Page 37 - Drumul_socialismului_1967_06

h
4=
PRObETARI DIN TOATE ŢARtbB, DNIŢI-VAl
D E C L A R A Ţ I A

Comitetului Central al Partidului Comunist Român

şi a guvernului Republicii Socialiste România

cu privire la situaţia din Orientul Apropiat

Comitetul Central al Partidului Comunist piat, precum şi ale păcii generale, cer ca Intre
Român, guvernul Republicii Socialiste Româ­ ţările din această zonă să existe relaţii de co­
nia şi poporul român işi exprimă profunda în­ laborare. să se excludă amestecul reacţiunil
grijorare faţă de evenimentele grave petrecute imperialiste in treburile lor interne, să se a­
în Orientul Apropiat ca urmare a ostilităţilor dopte soluţii care să creeze o perspectivă pen­
Izbucnite între Izrael şi ţările arabe, care au tru convieţuirea paşnică a acestor popoare,
4 PAGINI A- 25 BANI
ANUL XIX. NR. 8870 DUMINICA 11 IUNIE 1967 provocat mari pierderi materiale şi umane po­ pentru dezvoltarea acestor ţări pe calea de­
poarelor din această regiune, punlnd In ivcri- mocraţiei. a progresului economic, naţional şl
col cuceririle democratice şi independenţa social
statelor arabe, constituind in acelaşi timp o Comitetul Central aI Partidului Comunist
ameninţare la adresa păcii şi securităţii po­ Român şi guvernul Republicii Socialiste
poarelor din IntreagA lume.
România îşi reafirmă deplina solidaritate cu
Eficienta şi operaţi folosirea torţei armate n.u poate constitui un lupta dreaptă a popoarelor arabe împotriva
Desfăşurarea evenimentelor a demonstrat că
Imperialismului şi neocolonialismului. pentru
mijloc de rezolvare a problemelor litigioase-
dintre state, servind numai scopurilor impe­ Apărarea independenţei naţionale şl a cuceri­
rilor democratice, pentru realizarea aspiraţii­
rialismului, în frunte cu cel american, şi re- lor lor de unitate naţională.
acţiunii din ţările respective. învrăjbirea po­ Partidul Comunist Român, guvernul si po­
vitatea - cerinţe ale poarelor constituie o armă perfidă folosită de porul român işi manifestă sprijinul deplin
multă vreme de forţele imperialiste şi colo­
faţă de popoarele care se ridică împotriva ro­
nialiste pentru a-şi menţine dominaţia, pen­
biei coloniale, pentru cucerirea independenţei
tru a-şi redobindi poziţiile pierdute.
Comitetul Central a? Partidului Comunist naţionale, faţă de tinerele state care luptă
pentru progres economic şi social, pentru a­
Român şl guvernul Republicii Socialiste părarea şi consolidarea cuceririlor lor demo­
cercetării ştiinţifice Încetarea imediată şi definitivă a tuturor ac­ cratice.
România s-au pronunţat şl se pronunţă pentru
Pronunţindu-se împotriva tuturor unelti­
ţiunilor militare din Orientul Apropiat, adop­
tarea măsurilor ce se impun pentru ca acestea
cu cel american. Ia adresa ţărilor din Orientul
să nu mai fie reluate, pentru retragerea tru­ rilor reacţiunii, ale imperialismului in frunte
Apropiat. Comitetul Central al Partidului Co­
Ritmul Impetuos de dezvol­ Cuprinderea muncii de cer­ pelor îzraeliene de pe teritoriile ocupate, pre­ munist Român şi guvernul Republicii Socia­
tare a economiei noastre naţio­ cetare pe plan regional şi-a cum şi a tuturor trupelor în limitele graniţe­ liste România îşi reafirmă hotărîrea de a mi­
nale pune astăzi în fata specia­ Prof univ. dr. Ing ARON POPA găsit o soluţionare corespun­ lor dinainte de izbucnirea conflictului. lita cu toată fermitatea pentru restabilirea pi­
liştilor de toate categoriile pro­ rectorul Institutului de mine zătoare. prin crearea pe de o Comitetul Central al Partidului Comunist cii în această regiune a lumii.
bleme a căror soluţionare nu din Petroşani, preşedintele parte a unor forme organiza­ Român şi guvernul Republicii Socialiste
este posibilă' fără a ţine seama Comisiei regionale de torice cu profil de cercetare România consideră că pentru lichidarea ur­ Avem convingerea că, trăgînd toate învăţă­
de progresele ştiinţei şi tehni­ coordonare a cercetării cum sînt centrele de cercetări mărilor ostilităţilor militare, pentru rezolva­ mintele din evenimentele petrecute în Orien­
cii. La rîndul ei. diversificarea ştiinţifice de pe lîngâ marile unităţi pro­ rea problemelor litigioase din această zonă tul Apropiat, forţele democratice, progresiste
pronunţată a ramurilor ştiinţei ductive, staţiunile experimen­ este necesar ca părţile în cauză să se aşeze la şi antiimperialiste, forţele cărorA le este scum­
impune orientări corespunză­ tale, cît şi prin laboratoarele masa tratativelor fn vederea găsirii soluţiilor pă libertatea şi independenţa popoarelor, cau­
toare in munca de cercetare, tinderii mecanizării şi automa­ uzinale şi secţiile de produc­ corespunzătoare intereselor popoarelor respec­ za păcii, îşi vor întări unitatea pentru a ză­
privind delimitarea domeniilor tizării proceselor de extracţie ţie. Desfăşurarea muncii de tive. Asigurării şi consolidării păcii. dărnici planurile imperialismului, pentru a
de activitate, organizarea mun­ în subteran şi de suprafaţă, di­ cercetare în condiţiile impuse Interesele popoarelor din Orientul Apro­ face să triumfe cauza păcii.
cii, cuprinderea ei în colective feritelor perfecţionări construc­ de nevoile actuale şi de pers­
cît mai largi, care să poată a­ tive ale utilajelor folosite în pectivă ale producţiei atestă că
coperi şi investiga întreaga a­ subteran. De asemenea, pe în regiune dispunem astăzi de
rie de probleme, atît sub as­ prim plan figurează şi proble­ un potenţial important de cer­
pectul pătrunderii în adîncime mele legate de îmbunătăţirea cetare. care poate să-şi aducă MOSCOVA 10 (Agerpres). — gresiunii Izraelului este rezul­ ritate le va reveni o grea răs­
a unor fenomene cunoscute condiţiilor de muncă şi de se­ o contribuţie importantă la în­ Conducătorii partidelor co­ tatul oîrdâşiei anumitor forţe pundere*.
cît şi al cuprinderii domeniilor curitate a muncii. deplinirea sarcinilor ce stau muniste şi muncitoreşti şi ai imperialiste, în primul rind In încheiere, in Declaraţie
mai puţin explorate, dar rare In siderurgie cercetarea şti­ astăzi în faţa minerilor, side- guvernelor din Republica din S.U.A., împotriva statelor se arată ; .Dacă guvernul ,Iz-
sub o formă snu alta sint inter­ inţifici este orientată spre lâr rurgiştilor şi a celorlalte co­ Populară Bulgaria, Republica arabe. Declaraţia afirmă soli­ raeluluî nu va înceta agresiu­
dependente cu domeniul care girea şi valorificarea superioa­ lective de muncitori din ramu­ Una din modernele instalaţii de la U.C.M. Zlatna. Socialistă Cehoslovacă. Repu­ daritatea fată de lupta dreap­ nea şi nu va retrage trupele
interesează. De aci rezultă ca ră a bazei de materii prime. Se rile economiei regionale. blica Democrată Germană, Re­ tă a popoarelor arabe şi con­ dincolo de linia de armistiţiu,
o necesitate de prim ordin co­ urmăresc noi reţete de cocs din Merită însă reţinute unele publica Socialistă Federativă damnă agresiunea izraeliană. statele socialiste, semnatare
laborarea strînsâ între diferite­ huilele indigene, valorificarea aspecte ale muncii depuse de Iugoslavia, Republica Populară .Datoria Organizaţiei Naţiu­ ale acestei declaraţii, vor face
le compartimente şi stadii de subproduselor de. la fabricarea către colectivele noastre de cer­ Examen Polonă, Republica Populară nilor Unite, se spune în De­ tot ce este necesar pentru a
cercetare care să conducă la cocsului şi semicocsului şi al­ cetare. Este evident că in pre­ Local nou de Ungară şi U.R.SS. au adoptat claraţie. este să condamne pe ajuta popoarele ţărilor arabe
pătrunderea noului în producţie tele. Un loc important îl ocupă zent planul de cercetare al re­ o declaralîe cu privire la eve­ agresor. Dacă Consiliul de să dea o ripostă hotâritft a-
şi obţinerea unor rezultate e­ temele privind reducerea con­ giunii este mult mai încărcat cu public policlinică la ilia nimentele din Orientul Apro­ Securitate nu va adopta mă­ gresoruluî, să-şi apere dreptu­
conomice superioare. Iată de ce sumurilor specifice şi intensi­ în comparaţie cu anii prece­ piat. rile legitime, să stingă foca­
predominant în planul de cerce­ ficarea proceselor siderurgice, denţi, atît ca tematică, cît şi ca Astăzi, elevii* $colli popu­ Mergtnd pe linia creării u­ surile de rigoare, statelor care rul războiului în Orientul
tare al regiunii Hunedoara, asimilarea de produse noi. îm­ dificultate de rezolvare. In faţa lare de artă din Petroşani Îşi nor condiţii cît mai bune de In declaraţie se arată că si­ ru-şi vor fi făcut datoria ca Apropiat, să restabilească pa­
care are un pronunţat caracter bunătăţirea calităţii produselor noastră stau probleme ridicate vor susţine, pe scena casei tratament oamenilor muncii, tuaţia creată ca urmare a a- membri ai Consiliului de Secu­ cea în această regiune11.
industrial, apar cu prioritate şi optimizarea proceselor cu de producţie, care cer soluţii de cultură din localitate, e- la Ilia s-a construit, din lon- V
temele cu caracter aplicativ şi ajutorul calculatorului electro­ în probleme ce se pun pentru xamentil de sllrşit de an. Pro­ durile statului, un modern
de dezvoltare, axate pe proble­ nic. prima dată. sau care astăvti a­ ducţia anului şcolar ce se în­ local de policlinică. In loca­
mele cu importanţă majoră in O susţinută activitate de cer­ par in toată complexitatea lor. cheie va H cuprinsă Intr-un lul, care a lost deja termi­ înapoierea de la Moscova a tovarăşilor
dezvoltarea producţiei materi­ cetare, cu tradiţie putem spu­ Pentru găsirea soluţiilor, la ni­ mozaic muzical-coregratic, ce nat, vor funcţiona secţii de
ale. ne, se desfăşoară în agricultu­ velul cuceririlor ştiinţei şi teh­ va include programele sedii­ oftalmologie, stomatologie, 4 ’
In ramura minieră (care în ră şi silvicultură — prin sta­ nicii mondiale, este necesar r* lor: brigadă artistică de agi­ radiologie, ginecologie, pe­
activitatea de cercetare are cea ţiunile experimentale Geoagiu munca specialiştilor să se ridi­ taţie. fanfară, orchestre de diatrie şi interne. Pentru Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer
mai mare pondere) se urmă­ şi Simeria In centrul preocu­ ce la un nivel calitativ supe­ coarde şi acordeoane, dan­ construcţia acestui local de
reşte rezolvarea unor probleme pă iilor acestor unităţi figurea­ rior. corespunzător cerinţelor suri, ale soliştilor vocali si policlinică s-au cheltuit a­
legale dc perfecţionarea tehni­ ză probleme variate din sec­ actuale ale producţiei şi aten­ instrumentişti. Spectacolul va proape 150.000 Iei. O contri­ Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Au fost de faţă A. V. Basov, P.C.US, activişti ai C. C. a!
cii şi tehnologiei de exploala- toarele : cultura plantelor, ţiei pe care o acordă în prezent li pentru elevii Scolii popu­ secretar general al Comitetu­ ambasadorul Uniunii Sovieti­
-re subterană a cărbunilor şi . lrortiviticultura, creşterea ani­ partidul şi guvernul âcestei ac­ lare de artă din Petroşani e- buţie importantă au adus-o lui Central ăl Partidului Co­ ce la Bucuroşii, şi membri ai P.C.US.
minereurilor ca : stabilirea şi malelor. hidroamelioraţii, a­ tivităţi. Ele vor trebui să-şi a- xamenul pe care II susţin In şi cetăţenii din Ilia care au munist Român şi Ion Gheor­ Ambasadei sovietice. Au fost de faţă Teodor Ma-
introducerea unor metode de meliorarea speciilor forestiere /aţa unei exigente comisii: participat la realizarea unor ghe Maurer. membru al Comi­ La plecarea din Moscova, rinescu, ambasadorul Româ­
exploatare de mare producti­ etc. o publicul. lucrări prin muncă patrioti­ oaspeţii au fost conduşi de to­ niei In U.R.S S., şi membri ai
vitate, procedee adecvate pen­ Deşi sectoarele construcţiilor fContinuare în pag. a 3-a) că. Frumosul local de poli­ tetului Executiv, al Prezidiului varăşii Leonid Brejnev, secre­
tru susţinerea abatajelor şi lu­ de maşini şi industria chimică, Permanent al C.C. al P.C.R, Ambasadei române
crărilor miniere, perfecţionarea apar într-un procentaj mult clinică a fost înzestrat cu preşedintele Consiliului de tar general al C.C. al P.C.U.S. (Agerpres)
tehnologiilor de preparare şi mai redus la scara regiunii, ac­ mobilier nou. Miniştri al Republicii Socia­ Alexei Kosighin, membru al
stabilirea de noi procedee de tivitatea de cercetare a acesto­ liste‘ România, care au parti­ Biroului Politic al C. C. al
valorificare a substanţelor mi­ ra se remarcă prin ponderea Se conturează noua cipat la intîlnîrea de la Mos­ P.C.U.S.. preşedintele Consiliu­
lui de Miniştri al U R.S.S., Ni-
nerale utile,.. Multe din teme­ temelor impuse de cerinţele cova, s-au înapoiat sîmbâtâ la kolai Podgornîi, membru al
le stabilite, sînt consacrate ex- procesului de producţie. amiază In Capitală. Biroului Politic al C. C. al
La sosire, pe aeroportul Bâ-
tinereţe a furnalului CRONICA Chivu Stoica, Gheorghe Apos­ P.C.U.S., preşedintele Prezidiu­ OAMENI DIN
neasa, erau prezenţi tovarăşii
Suprem
Sovietului
lui
al
IN CURIND A trecut puţin timp de şi riparea Iul pe fundaţii — tol, Alexandru Birlâdeanu. U R.S.S., A. Kirilenko, mem­
bru al Biroului Politic, secre­
Emil
Alexandru
Bodnara.ş,
O delegaţie guvernamentală
membru supleant al i CASTA
cînd furnalul nr. 2 de la U­ operaţie efectuată pentru condusă de Ion Mai inescu, mi­ Drâghici. Paul Niculescu-Mi- tar al C.C. al P.C.U.S. P De-
zina „Victoria" Câlan a in­ prima oară — a permis în­ nistrul industriei metalurgice, zil. Ilie Verdeţ. membri şi micev,
Turneul operei timişorene trat in stâpînirea deplină a ceperea imediată a lucrări­ a plecat sîmbâtâ seara în Polo­ membri supleanţi ai Comita­ Biroului Politic, secretar al
construclbrilor siderurgişli
C.C. al P.C.US.. D Ustînov.
lor de înzidire a vetrei fur­
nia, pentru a participa la des­
hunedoreni. Sute de con­ nalului. Conform graficului chiderea Tîrgului internaţional tului Executiv al C C. al P.C R . membru supleant al Biroului i DJAŢILOR
membri ai C.C al P.C.R şi ai
Colectivul Operei de stot „do-do-SaH", fn care rolul structori, monlori, sudori, zi­ de execuţie a început, în a­ guvernului. Politic, secretar al C. C. a!
din Timişoara şi-a făcut o titular va fi deţinut de so­ dari şamotori, instalatori celaşi timp, şi inzidirea pre- de la Poznan.
tradiţie ca anual să fie oas­ prano Claudia Parada, prim participă cu entuziasmul re­ încâlzitoarelor de aer nr. 1 ★ Un strigai puternic, tn poia­
petele locuitorilor regiunii solistă a Teatrului „Scala" cunoscut Ia reconstrucţia şi 2. La toate obiectivele fur­ Sîmbătă dimineaţa a părăsit nă, un pui de elelanl Inspăi-
voastre. Continuînd această din Milano, una dintre cin- furnalului, lucrări pentru nalului se vor pune in operă Capitala, îndreptîndu-se spre minlat aleargă In goana mare
frumoasă tradil-ie, intre 21 tăreţele italiene bine cunos­ care s-a planificat cel mai circa 3.000 de tone de cără­ patrie, Zenon Nowak, vicepre­ spre părinţii săi. Uriaşii /ung*
iunie şi 2 iulie, artiştii tim i­ cute alit in fără cit şi peste scurt timp de pînâ acum: 75 midă refractară. Avansate şedinte al Consiliului de Miniş­ lei işi ridică îngroziţi trompe­
şoreni vor prezenta pe sce­ hotare. de zile de la şarjă la şarjă. sînt şi lucrările de montare tri al RP. Polone, preşedintele Excursii prin ţară le, adulmecă aerul şl Împing
nele oraşelor Deva, Hune­ După cum ni se anunţă, După cum sublinia ingi­ a construcţiei metalice. S-a părţii polone in Comisia gu­ In grabă dm urmă puiul nebu­
doara, Petroşani, Petrila, In toate spectacolele rolurile nerul şef coordonator Gh. monlai prima virolă Ia cu- vernamentală româno-polonâ natic, înde păr tlndu-I de locul
Vulcan, Lovea un şir de principale vor fi interpreta­ Lazâr, este pentru prima va furnalului şi se lucrează, de colaborare economică, care a nefast, care, cu clleva minute
spectacole din repertoriul te de artişti de frunte al dală cînd la reconstrucţia u­ paralel, la casa aparatelor participat la cea de-a Vl-a se­ In urmă, li se părea cel mai
dramaturgiei muzicale uni­ scenei lirice timişorene, ceea nui furnal se lucrează după de măsură şi control. siune a Comisiei, ce a avut loc Un grup de 80 de muncitori mineri fruntaşi de la liniştit coli de pe pămint. Ce
versale: ,,Cio-Cio-San‘', „Ţa­ ce asigură spectacolelor o un grafic de programare-re- Noua tinereţe a furnalu­ la Bucureşti în zilele de 8 şi 9 E M. Deva au plecat Inlr-o excursie de două zile pe Va­ s-a Inlimplat ? De cine lug e­
ra surisu1ui“, „ Tosca" şi înaltă ţinută artistică. ţea, avînd la bază metoda lui nr: 2 din Călan se con­ iunie. lea Prahovei. Pe traseu vor vizita Muzeul Rrukenlhal le lanţ ii, cele mai puternice şl
„Silvia". Aşteptăm cu interes şi plă­ drumului critic. Aceasta turează cu fiecare schimb, ★ înţelepte fiinţe din regnul ani­
De remarcat faptul că Ope- cere evoluţia oaspeţilor noş­ conduce la urmărirea opera­ cu fiecare zi Cele două zile Sîmbătă a părăsit ţara dl din Sibiu, Biserica Neagră din Braşov, Castelul Pelcş şi mat ? Răspunsul penlru locui­
ro de stQl din Timişoara îşi tri timişoreni. tivă a stadiilor de execuţie cîştigale pînâ acum de că i re Cecil H. King, preşedintele So­ Castelul Rran etc. torii Indiei şi pentru cei cate
inaugurează turneul său ofi­ I PAPUC şi la concentrarea forţei de constructori, cît şi ritmul cietăţii International Publl- De asemenea, un grup de elevi fruntaşi de la Liceul au vizitat aceste meleaguri
cial la Deva cu spectacolul corespondent muncă la obiectivele prevă­ susţinut în care continuă lu­ shing Corporation Ltd., direc­ pedagogic din Deva vor face o croazieră pe Dunăre. In este c la r: pe piatra fierbinte
zute in graficul de execuţie. crările de înzîdîre şi mon­ tor la Banca Angliei, care. îm­
In prezent, constructorii taj, sînt garanţii sigure că preună cu soţia, a vizitat Re­ drum spre Porţile de Fier, vor vizita băile Herculane
au un avans de două zile fa­ acest obiectiv siderurgic va publica Socialistă România, Ia şi alte localităţi de interes turistic. Punctul terminus al
ţă de grafic, pe ansam­ fi redat producţiei mai de­ invitaţia Ministerului Afaceri­ călătoriei va fi insula Ada-Kaleh- PE TOT
blul lucrărilor. Preasambla- vreme decît s-a prevăzut. lor Externe, intre 3 şi 10 iunie
rea furnalului pînă la cuvâ M. NEACŞU z.c. GLOBUL
(Agerpres)
I ^
m
I se răsfafă, In razele soarelui
a tropical, un şarpe mic — „go-
man-sarpa", cobra. Auzind nu­
r e în t o a r c e r e la a d e v ă r a t a fe r ic ir e I mai cuvlntul „ goman-sarpa",
| locuitorii Peninsulei Industan
intră In panică, Dor locuitorii
I zonelor tropicale ?... Din ra-
...1953. J>e panoul de onoare napea, cu o minecă a hainei se. îl plăcea la ee totul: fle­ . Dar, las, ce, nu-i bunica cu Inginerul întinse mîna spre ■ portul Asociaţiei medicilor a-
mcricani reiese că plnă si In
«'1 uzinei, printre fotografiile atîrnînd spre podea. Ceasul care gest, flecare vorbă, risul el ? N-are ea pensie ?... Şl, to­ bibliotecă.şi luă cele două fo­ I SU A., ţara oraşelor aslaltate,
fruntaşilor in întrecerea socia­ deşteptător se oprise; nu-1 mai acela copleşitor de copilăresc tuşi, trebuia sâ-i trimit. E co­ tografii ale copiilor: .îmi sea­ J cad victimă şerpilor In fiecare
listă, apăruse şi aceea a ingi­ întorsese nimei«i. mănă". Apoi: „aşa nu se mai 1 an cca. 1.500 de persoane, din-
nerului S. N. Era in primii săi ...„Sint obosit. Ce bine ar fi şi, mai ales, ochii aceia în se­ pil şi de cîte nu are nevoie. poate. Trebuie să merg la ea. ■ tre care aproximativ 20 la sută
ani de muncă în uzină. Abia să dorm. Măcar puţin. Acum ninătatea cărora Işi privise de Dar Silviu ?.,. El e mare. Acuş Am s-o rog. Altfel nu mai are mor. mai mult de Irică declt
terminase facultatea. Dedesub­ agregatul merge. Planul nu nici un sens. Am s-o fas chiar I de pe urma veninului. Ce sd
tul fotografiei scria : „Anga­ ma.i e in pericol*'. acum, orice s-ar întîmpla, ori­ ■ mai spunem despre cei care
jamentul pe oare inginerul Deşi obosit, inginerul S. N. cum m-ar primi..." lşl petrec zile întregi în jung­
S. N. şi l-a luat in cinstea zi­ părea fericit. Ar fi vrut parcă Telefonul sună şi o dată cu I lă. umbllnd desculţi, aproape
lei de 1 Mai a fost îndeplinit. să împărtăşească cuiva această sunetul lui, S. N. îşi întrerup­ ■ goi, cu o simplă legătură In
Furnalul a fost reparat in 2G fericire, sâ-i spună că datorită • Faptele consemnate sint autentice; se şi hotărîrea. La capătul fi­ jutul soldurilor ? $i, totuşi,
de zile. Şase zile economisite lui agregatul a fost pus din rului era Mimi. Cine e Mimi? I despre ei esle vorba — Im-
ia furnalul 3 înseamnă pentru nou în funcţiune. Dar cui sâ-i • Via(a in afara familiei este o fericire iluzorie; O femeie dc care se legase în- ! bllnzitorii de şerpi.
patria noastră sute de tone de spună ? Cine sâ-1 asculte ?... .tr-o seară şi, uşuratică cum i Cine a lost in India sau în
fontă*. Fotografia şi textul de N-are cine. De ani de zile casa • Dezaprobarea nu înseamnă şi dispreţ. era. s-a despărţit de bărbat, I regiunile de la poalele Hima-
la panou veneau să confirme lui pare pustie. în ea nu se şi şi-a părăsit copilul. Nu gă­ laei a Intilnil neapărat clte
calităţile tînârului inginer. A­ mai află sufletul aceia oare sise nimic la ea. Agum, cînd I un bărbat oacheş, cu un coşu-
tunci bucuria fiecărui succes sâ-1 asculte, sâ-1 înţeleagă Fe­ n-are ce face. o mai ia cu el ■ let intr-o mină şl un toiag in
în muncă era bucuria întregii ricirea era pentru el o amin­ la un film, la un teatru, la cealaltă. El poartă pe cap un
familii: a Iuliei, a lui Andrei tire. restaurant, sâ-i tină de urît. I turban, precum şl o eşarfă sau
şl Silviu. In răstimpuri. îl năvăleau atftea ori chipul cuprins de dă bacalaureatul. Da. azi-mîî- Atît. Exact aşa făcuse şi cu J basma care se crede că ajută
.. Anii s-au scurs. Sîntem în clipele de fericire petrecute cu fericire. ne. Uite cum trec anii f Zboa­ Nina şi cu Detia. Trăi cu ele I la Imbllnzilul şerpilor. Acest
1967. ani în uimâ. Ca într-o străful­ ...Amintiri... Cît sint de fru­ ră I Parcă numai ieri era în 6-7 luni, un an, apoi divorţă. 2 amănunt esle descris in nume•
Inginerul S N. s-a întors a- gerare, îi veni în minte ultima moase amintirile!... Primii ani clasa întîi. Ce băiat cuminte î Acum S. N. era la „Corvi- roase legende despre vrăjitorii
oasâ frint de oboseală. Işi prin­ vacanţă studenţească — cea ai căsătoriei, clipele fericite Oare cum o fi învâţînd ?... nul", alături de Mimi. Orches­ I din Orient — îmbHnziiorH de
se capul in pumni şi se reze­ mai frumoasă vacanţă din via­ petrecute alături de lulia, pla­ Mai mare ruşinea ! N-am tre­ tra dnta şî perechile de ti­ ■ şerpi.
mă cu coatele pe masă. Casa ţa lui. Era pe la începutul lui nurile şi idealurile de viaţă . cut de ani de zile pe la şcoa­ neri se învîrteau în ' ritmuri lmblinzUorlI de şerpi nu cu­
era întoarsă pe dos, exact aşa august. Atunci o cunoscuse pe Ii veniră în m i^e propriii copii lă. Acum să mai trec ? La ce de dans. S. N. era absent, nu-l I treieră numai utilele satelor.
cum o -lăsase azi dimineaţă, ieri Iulia. Era şi ea în ultima va­ — Silviu şi Annrei. .Vai ce bun ? Parcă mî-e şi ruşine de interesa nimic. Nici cum cîn- ■ Ei pol li Intllniţi adeseori pe
dimineaţă, acum o sâptâmînâ. canţă de... liceanâ. Venise de profesori, de director. Poate I aeroporturi, In preajma holelu-
Nimeni nu schimbase nimic. lă Arad în vizită la o bună co­ „uituc* sint ! N-am trimis nici nici nu ştiu câ-i copilul meu. ION CIOBOTA J rilor şi a caselor de oaspejl.
Costumul pe care l-a îmbrăcat legă dintr-un sat de pe Valea azi banii lui Andrei. Şi, uite, Şi totuşi, e al meu. Sînt ai De îndată ce Imbllhzilorul
duminică stătea aruncat pe ca­ Strelului, S. N. se îndrăgosti­ a trecut de mult întîi mai. mei*. (Continuare fn pag. a 3-a) I observă că In Jurul Iul s-a a-
Fierarul-betonlst înalţă dantela viitoarelor edllîeil ■ ______________________
Foto: V. ONOIU
( Continuare tn pag. • *-aJ