprinderii. Nici organiza sâ acorde mai multă atenţie ţii planificate a se deschide in riale, piese de schimb, peni i u obiectelor de uz casnic cum
rice a întreprinderii. Deşi de ţiile dc partid, cele sindicale cerinţelor populaţiei, sâ se o 19G7 vor contribui în prea secţiile prestatoare de servi sînt mobila, frigiderele, maşi
atunci a trecut destul timp, a şi dc tineret nu s-au preocu rienteze mai just in amplasa mică măsură la îmbunătăţirea cii, în felul aresta asigurîn- nile de spălat, maşinile de cu
cesta nu s-a făcut încă. pat suficient de mobilizarea rea raţională a unităţilor oe situaţiei. Se desfăşoară lent şi du-se o mai bună deservire sut. radiourile, televizoarele
Dară la nivelul întreprinde tuturor lucrătorilor în vede întreg teritoriul respectiv, ţl- acţiunea de înfiinţare a bru- a cetăţenilor. ctc. nu esle asigurat de uni-
rii activitatea colectivului for rea descoperirii rezervelor dc nînd cont de dezvoltarea în 1 âţile sfaturilor populare (nici
mat pentru descoperirea de noi îmbunătăţire a organizării pro perspectivă, sâ dezvolte şî sâ I.G.O., nici O.C.L.). La fel, in
posibilităţi în vederea îmbu ducţiei şi a muncii. In anali divei-sifice activităţile de pres legătură cu transportul com ^ A L B A - I U L I A
nătăţirii organizării produc zele decadale comitetul dc taţii pentru a veni in spriji bustibilului la domiciliu s-a
ţiei şi a muncii s-a concreti partid n-a tras cu toată exi nul nevoilor oamenilor mun început numai în Hunedoara
zat In unele măsuri, nu ace genţa la răspundere conduce cii, şi Brad. în mod timid, cu cile o
0
laşi lucru s-a făcut Ia nivelul rea tehnică pentru tărăgăna In această direcţie, nici U- un camion. In felul acesta, o UZ
Z
secţiilor şi sectoarelor. Ele rea nepcrmlsă a unor lucrări nlunea regională a cooperati imporlantâ sursă de venituri GĂSI TI LA flfSTAUPANTElf COOPERAŢIE! DE CONSUN
n-au fost sprijinite suficient să şi studii. Dc aceea primele velor meşteşugăreşti şi nici în PRESTĂRILE a fost neglijată de către uni- DIN: HATEG.ORASM SEBES.ÎCIUS SI IUAţ lABUfC* 3
treprinderile de Industrie lo lâiile noastre, iar populaţia a 1
In unele instituţii şi întreprinderi există încă posturi cală nu au manifestat sufici fost lăsată la cheremul cără FELE : MILRCUREA 0EAL. /IMORII HAIEG Şl LACRA O
entă iniţiativă, operativitate şi uşilor particulari. Este necesar
inutile. MA siNTIMBRU
spirit gospodăresc, din care ca această problemă sâ fie so
cauză indicatorul financiar, luţionată pe plan local cît mai UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR OE >
încasări din prestaţii de ser- urgent. In regiunea noastră
vioii, pe totul regiune a ră DE SERVICII este rămasă în urmă dezvolta
mas nerealizat în ultimii ani. rea serelor pentru producerea
In mediul rural, prestările şi vînznren de flori şl răsaduri
de servicii se realizează de că de flori necesare amenajării
tre cooperaţia de consum în spatiilor din jurul blocurilor Trustul regional
activitatea căreia de aseme şi locuinţelor particulare. De
nea se constată unele neajun asemenea activitatea de con
suri. Vom enumera doar cile- tăriilor săteşti, sarcină trasa O altă ramură a prestărilor strucţii şi reparaţii în con
va dintre acestea. tă de conducerea partidului de servicii subordonată dii-ect strucţii nu se desfăşoară Ia ni de construcţii
Nu au fost folosite în sufi nostru pentru a veni In spri sfaturilor populai* este trans velul necesităţilor. Mai sînt şi
cientă măsura formele varia jinul ţărănimii cooperatiste. portul în comun, care pe raza alte domenii unde situaţia se
te de care dispune această or Cele 20 brutării existente şi oraşelor se asigură de către poale îmbunătăţi, dacă se ma
ganizaţie, contribuţia volunta cele 4 prevăzute a se deschi întrepi inderoa de gospodărie nifestă mai multă iniţiativă Banat
ră a cooperatorilor, utilizarea de în acest an, reprezintă prea comunală. Tn ce priveşte aces din partea unităţilor respec
fondurilor băneşti ele. pentru puţin în comparaţie cu posi te unităţi de transporturi, ele tive. angajează imediat:
construirea ele localuri noi. bilităţile existente şi cu nece înregistrează progrese de la an Comitetul executiv al Sfatu
proprii, luminoase, corespun sităţile cetăţenilor. la an. In anul 19GG au fost lui popular regional cunoaşle — ingineri constructori, economişti, zidari şl dul
zătoare. In prezent, unele seo- Analizînd situaţia exîslontâ, transportaţi cu 19 la sută mai faptul că în regiunea noastră gheri, pentru următoarele subunităţi şl funcţii:
ţîi sînt chiar în locuinţa lu Comitetul executiv al Sfatu mulţi călători în oraşe decit activitatea prestărilor de ser
crătorului. Calificarea meseria lui popular regional a trasat în anul 1966. S-a ridicat mult vicii la unităţile locale de stat IN TIMIŞOARA
şilor cnrc lucrează în secţiile ca sarcină comitetelor execu gradul dc confort oferit călă şi cooperatiste nu ţine pasul
de prestaţii las/i rle dorit. In tive ale sfaturilor populare torilor şl creşte continuu nu cu dezvoltarea regiunii, cu ne PENTRU CENTRALA TRUSTULUI, Piaţa Unirii
majoritatea lor aceştia sînt subordonate să sprijine unită mărul autobuzelor în dotaroa voile şi cerinţele populaţiei şi nr. 3.
foştii lucrători din sat atraşi ţile cooperatiste în obţinerea întreprinderilor de gospodă a luat unele măsuri care să
în cooperativă. S-a muncit unor localuri corespunzătoare, rie. In prezent numai în Brad, ducă la îmbunătăţirea activi — 4 ingineri principali C.T.C.;
prea puţin pentru calificarea sâ stabilească de comun a Haţeg şi Sebeş nu este orga tăţii în acest sector. Dezvol
unor cadre tinere din mediul cord profilul secţiilor ce se nizat transportul în comun, tarea şi îmbunătăţirea calităţii — 1 economist principal contabilitate;
rural $1 nici ridicarea califică preconizează a se descinde deşi in unele sînt condiţii de prestărilor de servicii rămîne
rii lucrătorilor existenţi nu a pentru a satisface în cit mai punere în circulaţie a cîtorva ca o sarcină imporanlâ pen — 2 revizori contabili C.F.I.
fost făcută în mod organizat. mare măsură cerinţele popu autobuze. tru toate organizaţiile presta
In prea puţine localităţi din laţiei. preocupîndu-se de îm Sînt şi în acest sector multe toare şi pentru comitetele exe PENTRU GRUPUL Nr. 1 TIMIŞOARA, grad I a.
mediul rural există unităţi ca bunătăţirea continuă a calită neajunsuri care creează greu cutive ale sfaturilor populare, str. Baader nr. 11 :
re prestează servicii (din 650 ţii prestaţiilor efectuate. Con tăţi cetăţenilor şi unora din care trebuie sâ-i acorde o a
— Ce plictiseală, tu dragă IV îi la serviciu şi nu ai ce face. numai 93). în unele raioane, sider că în această direcţie întreprinderile pe care le de tenţie deosebită, aşa cum cer — inginer şef de grup grad I a ;
Lucrările le poale rezolva şl şelul singur... silualia esle $i mai slabfl. De s-ar obţine rezultate mai bu servesc. Astfel, nerespeclarea sarcinile trasate de partid şi
— Mal răsfoieşte şi iu nişte h lrtii. să... treacă timpul. exemplu, in raionul Brad în ne printr-o colaborare mai graficelor de circulaţie, defec guvern. — ingineri şefi de şantiere grad II, III;
Desen de V. MIHAILESCU
— zidari şi dulgheri.
n a I BMBi ■ I PENTRU GRUPUL Nr. 2 LUGOJ de grad I b. Str.
NIc. Titulescu nr. 74.
cone’JTS al form aţiilor artistice de ama
tori ; 9,1)0 Recilal vocnl Magda lancu- — inginer şef adjunct Ia grup;
leicu ; 9,20 File de legendă ; „D iva n ul
Penfru lim p u l^ E S lu i Tepeş*. Scenariu radiofonic de Ca -- şef serviciu producţie — Inginer constructor;
lin G ruia ' 10.30 Capodopere ale litera
17,30 Aspecte de la cnncursul in te r
PROGRAM UL ) : 7,<5 Sumarul pre tu rii : „Peer G yiil* dc II. Ibsen : 11.15 naţional de atletism. Tra n iln tltim e dc la — şef serviciu tehnic — inginer constructor;
Călătorie îr. istoria civilizaţiei (emisiune
pentru tinerel). “ „M iraco l in re to rii* :
sei ; 8.<1(1 Tot tnainic (emisiune pentru
H d u m n eo vo asî râ liber pionieri) ; 8,20 Moment poetic ; 8,25 La 11,45 A rii din operete interpretate de Stadionul Republicii din Capitală; 18,30 — şef serviciu organizarea muncii — economisi;
,,Lo sase paji de o cacursie*. Emisiune
microfon, melodia p ie frm lă ; 9..1U De la
Nicolae T lra n u ; t2,1)6 M elodii-m agazin;
concurs pentru pionieri si scalari; 19,30
muzical ;
munte, la mare — program
13.30 Estrada m elodiilor ; 14,08
10.30 Fragmente dilt oratoriul „H o ria * cert de prlnz ; 15.30 M ari cupluri Con T e leju rim liil de aearâ; 10,43 Film ul do
ale
dc A lfrcd M cndcliolm (versuri de V la i- iu b irii i „T ziita n si holda* 16,30 Cin- cumentar „I.lillc c * ; '20,00 Teleenciclnpe- — zidari şl dulgheri.
eu Hîrna) : I I . 03 Revista revistelor eco tece interpretate de Jean Păunescu si «IIa; 2l.ni) SI rfdem cit., comici veslili
Lopc dc Vcjra, In Sotcrpieturca teatrului tă a fra (ilo r Orimm („M in e ru l") ; U R I- nomice ; I2.05 M ioriţa (reluare) ; 12.35 Iva Zaoniclii ; 17.10 Ascultătorii ne ai ecranului; 21.30 Film serial; S fIntu i: Se asigură cazare imtSdiat. Pentru zidari şl dul
Sîm bătă din (oralitate. C Â N I i Prim ai an dc căinicie ; BAR* „U n flăcău eu raindra lu i" — melodii cer... (muzică da operă) ; 17,55 Melodia 22.20 Emo(ii in premieră (muzică uşoară): gheri se aigură locuinţă in garsoniere pentru el şl fa
23.00 Telejurnalul de noapte; 23,15 Te-
B A TE N I i V irila i PAROŞENI : V iii şi
m o r|li ie riile 1 pi 11 t C K IV ID IA : O- populare : 13.I3 Succese ale muzicii u- aâptâmimi : „Iubirea te l de Flo lesport. miliile lor.
joarc ; 13,90 Intîlnire cu melodia popu
rin flogardo ; 18,25 l ’oe/tla românească
micron ; ORAŞTIE : Mondo cane se lară şi interpretul preferat ; 14.00 M u si muzica. Pagini literare dedicate lui
10 IUNIE riile I şi II („P a tria ") i F c rifi-v l auto zică uşoară cu Margbrcla Pislaru şi George Enescu : 13,30 Arie din opern Se plăteşte Indemnizaţie de şantier in condiţiile
m obilul („Flacăra") | CUG IR : Cerul şi Michel llo llid a y ; 15,05 Cintcecl de dor „D in o rn li* de Meyerbecr. Interpretează
iadul („Muncitoresc**) i Femeile (,.? — melodii populare ; 15.15 De la pate Inlanda Mârculescn ; 19,10 Limba nnas- H.C.M. 1053/1959. Cel care doresc să se angajeze vor
D EVA i Angelico el r*g« lt (cinema Noiembrie") ; Spre calmi (grădina fon ia magnetofon — muzică uşoară ; tră ; 19,45 S rriitn ri In microfon ; Iulian trimite cereri însoţite de un scurt memoriu de acti
tograful „Patria**) ; Alba ca eăpoda ţi („7 Noiem brie") i SEBEŞ : Anonf ma 16,15 Muzică corală ; 16,30 Emisiune Vesper ; 20,00 Seară de operetă : „T a ra
cei 7 saltimbanci („Arta**) : SIM ER IA : muzicală dc la Mnscova ; 17.10 Memo stinsului* dc l.eliar (fragmente) ; 20.30 PENTRU 24 ORE vitate, la adresele arătrtc în dreptul fiecărei subuni
Oglinda cu doua feţe; H UN ED O AR A : trim onial („Progresul") ; Dulcea pasă ria p lm in tu lu i rnmănese ! Columna T ra- Noapte b un i copii : „Cele patru mingi* Vreme schimbătoare, cu cerul fioros.
M oichi, M oichl ! A lo. Japonia („C on- re a tin erc|ii („Sebeşul**) ; A PO LD U L janĂ în România ; 17,30 Ciută Cică poveste dc N ur Smirnov ; 21.05 La balul Vor eădea precipitaţii sub formă de o- tăţi.
l'ctrcscu : 18,05 In ju ru l globului ; 18.40
A L B A 1U LIA i „P rocctul H o ri*'1, de ■truciorul") i Zile de lio r şl t l i („S idc- DE SUS i Viafa iocepc la ora fi scara i Ş liinlă. tehnică, fantezie ; 10,30 Sport ; de sîmbătă seara : 23.22 Aldn C iccolini verse de oloaie Snso(ilc de descărcări e-
pinn
— interpret al sonatelor pentru
A l. V o ilin . Spectacol In aer^ liber, u ii- ru ig iifu l") t Secretul c ilro lu i (grădina A L B A 1U LIA i Acei oameni minunaţi in 20.0(1 Radingazela de seară ; 20.30 O de Dumcniro S ra rla lli ; 1,00 M uzici dc lectricc. Vîntul va sufla moderat, cu
(iout de colectivul Teatrului naţlooal „S id e ru rg iitu l") ; Omul care l-a ucii pe maşinile lot zburătoare ; Lenin în Polo melodie pe adresa dumneavoastră ; 21.05 dans. iniem ifleărl din nnrd-est. Temperatura
dio C lu j. Teatru radiofonic serial : Tunase Sca staţionară, ziua va fi cuprinsă intre 20 L O T O
Liberty Valance („Flacăra**) | T E L IU C : nia („V ic to ria ") | Jungla tragică („23 şi 25 grade, (ar noaptea Intre 9 şi 14
tiu, dc D iuliu Zamfirescu ; 22,15 Ro
Cele palm alte ale oraju lu i Neapolc ; August") ; 2 L A T N A : Zorha grcrol ; Duletine dc ştiri şi radiojurnale. grade.
CUG IR i ,,Din jale ic -n tru p c a ii E- manţa vejnic finonă ; 22,45 Moment
lectra“ , de Eugcoe O’N elll. Pieia e»te PETROŞANI i Relaxcacă-ic, dragă TEIUŞ i Femeia nisipurilor i BRAD i poetic. Fabule celebre ; 23.10 Unda ve 7,00 ; 9.00 : 11.00 ; 13.00 ; 15.00 ; PENTRU URMĂTOARELE La tragerea din 9 Iunie 19G7, au fost extrase din urnă
interp re ta ţi de actori ai Teatrului na („Republica**) i Rio CoqcIioj („7 Noiem In compania Ini Maa Lindcr ; Faust X X t 16.00 ; 15.00 ; 20.00 ; 22,00 ; 24,00 ; 2,55 următoarele numere :
sela ; 0.05 Muzica dc dans. 2 ZILE
ţional dio U |l. brie**) ; LU P E N I : Insulele fermecate 1IAŢEC t Ne asumăm răspunderea ; (programul I) ; 7.90 ; 8.S0 ; 10.00 ; 12.00;
Vicmc instabilă, cu cerul noroi ji cu 50, 90, 12, 71, 37, 74, 47, 83, 04, 39, 78, 29.
(„Cultural**] ; LO N EA i Serbările ga Complotul ambasadorilor ; IL IA : Deco 14.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 ; 23,00 ; 0,55;
PETROŞANI « „B urlacii*1 dc George PRO G RAM UL (I : 7,45 D in oraş în precipitaţii locale. Temperatura lta |io -
Carabln, ţi „C linele grădinarului** dc lante („1 Noiembrie**) t Lumea m inuna ra ţii P«o!ru copil m inu n e : Nu pleca. oraş — m uzici uşoară ; 8.35 A l V lII-le a 1.55 (programul 11). IlatL Fond de premii : 837.478 lei.