Page 53 - Drumul_socialismului_1967_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N IŢ I-V A l
I CU PLANUL
6

SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT

specifice, a cheltuielilor neeco- nalîşti de la Uzina „Victoria*
U.C.M . Zlatna nomicoase şi creşterea produc­ Câlan.
Realizarea furnaliştilor sc
tivităţii s-au realizat în cinci
luni mai mult de 1.700.000 lei datorează organizării mai ra­
Colectivul U.C.M. Zlatna şi-a economii suplimentare la pre­ ţionale a procesului de produc­
1 îndeplinit planul' pe primul ţul de cost şi 5 700 000 lei bene­ ţie. aplicării unor măsuri teh­
I semestru nl anului la produc­ ficii peste plan. , nice şi organizatorice care au
:" m Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA Al P.CH SI AL STATULUI POPULAR REGIONAL ţia globală şi marfă cu 18 zile condus la o mai bună între­
ţinere şi funcţionare a agrega­
mai devreme. Este un succes
cadre’or Sectorul
de seamă care oglindeşte pe telor. In legătură cu aceasta,
deplin preocuparea se cuvine să amintim că in
de specialitate, a muncitorilor, perioada scursă de !a începu­
inginerilor şi tehnicienilor pen­ tul anului şi pinâ în prezent,
ANUL X IX NR. 3874 VINERI 16 IUNIE 1967 tru valorificarea rezervelor de de furnale al indicele de utilizare a furna­
creştere a producţiei şi pro­ lelor a fost depăşit cu circa
ductivităţii muncii. 70 kg pe tona de fontă.
De menţionat este faptul câ U. V. Călău
eforturile pentru realizarea şi
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ţie au fost strîns împletite cu îndeplinit planul semestrial de Linia electrică
depăşirea planului de produc­
In cursul zilei de ieri. şi-a
cost.
reducerea preţului de
producţie şi colectivul de fur-
Prin reducerea consumurilor
Craiova - Bechet-
Boicinovţî a intrat
Şl DE STAT IN REGIUNEA BRAŞOV în exploatare
Intre oraşul Craiova si loca­
litatea bulgărească Boicinovţî,
o fost dală în exploatare linia
electrică de 220 lcv. Prin inter­
mediul acestei magistrale ener­
getice sc înfăptuieşte interco­
nectarea sistemului energetic
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Janos Fazekaş, bulgar cu cel al ţării noastre.
Aceasta creează posibilitatea
Constantin Pîrvulescu şi Ion Popescu-Pu{uri au sosit joi dimineaţa în regiunea Braşov. Conducătorii de partid şi punerii în aplicare a acordului
tripartit încheiat între România,
Bulgaria şi Uniunea Sovietică,
de stat vor vizita obiective industriale, agricole şi de interes social-cultural, vor discuta cu oamenii muncii, cu pe baza căruia U.R.S.S. va livra
energie electrică Bulgariei în
activul de partid şi de stat din regiune, despre activitatea desfăşurată pentru transpunerea în viată a sarcinilor pre­ tranzit, prin reţeaua sistemului
energetic românesc.
văzute în planul cincinal, precum şi despre măsurile luate în continuare in vederea îndeplinirii in bune condiţii a
vastului program de desăvîrşire a construcţiei socialiste elaborat de Congresul al IX-lca al P.C.R. Au început lucră­

rile de construc­

ţii-m o n ta j la
Aşezată In arcul Carpafilor, nanlului tablou al României lui, dînd ascultare vrednicilor simbolic arc de triumf, străjuit ceeaşi impetuoasă tinereţe pc
ca o poartă deschisă între socialiste in plină ascensiune, săi locuitori, din luminată şi de urarea „Bine aţi venit in care o înlîlneşti' în toate ora­ poşta pneumatică
Transilvania, Muntenia şi Mol­ această regiune, cu oameni curată inimă, vă spune un bun cartierul nostru, iubiţi condu­ şele ţării Pe planşetele arhi­
dova — dezvoltîndu-şi In anii harnici şi pricepuţi, cu nu­ venit pe pămîntul străvechi al cători". In zare sc profilează tecţilor braşoveni şi-au şi fă­ La C.S. Hunedoara au înce­
socialismului într-un ritm ac­ meroşi specialişti şi buni gos­ Ţării Bîrsei — aşezat in inima silueta suplă a unui bloc turn tul apariţia contururile oraşu­ put lucrările dc construclii-
celerat industria, agricultura podari, cu centrele ei indus­ patriei noastre — martor în­ aflat în stadiul dc finisare. Iar lui aşa cum va arăta in 1970 montaj a unei instalaţii dc
şi cultura — regiunea Braşov triale vechi şi noi, cu înflori­ cercat ăl vremurilor de adinei mai departe, contururile de o — adevărata constelaţie de
este o mîndrie a patriei noas­ toarele ei aşezări rurale, cu frâmîntări sociale, dar şi de sobră eleganţă ale ansambluri­ cartiere noi, inlr-un acord de înaltă tehnicitate, unică de a­
tre. munţii şi pădurile, cu avuţiile lupte glorioase ale poporului lor arhitecturale care con'eră prospeţime cu ritmul de dez­ cest fel în ţară, numită poşta
pneumatică. Cu ajutorul ci se
...încă din zorii zilei, în faţa solului şi subsolului, sc înscrie român pentru libertate şi uni­ Braşovului de azi imaginea de voltare industrială a oraşului. vor expedia probele de oţel
modernului pod de piatră de intre coordonatele unui dina­ tate naţională*. încadrat de urbe modernă ce incintă o­ ...Străzile noului cartier ră­ prelevate in timpul elaborării
la Dîrste — pitorească intrare mic şi multilateral avint : în doi cetăţeni in tradiţionalele chiul. E replica urbanistică a sună de ovaţii şi urate. Lingă şarjelor la oţelării spre labo­
a oraşului — s-au adunnt mii prezent, în regiunea Braşov se veşminte ale vechilor dregă­ zilelor noastre şi, în acelaşi noul complex comercial, pio­ ratorul central, unde este in­
de braşoveni, tineri şi vîrst- realizează 11 la sută din pro­ tori ai burgului, preşedintele timp, prelungirea în timp a nierii au improvizat o mică stalat „Cuantovacul” de anali­
nici, oameni de cele mai felu­ ducţia industrială a tării şi sfatului popular orăşenesc, tov. minunatelor tradiţii locale de tabără — simbol al vacanţei ză chimică, care determină, in
rite profesii, pentru a ura oas­ peste 20 la sută din producţia Gheorghe Dumitrescu, oferă armonie şi frumos. Căci aceas­ care începe, cu toate marile el mai puţin dc 5 minute, pinâ Ta
peţilor dragi .bun venit'* in industriei constructoare de ma­ oaspeţilor cheia cetăţii şi me­ tă străveche cetate situată la bucurii, cu viata in aer liber, 15 elemente componente ale
oraşul de la poalele Tîmpe>. şini. sajul de salut Bâtrinul mun­ confluenţa Carpaţilor Orientali cu drumeţiile pc îlinciariile oţetului.
In mulţime se disting flăcăi ..Ora 8 Un torent de acla­ citor Gavrilă Pricop — fost şi Meridionali — a cărei isto­ turistice ale regiuni» şi ale ţâ­ Pentru funcţionarea acestei
şi fete ale căror frumoase cos­ maţii şi urale — care creşte decenii de-a lîndul strungar rie atestată de documente de­ rii. Conducătorii de partid şi instalaţii sc montează 6 pos­
tume naţionale, specifice aşe­ continuu — vesteşte apropie­ la uzinele „Tractorul* — în- păşeşte venerabila virstâ de de stat le urează vacanţă plă­ turi de transmitere a probe­
zărilor din Ţara Birsei. vestite rea coloanei maşinilor oficia­ lîmpinâ pe conducătorii de şapte veacuri — trăieşte azi a- cută. lor de oţel, tuburile dc legă­
pentru originalele lor îmbinări le. Zecile de mii de braşoveni partid şi de stat cu tradiţiona­ tură prin care circula probele,
de culori, dau o nuanţă aparte işi manifestă emoţionant dra­ la piine şi sare, iar tinere' în staţia dc primire şi expediere
atmosferei . entuziaste care gostea neţărmurită fată de costume naţionale româneşti, de la laborator şi 6 rompre-
domneşte în ritului celor ve­ Partidul Comunist Român — ungureşti, germane, le oferă Texfiliştii braşoveni soare care asigură aerul aspi­
niţi în întimpinarea oaspeţilor călăuza încercată a poporului ploşti cu vin. marame şi Şter­ rat necesar.
— harnicii locuitori ai regiu­ nostru. gare cu motive populare. Cu Utilizarea poştei pneumatice
nii. români. maghiari şi ger­ Răsună glasul de aramă a< obrajii îmbujoraţi de emoţie, va conduce la scurtarea dura­
mani, care, înfrăţiţi, muncind pionierii îi îmbrăţişează pe tei dc elaborare a şarjelor cu
oaspeţi, umplîndu-le
braţele
umăr lingă umăr, dau o nonă trîmbitelor. Străjerii aflaţi pe cu florile acestui anotimp. To­ înnobilează un străvechi I.VrM. Barza»: .Garniturii-lungi, de vagoneţe pline;cu:mine­ 5 minute, ceea ce va permite
înfăţişare acestor meleaguri, metereze dau onorul. In mod reu ieşite din* subteran-sînt'.dirijate. spre staţia de antezdro- obţinerea în plus a sute de
aduc o preţioasă contribuţie simbolic, porţile cetăţii se des­ varăşul Nicolae Ceauşescu bire.k . . . . Foto: I. TEREK tone de oţel po zi.
la construirea socialismului în chid darg, primitoare. mulţumeşte pentru frumoasa
patria noastră. Aici, Ta Dîrste, Oaspeţii sint salutaţi de to­ primire, pentru caldele senti­ meşteşug al oraşului ■ ■ ■ M i M i B i B H H H i B n i H n D i B n i m B M a B n a
se înal(ă simbolic o masivă varăşii Gheorghe Pană, prim- mente exprimate în numele
poartă de cetate, cu turle şi secrelar al Comitetului regio­ locuitorilor oraşului şi re­
crenele, străjuită de vechea nal de partid Braşov, Ton Mâr- giunii.
străinătate, care vor face ca,
stemei a Braşovului. In fata cuş, preşedintele Comitetului Ca prin albia unui adevărat Părăsind cartierul de locu­ tea fabricii să crească cu a- Unele unifăfi au terminat,
porţii, pe stilpi înalţi, evoca­ executiv al Sfatului popular fluviu de entuziasm popular, inţe Steagul roşu, coloana ma­ în următorii ani, productivita­
toarele embleme simbolizind regional, de alţi reprezentanţi coloana de maşini înaintează şinilor străbate apoi marele
Braşovul contemporan — trac­ ai organelor locale de partid spre oraş Văzduhul clocoteşte bulevard ce conduce spre cen­ proximatîv 2 milioane mp ţe­
toare, autocamioane, rulmenţi, şi de stal. Primul secretar al de puternice ovaţii, în faţa ma­ trul oraşului. Trotuarele sint sături şi 600000 kg fire Con­
combinate chimice. Sugestive­ Comitetului regional de partid şinilor se aştern covoare de înţesate de lume De la bal­ ducerea întreprinderii subli­ iar altele abia încep
le reprezentări grafice definesc rosteşte un cald cuvint de bun flori. Faimoasa alee cu plopi coanele noilor blocuri, oaspe­ niază că o dată cu noile do­
profilul economic de azi al o­ sosit pe ospitalierele meleaguri — mîndrie a locuitorilor ora­ ţii sînt salutaţi cu bucurie şi taţii tehnice, întărirea conti­
raşului şi regiunii, locul lor în ale Ţării Birsei. Se dă citire şului — anunţă cu splendida entuziasm nuă a disciplinei muncii şi un
unui mesaj, imprimat pe per­ ei simetrie primul popas în ini­ O oprire la Fabrica de stofe mai riguros control asupra ca­
ansamblul construcţiei noastre gament, din partea cetăţenilor ma industrială a Braşovului — una dintre cele mai vechi lităţii vor face ca producţia prăşitul porumbului
socialiste. In cadrul impresio- Braşovului : „Sfatul Braşovw- contemporan întreprinderi textile din ţară. fabricii să se apropie şi să ţi­
prilejuieşte lucrătorilor de aici nă pasul cu exigenţele impuse
de dezvoltarea industriei texti­
o vibrantă manifestaţie de dra­
Salutul muncitoresc al constructorilor goste şi ataşament faţă de oas­ le pe plan mondial. ^ începutul lunii iunie ploile nuală la porumb a fost termi­ raional să sprijine mai mult
Cu toate că în luna mai şi
nată Spre deosebire, la Draşov
unităţile râmase în urmă cu
peţii dragi.
Mai multe întrebări puse de
Conducătorii de partid şi de conducătorii de partid şi de trecvente au slînjenit într-o din cele 220 hectare ocupate cu prăşitul.
O situaţie interesantă se în-
stat sînt întîmpinaţi de mi­ stat se referă la eficienţa ac­ oarecare măsură întreţinerea porumb prima praşilă a fost tîlneşte la cooperativa agricolă
făcută doar pe 86 hectare.
culturilor, in cooperativele a­
de autocamioane nistrul industriei uşoare, Iov. tualului sistem de retribuţie a gricole unde au fost antrenate a acestei lucrări, tovarăşul din Şibot. Deşi au fost prăşite
Molivind rămânerea in urmă
muncii. Gazdele arată că în
Alexandru Sencovici, de mem­
75 la sută clin cete 140 hectare
toate forţele şi munca bine or­
bri ai conducerii ministeru­
lui, de conducătorii întreprin­ sectorul ţesâtorie, sistemul de ganizată s-au obţinut rezulta­ Vasilc Bitir, inginerul agronom cu porumb, totuşi in unele par­
retribuţie este mult mai sti­
Uzinele de autocamioane tocamîoanele româneşti cit mal oamenilor muncii din ţara te corespunzătoare In general al cooperativei, preciza : „Sîn- cele au rămas fîşii de teren
„Steagul roşu'4 — cunoscută competitive pe pîaţa interna­ noastră, arâtînd câ singurul derii Directorul fabricii, ing. mulativ, aici existînd posibili­ în unităţile agricole din raio­ tem în restanţă cu prima pra­ unde nu s-a făcut nici o lucra­
tatea unui control precis asu­
întreprindere braşoveanâ — ţională. Sint prezentate apoi mod de a răsplăti această gri­ Petre lonescu, invită pe oas­ pra calităţii muncii fiecărui nul Sebeş lucrările sînt într-un şilă a porumbului din cauza re. Aici buruienile au sufocat
sc profilează impunătoare la conducătorilor de partid şi de jă este strădania de a munci peţi să viziteze întreprinderea stadiu avansat. slabei participări a cooperato­ porumbul. Pe măsură ce pra-
intrarea oraşului, vestind prin stat prototipurile unor noi mo­ cît mai sîrguincios, mai califi­ care astăzi, eu mijloacele teh­ muncitor Nu acelaşi lucru se Stecla de zahăr a fost prăşită rilor la lucru. Pe lîngă aceasta şila întirzie, cultura devine tot
masivitatea halelor ei caracte­ dele de autocamioane pe care cat, mai disciplinat, mai pro­ nicii moderne, continuă-o stră­ tntîmplâ in sectorul filatură, de două ori pe întreaga supra­ revine o suprafaţă cam mare mai anemică, plantele se alun­
risticile dominante ale econo­ uzina urmează să le introducă ductiv. veche îndeletnicire a locuito­ unde controlul efectuat nu poa­ faţă iar la cartoli a doua lu­ de prăşitoare pentru un braţ gesc şi îngălbenesc. Aspecte de
miei oraşului Braşov. Produ­ în fabricaţie în viitorul apro­ Banda de montaj. La fiecare rilor din această parte a ţârii. te avea încă în vedere dorit crare de întreţinere este pe ter­ de muncă A mai contribuit acest fel se întîlnesc într-o par­
sele ei — autocamioanele Car- piat. Prototipurile sint exami­ 10 minute, un nou autocamion In multe din studiile sale cu aspectul cantitativ al muncii, minate Din 1.430 hectare au însă şi timpul ploios rare ne-a celă de 12 hectare aparţinind
pati şi Bucegi — străbat azi nate cu atenţie. Directorul ge­ părăseşte banda, înzestrat pen­ privire la dezvoltarea meşte­ înregistrarea unui volum încă fost prăşite 900. In ritm susţi­ încurcat în buna desfăşurare a brigăzii conduse de Aurel Ni-
şoselele tării, integi îndu-se ca neral arată câ, la sfîrşitul cin­ tru lungile călătorii viitoare. şugurilor şi comerţului în destul de mare de defecte >a nut s-a muncit şi la întreţine­ lucrărilor". tea. Deşi cunoaşte această situ­
un element familiar în peisa­ cinalului, producţia globală a De aîci se resfiră itinerarul»? România, marele istoric Nico­ ţesăturile crude face ca numă­ rea culturii porumbului unde La spusele inginerului se cu­ aţie. consiliul de conducere al
jul modern. La perfect ionateîe fabricii va fi de circa trei ori care leagă acest colectiv de lae lorga amintea de faima rul repansatoarelor să fie ri­ din 10700 hectare s-au prăşit vine să adăugăm că totuşi dacă cooperativei agricole din Şibot
dicat.
maşini şi agregate ale uzinei, mal mare decit in 1965, trei marile eforturi constructive ţesătorilor braşoveni, răspîn- manual prima dată peste 8 800 la Draşov exista o mai mare nu a întreprins încă măsuri e-
muncesc înfrăţiţi peste 12.000 sferturi din sporul de produc­ ce se desfăşoară în toate col­ dită cu secole în urmă de o Conducătorii de partid şi de hectare, reprezentînd mai bine preocupare pentru antrenarea liciente pentru a determina pe
de muncitori, tehnicieni, ingi­ ţie obţinîndu-se pe seama creş­ ţurile patriei. Secretarul orga­ parte şi de alta a Carpaţilor. stat recomandă ca această pro­ de 82 la sută din întreaga su­ cooperatorilor, prăşitul porum­ cooperatorii care au rămas in
neri, care se străduiesc să ri­ terii productivităţii muncii. nizaţiei de bază, Mircea Cris- Tradiţia lor este continuată şi blemă să fie analizată cu a­ prafaţă. Multe cooperative a- bului ar li fost într-un stadiu urmă cu întreţinerea porumbu­
dice prestigiul mărcii autoca­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tescu, informează cu mîndrie îmbogăţită astăzi cu sîrguinţă tenţie de conducerea întreprin­ ericole care au început din vre­ mai avansat. De fapt, la ora ac­ lui să execute grabnic această
mionului românesc în Tară şi ceilalţi conducători de partid pe conducătorii de partid şi şi mîndrie de cei peste 3 300 derii, să fie introdus un rigu­ me această lucrare au termi­ tuală trebuia să fie executată lucrare.
dincolo de hotarele ei. Mesa­ şi de stat se interesează de de stat că in aceste momente de muncitori ai fabricii de ros control asupra calităţii în nat-o deja Cooperatorii din A- cea de a doua lucrare de între­ Din cele citeva exemple pre­
gere ale unor vechi tradiţii de amplasarea viitoarelor obiec­ de pe banda de montaj este stofe braşovene. toate fazele procesului de pro­ poldul de Jos au prăşit meca­ ţinere. Dar, cum să înceapă zentate rezultă că în timp ce
luptă ale clasei muncitoare de tive, subliniind însemnătatea lansat autocamionul care poar­ Sînt vizitate principalele sec­ ducţie. nic şi manual întreaga suprafa­ dacă nici cea clintii nu a fost în unele cooperative întreţine­
pe aceste meleaguri, uzinele folosirii cit mai economicoase tă numărul de fabricaţie toare de producţie: filatură, In sectorul ţesâtorie. tînâra ţă de 410 hectare ocupate cu terminată ? Situaţii de această rea porumbului este la zi. cu
.Steagul roşu" sint azi pur­ şi productive a spaţiilor şi 'i- 120.810. Totodată, el dă glas ţesâtorie, finisaj Anul 1823 textilistă Aurelia Stoian a ţi­ porumb Munca desfăşurată de natură se mai întîlnesc şi la toate precipitaţiile căzute, in
tătoare ale noului în tehnica tilajelor. hotărîrii colectivului de a a­ marchează începuturile primei nut să aducă la cunoştinţă con­ către organizaţia de partid şi cooperativele agricole din Căr- altele lucrările se desfăşoară
construcţiei de maşini. De-a lungul fluxului tehno­ tinge încă în anul 1960 nivelul manufacturi textile braşovene. ducătorilor de partid şi de consiliul de conducere a dat piniş şi Cusu, unde s-au prăşit anevoios. Aici este necesar să
La intrarea in uzină, condu­ logic este înfăţişată biografia producţiei de autocamioane Anul 1940 înregistrează pro­ stat câ ţesătoarele fabricii bra­ rezultatele scontate. Participa­ doar 50 şi respectiv 60 de hec­ se facă simţit mai din plin aju­
cătorii de partid şi de stat sint pasionantă a autocamionului prevăzut de Directivele Con­ ducţia maximă obţinută îna­ şovene au îndeplinit planul rea cooperatorilor la lucrări a tare. reprezentînd mai puţin de torul primit din partea uniuni­
întîmpinaţi de tov. Mihai Ma- Apare evident strădania colec­ gresului al IX-lea al partidu­ inte de cel de-al doilea război producţiei pe primele 5 luni fost bună iar întreţinerea cul­ 35 la sută din suprafaţa cu lor cooperatiste şi a consiliilor
rinescu, ministrul industriei tivului pentru organizarea lui pentru 1970 — şi anume, do mondial: 900.000 mp stofă. A­ ale anului la toţi indicatorii, turilor s-a făcut la timp. porumb. Din această cauză în agricole, ajutor care să fie ma­
construcţiilor de maşini, de ştiinţifică a producţiei şi a a produce anual 37 000—40.000 nul 1966: 4.860.000 mp ţesă­ realizînd numai produse de Asemănător s-a muncit şi în raionul Sebeş nu a fost termi­ terializat în terminarea grab­
ing. Gheorghe Tricâ. direc­ muncii. Apreciind ceea ce s-a autocamioane In încheierea vi­ turi lînâ în amestec cu fibre calitate superioară. Ea expri­ cooperativele agricole din Boz. nată prima praşilă Considerăm nică a primei praşile manuale
tor general al întreprinde­ făcut pinâ acum. tovarăşii zitei, conducătorii de partid şl sintetice. 70 de produse, pui- mă hotărîrea comunistelor de Deal, Sîngâtin. şi în altele, unde câ este datoria uniunii coope­ Ia porumb.
rii, ing Constantin Şuţu. Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ de stat felicită cu căldură pe tind eticheta Fabricii de stofe aici, a întregului colectiv, de prima praşilă mecanică şi ma­ ratiste şi a consiliului agricol A. POTOPEA
secretarul comitetului de ghe Maurer, Emil Bodnaraş. harnicii muncitori, ingineri şî din Braşov, în peste 450 de a duce la îndeplinire toate sar­
partid, de alţi reprezentanţi ai relevă necesitatea continuării tehnicieni din uzină pentru desene şi variante coloi istiee. cinile trasate de partid pri­
conducerii uzinei şi ai organi­ eforturilor în această direcţie. realizările obţinute în ridica­ se bucură astăzi de aprecie­ vind îmbunătăţirea continuă
zaţiilor obşteşti. Muncitorii din Se vizitează secţia de mo­ rea performanţelor tehnice ale re în întreaga ţară Cele mai a producţiei şi întărirea dis­
schimburile II şi III, prezenţi toare. Strungarul fruntaş Ni­ autocamioanelor româneşti, u- bune fabrici de confecţii ro­ ciplinei muneji. Tovarăşul
în număr mare în incinta uzi­ colae Şoimu aduce la cunoş­ rîndu-le să îmbunătăţească mâneşti contribuie ca „stofa Ceauşescu o felicită călduros,
nei. fac o vie manifestaţie de tinţă secretarului general al continuu organizarea produc­ de Braşov* să aibă reputaţie transmiţînd tuturor textilisle-
dragoste conducătorilor de partidului câ secţia motoare ţiei şi a muncii, să-şi mobi­ şi căutare pe multe pieţe stră­ lor urări de succes în muncă
partid şi de stat — expresie şi-a realizat toţi indicatorii de lizeze energiile creatoare pen­ ine. şi de fericire personală.
a devotamentului pentru partid plan pe primele cinci luni ale tru obţinerea de noi succese. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Oaspeţii vizitează apoi ex­
şi Comitetul său Central — anului ; el rosteşte angaja­ ...Un panoramic al produ­ Ton Gheorghe Maurer, Emii poziţia de produse ale între­
dau glas hotărârii lor de a tra­ mentul său şi al tovarăşilor selor industriei braşovene îi Bodnaraş şi ceilalţi conducă­ prinderii, unde apreciază noile
duce şi mai departe în vială săi de a face totul pentru întă­ întîmpinâ pe oaspeţi la intra­ tori de partid şi de stat se ţesături realizate.
înţeleaptă politică a partidului rirea disciplinei in muncă. rea în cartierul „Steagul ro­ interesează de stadiul reor­ Părăsind fabrica, tovarăşul
de industrializare socialislă a Pe parcursul vizitei în sec­ şu" De o parte şi de alta a ganizării producţiei pe crite­ .Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi
tării. ţiile presaj şi şasiu au loc dis­ aleii, ca nişte ostaşi ai mun­ rii ştiinţifice. Gazdele se re­ conducători de partid şi de
In fata autocamioanelor fa­ cuţii referitoare la principiile cii paşnice dînd onorul, se în- feră la studiul alcătuit, în stat au urat colectivului de
bricate de colectivul uzinei, ce trebuie să călăuzească or­ şiruie lungi cortegii de tractoa­ curs de aplicare, privind sis­ aici noi izbînzi în munca de
oaspeţii cer amănunte cu pri­ ganizarea modernă a produc­ re şi autocamioane, iar într-un tematizarea întreprinderii prin ridicare a nivelului tehnic si
vire la caracteristicile tehnice, ţiei într-o întreprindere de o loc se văd standuri cu moto­ reutilarea actualei filaturi cu calitativ al producţiei, pentru
perfecţionările aduse. noile atit de înaltă tehnicitate To­ rete, cu rulmenţi şi scule, cu utilaje moderne. Un ring de creşterea prestigiului mărcii
performante realizate Se apre­ varăşul Nicolae Ceauşescu se ţesături şi produse ale indus­ mare productivitate, în curs fabricii de stofe braşovene
ciază ca pozitivă realizarea u­ întreţine cu strungarul Ion triei alimentare Această in­ de montare, va permite eli­ Ca şi în tot cursul vizitei, la
nor perfecţionări prin care se Thalmann, interesindu-se de genioasă .expoziţie în aer li­ berarea unei suprafeţe dc plecare conducătorii de partid
reduce consumul de benzină munca sa, de ciştîgul pe care ber" se aseamănă cu un eloc­ 5.000 mp ocupate de maşini cu şi de stat au fost îndelung o­
E un drum bun — subliniază ÎI realizează. Harnicul munci­ vent raport de biruinţe în uzură fizică şi morală pronun­ vaţionaţi de sute şi sule de
tovarăşul Nicolae Ceauşescu tor braşovean subliniază con­ înălţarea edificiului economic ţată. In acest spaţiu urmează muncitoare şi muncitori ai fa­
— un drum pe care uzina tre­ a fi amplasate maşini noi de bricii. La cooperativa agricola de produci ie din Deva prăşitul mecanic al porumbului este in pli­
buie să păşească înainte cu diţiile bune de muncă si de al României socialiste. ţesut de mare randament, fa­ nă desfăşurare.
perseverentă pentru a face au- viaţă create de partid tuturor Două macarate alcătuiesc un bricate în ţară sau aduse din (Continuare (n pag. a 2-a) IN FOTOGRAFIE: Mecanizatorul Avram Oprişa lucrind cu un cultivator