Page 38 - Drumul_socialismului_1967_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3870
2

„Pe

!N LARGUL oceanului, va­
LA SFÎRŞITUL anului tre­
cuvin t lurile ating înălţimi uriaşe. cut, Praga avea o populaţie de
1.030.000 de locuitori, Irmcile
Astlel, în 1959 de pe nava so-
i viotică ,Ob* s-au observat va­ iiind cu 65 la sută mai nume­
roase decit bărbaţii.
luri înalte de 25 m.
★ ★
IN NORDUL Australiei şi în IN CURSUL anului trecut,
de . Noua Guinee trăiesc lluturi u- în K.D. Vietnam au fosl lipii»-
riaşl (distanţa dintre aripile rito 25,5 milioano de cărţi La
lor întinse atingo 26 cm). Car­ difuzarea cărţilor contribuie
onoare" li nea acestor fluturi constituie o numărul mare dc biblioteci
noi deschise in oraşele provin­
delicatesă consumată de local­
ciale ale republicii.
nici.
m ş n u ★ ★
Din Haţeg, de la colabo­ AL DOILEA oraş (ca mări­ DUPĂ cum relatează agen­
ratorul nostru Petre Kăr- me) francez se allă... în Cana­ ţia TASS, concurentul Trusov,
caşu, ne-au sosit documen­ da. Este vorba de Montreal ; în care are la ambele picioaro
te pentru întocmirea unei 2 ările au început să forfo- Sînt programate excursii de petreacă vacanţa in staţiunile Turismul in anii noştri şi-a ce priveşte numărul locuitori­ proteze de lemn a parcurs pc
noi fişe. El se referă In niş­ ^ teascâ de exuberanţa vile- o zi cu plecarea duminică la de munte. în staţiunile balneo­ dobîndit un caracter de masă ALPINIST lor care vorbesc limba fran­ stadionul „Dinamo" din Mos­
te stîlpi din prefabricate giaturiştilor. pe marginile şo­ ora şase şi înapoierea duminică climaterice sau pe litoral, li se şi pentru a se putea ţine pasul, ceză. el nu este întrecut decît cova distanţa dc 100 m în 10
de beton care. de mai bine selelor apar cu rucsacuri în seara, care vor cuprinde cir­ oferă din plin posibilitatea Fi­ a fost necesar să fie mai com­ de Paris. secunde şi 1/10.
de-o lună stau pe rampa de spate grupuri de tineri, pote­ cuitul regiunii Hunedoara cu liala O N T. Deva dispune de plet valorificate noi zone turis­ * ★
tice, frumuseţi ale naturii, ves­
descărcare a staţiei C.F.R. cile munţilor se animă, auto­ vizitarea oraşelor Hunedoara. bilete de odihnă in staţiunile tigii milenare. Măsurile luate CITAD IN FRUMOASA culoare roşie LUXEMBURGUL este una
din Subcetate. Dar... Să care cu turişti circulă într-bn Alba lulia, Sebeş, Haţeg, Brad Lacul Roşu, Borsec, Buşteni. carmin se obţine din nişte pu­ din puţinele ţări din lume In
pornim sistematic la întoc­ ritm alert. Timpul drumeţiei şi a obiectivelor turistice de Predeal, Sinaia, Coltbîţa. Stîna in ultimul timp ne îndreptăţesc rici de frunze uscaţi care tră­ care soţia nu are dreptul să
mirea fişei nr. 5. a sosit. pe traseu, excursii la Sibiu, de Vale şi bilete de tratament sâ aşteptăm cu încredere tu­ iesc pc arborii tropicali. dispună de averea ci. Ea nu
Din Turda au fost expe­ Opţiunea pentru locul conce­ Cluj, Timişoara, Arad, Ia ca­ in staţiunile Câciulata. Olă- riştii ce ne vor vizita în acest Clubul alpiniştilor francezi ★ poale să vindă sau să dăruiască
diaţi de multă vreme, pe a­ diului sau a petrecerii timpu­ banele din regiune. ne.ştl, Amara. Borsec, Geoagiu- sezon Numai în raza de acti­ a obţinut din partea municipa­ CELE mai vechi oraşe din­ nimic lără consimţământul so­
dresa centrului de reţele e­ lui liber In sfîrşitul săptâminli Corespunzător dorinţelor ex­ Bâi, Buziaş, Sovata, Ocna Si­ vitate a filialei O.N.T. Deva. lităţii pariziene autorizaţia aă tre capitalele existente sînt A­ ţului. Do asemenea, ea nu poa­
lectrice din Haţeg. 38 de nu e uşoară. Ce să alegi? primate, lilîala Deva va orga­ biului, Bazna, Pucioasa şi al­ potenţialul turistic s-a dezvol­ utilizeze Turnul EiHel pentru tena, Beirut, Roma, Dclhi. In te să intre În scrvici, nici să
stllpi din prefabricate de Delta Dunării cu o el natură şi niza permanent excursii de o tele, Iar pe litoral la Mamaia, tat considerabil faţă de anul demonstraţii în tehnica escala­ afară dc acestea au mat exis­ posede un cornet de economii,
iără acest consimţămint.
Fe­
beton. Stîlpi buni. robuşti, istorie în continuă prefacere jumătate de zi cu plecarea din Eforie Nord şi Eforie Sud, în trecut. S-a asigurat un spor de dării. In prezenţa unul public tat Încă înaintea erei noastre
care abia aşteptau să fie sau peisajul dealurilor bucovi- Deva în jurul orei 15 şi îna­ perioadele 1-30 iunie şl 1-30 peste 600 de locuri de cazare numeros, alpin Işti legaţi cu Londra, Parisul, Viena. Lisabo­ meile juriste au organizat o co­
plantaţi. Numai că, o dată nene in jurul Cetăţii de scaun poierea la ora 21. cu vizitarea septembrie, perioade care din la populaţie şi astfel turiştii frînghil se câţârau după toate na, Sofia, Belgradul, Damascul misie speciolă care va propune
o nouă lege pentru apărarea
sosiţi la Subcetate, stîlpi i a lui Ştelan cel Mare şl capo­ rezervaţiei cu zimbri din pădu­ punct dc vedere curativ nu di­ vor avea condiţii de dormit în regulile pe turn, pînâ la plat- şi Ankara.
trebuiau să se mute în alte doperele evului mediu romft- rea Slivuţ-Haţeg, a băilor Câ- feră de restul lunilor de vară, ★ drepturilor femeilor căsătorite
vagoane, pentru a fi trans­ nesc; mănăstirile Voroneţ, Su- lan şi C.eoagiu, a castelului în condiţii deosebit de avanta­ afara hotelurilor din Deva, O- lorma de la înălţimea de 200 m. PRINTR-O dispoziţie guver­ • *
portaţi la Haţeg. So consta­ ceviţa, Moldoviţa7 Iţi vei adin­ La un moment dat, directorul namentală, vînătoril din Fin­ INTR-O suburbie a Kievului
tase că vagoanele care-1 a- ei incursiunea în istorie bâtînd clubului a propus spectatorilor landa sînt obligaţi să poarte se construieşte primul observa­
duseserâ pînâ acolo nu pu­ drumurile cetăţilor dacice din să-şi încerce şl el puterile, pro­ şepci roşii etnd pornesc după tor pentru comete din lume.
.
★
teau sâ-i care mal departe, munţii Oiâştiei sau ale Sarmi- vînat. Aceasta pentru că s-a DUPĂ părerea autorului so­
Jini-a fiind de o rezistenţă segetuzei Ulpia Traiana? Vei punere mai mult lormalâ, el intîmplat ca in păduri întune­ vietic A A. Sludski, In lumea
mai mică. Vă închipuiţi cît vizita oraşe de veche cultură V A C A N Ţ E ’« nebânuind că cineva s-ar în­ coase vînătorii să iie luaţi întreagă nu au mai rămas de­
timp pierdut cu comanda­ românească sau Ada-Kaleh-ul, cumeta la o asemenea escala­ drept elani şi împuşcaţi. cit 15.000 de tigri.
rea altor vagoane, cu trans- Maramureşul? Vei merge în dare. Spre uimirea spectatori­
staţiunile balneoclimaterice de ★ ★
In munte sau de pe litoral? lor, un tînăr şi-a scos haina şl DINTRE toate animalele, ce­ IN FIECARE AN, numai tn
C.rea problemă, dificilă alege­ a început sâ se caţere cu mul­ le mai rezistente la Irig sint publicaţiile periodice tehnico-
raţele şi gîştele. Ele suportă o
FIŞIER re între atitea sute de locuri din Hunedoara .şi a lacului de joase. Pentru sezon, filiala râştie şi Haţeg şi în casc par­ tă agilitate pe turn, fără pic de temperatură de minus 110 gra­ ştiinţiiicc din lume sc publică
ticulare confortabile din Pui.
apoximativ trei milioane de
de mare atracţie existente în
O.N.T. Deva dispune de corturi
ţara noastră, în regiunea noas­ baraj din Cinciş, a parcului la Mamaia. Sarmlsegetuza. Haţeg, Zam. I- teamă că ar putea sâ cadă. In­ de C, în timp cc urşii albi şi articole şi peste 200.000 de pa­
dendrologic Simeria.
tră De un real interes se vor bu­ Condiţii avantajoase şi tra­ lia, Şoimuş. Orâştie, Geoagiu, tr-o oră, necunoscutul a păşit focile nu rezistă decît pînă la tente şi certificate de autor.
bordarea etc. Destinatarul Diversificarea g u s t u r i l o r cura excursiile combinate, fi see interesante li se oferă şi ce­ Geoagiu-Bâi, Simeria şi altele. pe platformă, unde... a fost a­ minus 80 grade C. ★
a găsit insă o soluţie mai populaţiei în materie de turism zile mare — fi zile munte, sau lor care au în proiect petrece­ Un sistem de informare cores­ restat imediat de poliţie, bănuit ★ CU PRILEJUL împlinirii a
simplă, mai convenabilă şi a determinat filiala O.NT. din 6 zile la Geoagiu-Bâi şi fi zile rea vacanţei în străinătate. Cu punzător în unităţile de ali­ că ar fi un râulâcâtor. S-a lă­ IN ULTIMII 20 de ani, în 50 dc ani dc la naşterea lui
mai operativă. Pentru pu­ Deva sâ realizeze o mai mare la una din cabanele din legiu­ trenul, autocarul sau avionul mentaţie publică. în staţiunile Paris au fost construite 113.711 John K. Kcmiedy, la 29 mai, la
nerea ei în aplicare, între mobilitate şi prospeţime în lan­ ne (Rusii,. Lunca Florii. Oaşa, se pot cunoaşte frumuseţile şi PECO. precum şi prin persona­ murit însă că tînărul, dc pro­ locuinţe, dintre care 30 la sulă New York a apărut o nouă e­
centrul de reţele electrice sarea unor noi itinerare turis­ Gura Apei, Gura Zlato). dru­ realizările ţârilor socialiste, lul hotelurilor şi panouri, va fesie zidar, lucrează de doi ani locuinţe sociale (cil chirie mo­ misie de timbre cu eligia aces­
Haţeg şi staţia C.F.R. Sub­ tice. Pentru a veni în întâmpi­ meţiile din cabană în cabană, monumentele lor istorice şi de aviza pe turişti asupra locului la zugrăvirea Turnului Eiffel. derată) tuia.
cetate a avut loc un dialog: narea solicitărilor, alături de turul circular al României, eu artă. viaţa nouă a popoarelor unde pot fi» cazaţi. In curs de
C.R.E. (Centrul de reţele formele statornicite, se experi­ vizitarea diferitelor oraşe şi o­ lor. Pentru a face cît mai plă­ tipărire se află un ghid al re­
electrice); .Vă propunem mentează noi posibilităţi, în­ biective industriale ale ţârii, cute excursiile. Oficiul NaţiO­ giunii. cu tonte spaţiile de ca­
soluţia următoare. Să des­ scriind printre cele mai popu-, excursii documentare de 3-4-5 nal de Turism, în colaborare zare convenţionate la popu­
cărcăm toţi stîlpii pe ram­ lare şi tradiţionalele excursii zile pentru variate categorii Hi organizaţiile de turism din laţie şi alte informaţii utile.
pă şi sâ-i transportăm apoi la slîrşit de sâptâmînă. Cu ple­ profesionale, vizitarea monu­ celelalte ţâri socialiste, oferă Şi în alimentaţia publică au
cu autocamioanele la Ha­ care de sîmbătă, în jurul orei mentelor de istorie şi de artă. programe interesante şi variate, fost realizate unele lucruri noi.
In localităţile Zam. Pui şi Sar-
ţeg, distanţă de 4 km". 14 şi înapoierea duminică sea­ excursii şcolare de 5-7 zile, 6 cazare în hoteluri confortabile, misegetuza. Uniunea regională Concursul de jocuri distractive
Staţia C.F.R. : Acceptăm ra. se pot vizita o scamă de o- zile în Deltă, deplasări la ma­ mese excelent pregătite, cu me­
cererea, cu condiţia să vă bieclive turistice; Herculane, nifestaţii cultnral-sporlive sau niuri specifice, bilete la ma­ a cooperaţiei de consum a luat
ridicaţi cît mai repede stîl- Orşova, Ada-Kaleh, cu plim­ alte excursii pe itinerarii sta­ nifestaţii sportive, la spec­ iniţiativa de a construi bulele
pli. Ne ocupă rampa şi vom bări dc agrement pc Dunăre ; bilite de solicitanţi. tacole. deosebit de originale, in stil
avea greutăţi cu încărcatul Sibiu-Braşov cu vizitarea Cas­ Ca urmare a convenţlonării Posesorii de automobile pot rustic autohton, care au asigu­
şi descărcatul vagoanelor'. telului Bran şi Poiana Braşov; de spaţii de cazare la particu­ contracta excursii în străină­ rate toate condiţiile pentru a
C.R.E.: .In decurs de do- Valea Prahovei cu vizitarea lari, în staţiunea C.eoagiu-Bâi. tate pe itinerarii preferate, fi- fi mult apreciate de turişti. La
uâ-trei zile vă eliberăm Castelului Pclcş; Valea Oltului oamenii muncii vor beneficia indu-le asigurate serviciile de şoseaua asfaltată 1)N 7, lingă Dezlegările jo­
rampa". cu vizitarea staţiunilor balneo­ de posibilitatea de a-şi petrece cazare, masă,, benzină, bani de izvorul Aurel Vlaim şi la dru­
Staţia C.F.R.: .De aoord, climaterice şi a mănăstirii Co- 6-15 zile de concediu în fru­ buzunar. mul (-'ugiriilui, au (ost ampla­
dar să nu uitaţi angajamen­ zia; Munţii Retezat cu cabane­ moasa şi plăcuta staţiune. Şi Pentru toată gama de acţi­ sate chioşcuri de alimentaţie
tul". le Gura Apei, Gura flinta. acestea sînt numai o mică par­ uni turistice organizate, filiala publică aprovizionate cu un curilor publicate
C.R.E.: .Pe ouvînt de o­ Pietrele. Bnleia; Munţii .Sebe­ te -din programele turistice în­ O.N.T. Deva stă la dispoziţia bogat sortiment de preparate
noare. Doar avem obrazl". şului cu cabanele Oaşa. Şuria- tocmite de către filiala O.N.T populaţiei pentru informaţii culinare, produse lactate şj ră­
...Cum spuneam, a trecut nu. Prislop; staţiunea balneo­ Deva. pentru sezonul estival în legătură cu itinerarul, f u ­ coritoare. Multe restaurante şi în ziarul nostru
de-atunci mai bine de-o lu­ climaterică C.eoagiu-Bâi şi 1957. rata. condiţiile (Le călătorie şi bufele nu început sâ sc profi­
nă de zile, dar stîlpii se a- multe altele. Pentru cei ce doresc să-şi costurile. leze pe produse culinare cu
flâ tot pe rampă. Colabora-^ specific local, fiecare restau­
torul nostru Petre Fărca-" rant pre/entînd specialitatea nr. 3804 (iji J i Joo
şu notează: .Din angaja­ bucătarului. Sortimentul dc ră­
mentul luat n-a rămas de- . M. coritoare s-a îmbogăţit şi ex­
tins şi în localităţile rurale.
cit... cuvîntul. De ,.onoare” , i m C.'a o noutate pentru regiunea G o lf: Mona. mina, fma,
nici pomeneală. In ce pri­ Ifr'ţ: Şt** noastră apar campingurile. A­ fila. film. Monoverb (5-9):
veşte obrazul, se constata genţia O.N.T. Deva are în curs îndoituri. Zăcăminte (cu­
că pe lingă vagonul cu stîl­ i f l l l de proiectare patru campinguri vinte încrucişate) — Ori­
pi. mai era nevoie şi de u- a 100 de locuri, din care trei zontal: 1) L»onea— cărbuni;
niil cu săpun. Un aşa obraz vor fi amplasate pe zona'dc ac­ 2) Uneam — aurie; 3) pasă —
trebuie spălat ca lumea*. tivitate a lilialcl O.N.T. Deva, alun — Laz; 4) esc — Pelri-
La acestea noi nu mai a­ lingă bufetul „Zimbrul" din la; 5) tri — iată — VR; fi) iar
vem nimic de adăugat ! pădurea Slivuţ-Haţeg, la între­ — A B — nuri; 7) nuntaşi —
tîle; 8) ti — Urle — sci; 9)
Pentru conformitate tăierea şoselei DN.7 cu şosea­ Ene — ot — Vulcan; 10)
PAUL BlRLADEANU ua Cugirului şi in apropierea Lola — ataca — na; 11)
oraşului Deva.
iaurt — educa; 12) us —
Hotelurile existente, campin­ marmura — ir; 13) carieră
gurile ce urmează a fi dale în — astru. Vertical : I) Lu-
FRUNZE CARE CAO folosinţă încă în cursul acestui ORIZONTAL : 1) Cinci eşti te — Iesle. 2) Şi lui îi plac ur­
sezon, cabanele turistice, pre­ peni — Teliuc; 2) oraş —
cum şi camerele convenţionale la munte, trebuie sâ te fereşti cuşurile — Urcă de-a-ndârâle- Aninoaso; 3) nisetni — elu;
PRIMĂVARA în locuinţe particulare, vor a­ de ea — Urbe. 2) Uriaş de pia­ Ira ! ; 3) Substanţă nutritivă — 4) eca — nu — armi; 5) aa —
sigura cu prisosinţă necesarul tră. prietenul turiştilor — Pan­ Comete ! — Termen de compa­ piatră — tac; fi) Nae —
4) Aşez — Suportul...
glică ce urcă un vîrf de mun­
raţie.
Deşi pe ţărmul caucazian al de cazare al turiştilor In acest te. 3) Părere — Pc el ! — Oraş Pietrelor Doamnei. 5) Agăţat Băiţa — n ; 7) cîlţi — sc
Mării Negre nu este toamnă, sezon. în pitoreasca Serbie. 4) Compo­ — Noroc (pl.). |i) Stindarde ce
ci început de vară — în parcu­ Deşi în organizarea turistică ziţie lirică (pr.) — li găseşti la se zăresc pc piscuri nou cuce­ — tema; 8) urări — Vndu:
rile staţiunii balneare Soci cad sîntem de-abia la început de haină şi la îoaiu de cort — Fa­ rite. 7) Pronume — Controlul 9) răniţi — Bucura; 10)
frunzele. Arborii .strămutaţi* drum, nădăjduim ca pregătiri­ nă. 5) Leagă gura de stomac — pazei — Fluviu în U R.SS. 8) bu — lăut — lăcaş; 11)
aici din ţările calde îşi prime­ le ee se fac pentru înfrumuse­ Imperioasă fi) Face... muzica Distrugere. 9) La munte, cînd urla — risc; 12) nia — VÎL
nesc veşmîntul veşnic verde. ţarea vacanţelor sâ fie menite — Spoi t îii lemn — Rîvnă. 7) strigi, le îngînâ — O pui pe
In unele zile, cînd bate vîntul, să înlesnească o cunoaştere l ’iatrâ ■ de munte — Tovarăşa cal şi porneşti în drumeţie — ean — ir; 13) iezer — cîna-
lucrătorii din parc nu prididesc de drum. 0) Cu ea e mai co­ Culoare. 10) Creangă — A în­ bru.
să cureţe covorul gros de frun­ mai complexă a obiectivelor de mod de drumeţit — Slujitor al căput în el tot pâmîntul. II)
ze de pe alei. mare atracţie turistică ale re­ artei. 9) Munţi în Cehoslovacia 'J’i-e necesar la drum — In lec­
De-abin au lost strînse frun­ giunii noastre, iar anul 1957 să — Sîrmi — Sc găseşte din bel­ tură ! — Campion 12) împo­
zele de dafini şi moşmoli japo­ ofere turiştilor bucuria unor şug la munte (pi.). J0) Mie triva celor buni — învechită —
nezi că au început să cadă dar... ascuţit — Antologie (abr.) Tip dc avion sovietic ce trans­ Monoverb
frunze de pe oile plante — zile minunate şi pline de satis­ — Localitate in Spania 11) As­ portă drumeţi pe toate meri­
magnolia grandiflorn, stejarii facţie. censiune pe munte — Vorbeşte dianele lumii. 13) Caniculă (pl )
veşnic verzi, prunus lourocera- nepretenţios. 12) Miez de aluat! — Interzis. 14) Case ! — Acţiu­
sus ete. RAMIRO PONDICHV — Masiv muntos în Canea/ — nea pe care o exercită vîntul. liferar (6-10)
La Soci se pot vedea acum O.N.T. Deva Onomatopee în legănat de soarele şi apa asupra corpului
arbori care au in acelaşi timp scrînciob. omenesc — Slîrşit de vacanţă!
flori, frunze noi şi frunze veş­ Castelul Corvineştilor din Hunedoara, punct turistic şi
tede monument istoric de mare atracţie. VERTICAL: 1) Instrument N. COST IN
necesar în ascensiuni pe mun­ Deva
CINEMERIDIANE
Criptografie (4-2-4-34-4)
LUCHINO VISCONTI este'
€ iiS ‘&&ti p@ >Şiui$L primul regizor autorizat sâ tur­ este luat din lupta organelor
securităţii de stat împotriva
neze cîteva secvenţe din lilmul
.Viaţa lui Giaoomo Puccîni" duşmanilor poporului şi pro­
se
Eroul principal
gresului.
la Scala din Milano. Principa­
De-a hmgnl întregii sale cealaltă parte fiind destina­ ferite aniversări, O noutate străduieşte sâ descopere şi sâ
existenţe, omul a simţit ne­ tă corespondenţei. interesantă o prezintă cărţile lul interpret va fi Marcello prindă pc „Bâtrînul viezure" A A A ) W
voia să-şl comunice gînduri- Avantajele noului sistem poştale pentru felicitări, e- Mastroianni. — primejdios diversionist, care
2c. ideile, sentimentele seme­ — simplificarea unei mari mise la sfîrşitul anului 1699, ★ a creat o reţea subversivă.
nilor săi. Printre mijloacele părţi din corespondenţă, u­ în preajma Anului nou, a- LA STUDIOURILE Dovjen- Regizor : Min Tiong Song ;
folosite, inccptnd cu graiul şurinţa în folosire, reduce­ vhid imprimate diferite su­ )co, din Kiev, se turnează în LIVIU COVACI
viu şi terrnfnind cu fototele- rea taxa dc corespondenţă, biecte de iarnă. prezent filmul .Ţiganul", inspi­ în rolurile principale : Cla Kie ELENA POPA
graftil din zilele noastre, u­ dc la 10 la 5 bani — au fă­ In zilele noastre, deşi m ij­ rat după povestea cu acelaşi Riong şi Sim Yong. Orăştie Deva
nul — cartea poştală — ocu­ cut din cartea poştală un loacele moderne de comuni­ nume a lui Anatoli Kalinin.
pă un loc însemnat Prima mijloc foarte solicitat de co­ caţie — telegraful, radioul, Filmul este realizat şi interpre­
carte poştală din lume a fost municare şi în ţara noastră. telexul, telelacsimilul etc. — tat de actorul Evgheni Matve-
pusă fa circulaţie in anul După statisticile vremii, în se. impun tot mai mult, car­ ev de la Teatru! Mare din Mos­
1669. în Austria. Noul mijloc 1674 au circulat pe teritoriul tea poştală păstrează încă cova. Partenera lui este Lud-
dc corespondenţă, fiind mal României 78.237 de cărţi poş­ un loc important în cadrul mila Hitlaeva.
ieftin, s-a bucurat încă dc tale, zece anţ mai tîrziu nu­ mijloacelor de coresponden­ ★
la bun început de succes, ast­ mărul lor se ridică ta ţă. Anual, milioane de co­ .COMOARA negustorului
fel că, treptat, o seric de 1.057.669, pentru ca în 19]4 respondenţe, in interiorul şi bizantin- este un film de aven­
alte ţări adoptă acest fel dc să ajungă la Impresionanta peste hotarele ţării, circulă turi al studiourilor cehoslova­
corespondenţă. La numai pa­ cifră de 32.855.594 prin cărţile poştale. Numai ce. Creatorii lui au îmbinat e­
tru ani de la aplicarea Iul In anaf 1875 se introduc şl în acest an vor fl tipărite şj lementele poliţiste cu satira şi
In Austria, este introdus şl cărţile poştale externe, ra puse în circulaţie 20 m ili­ ironia Peripeţiile interesante
în România, prin Legea poş­ urmare a unei conferinţe de oane de imprimate. In u lti­ sînt legate de căutarea şi des­
telor din 31 martie 1673, ca­ specialitate care orc loc la mii ani, tematica emisiuni­ coperirea originii unei monede
re prevedea adoptarea cărţi­ Rema. Corespondenţa noas­ lor s-a îmbogăţit foarte mal*. vechi In rolurile principale a­
lor poştale şi punerea lor In tră cu străinătatea cunoaşte, ilustraţiile şi textele înfâţi- par Jiri Vala, Cabriela Vrano-
circulaţie inccpînd cu dala prin aceasta, o rapidă inten­ şînd aspecte ale realizărilor va. Liubomîr Lipslcy. iar regia
de J iunie a aceluiaşi an. De sificare. In amil care urmea­ economice, sociale şi cultura­ aparţine lui Ivo Novak.
dimensiuni aproximativ ega­ ză sint expediate peste 35 400 le dc nti. Oglindind Intr-un ★
le cu ale celor pe care le cu­ de cărţi poştale, fa JS86 mai mod specific fapte şi momen­ DUPĂ o perioadă de între­
noaştem şi azi, d)ipă 94 de mult de două sute patru mii, te din viaţa şi istoria po­ rupere. actorul american vete­
ani, prima carte poştală ro­ iar in 1914 peste cinci m ili­ porului nostru. cărţile poş­ ran Georges Raft. azi în vîrstâ
mânească avea tipărite pe o oane. tale — pe lingă utilitatea de 70 de ani. specialist în ro­
parte titlu l „ Carta dc posta", practică — nu o marc va­ lurile de gangster, reîncepe sâ
indicaţia „Destinată a cir­ Apar, mai tîrziu, cărţile turneze El va juca alături de
poştale cu răspuns plătit, loare documentară şi, In a-
cula deschisă în lolu interio­ cărţile poştale închise, cele Elsa Martineîlî în filmul „M ili­
rul României", stema ţării, destinate exclusiv m ilitarilor cclaşl tim p. educativă. oanele lui Mndigan". Filmările
vor avea loc în Italia,
marca de 5 bani şi indicai fi aflaţi sub arme, precum şi ti­ GHEORGIIE PREDA
privind întrebuinţarea ei, nete emise cu prilejul a di­ redactor ta „ Agcrpres"
SUBIECTUL filmului nord-
coreean „Frontul invizibil"