Page 54 - Drumul_socialismului_1967_06
P. 54
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I N r . 3 8 7 4
vnaa
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PiiîTID
Şl DE STAT ÎN REGIUNEA BRAŞOV
In Scheii Braşovului - la izvoare.ale CUVIMAREA TOVARĂŞULUI
culturi; româneşti
(Urmare din pag. 1) grafi, care au îmbrăcat stra „Vizitlnd lăcaşul celor mal NICOLAE C
iele de epocă, este scos de sub vechi tipărituri în limba română
leasc, în semn de omagiu, un şi al primei şcoli româneşti, ne
.'.Coloana de maşini 'se în
dreaptă apoi spre Scheii Bra emoţionant cuvînl de salut. exprimăm admiraţia şi recunoş
şovului,. inima de cultură ro Se cercetează cu interes hri tinţa fată de cărturarii şi das Lk MITINGUL DE LA BRAŞOV
mânească a Ţării Bîrsei şi a soavele şi cărţile voivodale cu călii braşoveni care au pus la
roată Transilvania, locul dc peceţi grele de ceară purtînd temeliile culturii noastre naţio
unde au pornit prin veacuri semnele lui Mircea cel Bâ- nale flacăra unei simţiri pline
de patriotism, dorinţa lor de a
— ca şi apele pe versanţii trîn, Ştefan cel Mare, Vlad vedeo poporul în libertate $i Permileţi-mi să vă transmit cestei uzine şi sâ subliniez pe măsura sporirii venitului secolelor pe drumul înfăptuirii noii orînduiri socialiste. In a
Carpaţitor — mari iniţiative Ţepcş, Mihai Viteazul, Constan lumină®. dumneavoastră locuitorilor o munca pricepută pe care o de naţional, a bogăţiei patriei. Nu unităţii naţionale. Aceste ves ceastă activitate revoluţionară
şi fapte ale unităţii de limbă şi tin Brîncoveanu, peste 80 de raşului şi tuturor locuitorilor pune directorul general al uzi mai în acest an, prin măsurile tigii vorbesc, totodată, de acti s-a ridicat pe o treaptă superi
Alături de Muzeu se află un
simţire a tuturor românilor. documente, reprezentînd privi alt străvechi monument româ regiunii Braşov un salut căl nei. tovarăşul Tricâ, preocupa luate pentru mărirea pensiilor, vitatea importantă desfăşurată oară unitatea oamenilor mun
legii comerciale acordate bra
Aici, înlr-o modestă clădire şovenilor, scrisori diplomatice, nesc. Biserica Sf. Nicolae duros din partea Comitetului rea colectivului întreprinderii pentru sporurile acordate unor de înaintaşii noştri pentru dez cii, români, maghiari, germani,
de lemn, ale cărei temelii po acle de danie, scutiri de bi din Schei, atestată documen Central al PC.R. şi a guvernu pentru ridicarea nivelului teh categorii de salariaţi, prin re voltarea artei şi culturii în a- care împreună au organizat
goară pînă în secolul XV a ruri, înlesniri făcute bisericii tar, încă de la 1392, in cronica lui Republicii Socialiste Româ nic, a producţiei şi întregii ei ducerea preturilor la o serie de ceastâ parte a ţării noastre, ca lupta in anii grei ai terorii bur-
fiinţat prima şcoală româneas din Schei şi românilor din Ţara popii Vasile şi confirmată isto nia. activităţi. produse, oamenii muncii vor şi în celelalte provincii româ ghezo-moşiereşti, au participat
că de învăţătură, şi tot aici, Bîrsei, dovezi grăitoare ale le ric într-un document al papei Primirea călduroasă care ni Am vizitat, de asemenea, fa beneficia de venituri de neşti. Am vizitat Biserica Nea umăr la umăr la înfăptuirea
prin strădania dascălului O găturilor străvechi şi perma Bonifaciu al LX-lea la 15 de s-a făcut in întreprinderi şi de brica de stofă, o întreprindere circa 2,2 miliarde lei. Conduce gră, monument important de insurecţiei armate, aducînd o
prea, şcoala de lemn este în nente care au pus temeliile cembrie 1399. Aici. conducăto către locuitorii oraşului Bra veche, dar care s-a dezvoltat in rea partidului şi statului a ho artă, care vorbeşte, de aseme contribuţie însemnată la răs
locuită în jurul anului 1593 unităţii politice a poporului rii de partid şi de stat sînt in- şov constituie o mărturie grăi anîi socialismului şi a cărei tărit ca în acest an. îneepind nea, despre trecutul Braşovu turnarea dictaturii fasciste, la
1597 prin şcoala de piatră, o- român, împlinirii visului de tirapinafi de dr. Mladin Ni toare a încrederii dv. nestră producţie face cinste industriei de la 1 august, să se efectueze lui. Aceste monumente demon eliberarea patriei noastre de
perâ la care şi-a alăturat stă unire într-un singur stat na colae. mitropolitul Ardealu mutate, ca şi a întregului nos uşoare din ţara noastră. Doresc o sporire a salariilor oamenilor strează că, în decursul veacu sub jugul fascist.
ruinţele şi cărturarul protopop ţional, independent şi suveran. lui, Crlsanei si Maramureşului, tru popor, în politica justă a sâ felicit pe muncitorii, tehni muncii care au venituri mai rilor, pe aceste meleaguri, ro Amintim toate acestea pen
Mihai, cel care avea să-l pri care urează înalţilor oaspeţi partidului comunist şi a gu cienii şi inginerii acestei im mici, rldlcîndu-se salariul mi mânii, maghiarii, germanii au tru a sublinia o dată mai mult
mească în 1599, în fruntea de Conducătorii de partid şi de bun sosit în acest lăcaş, sim vernului, în lupta şi munca portante întreprinderi a indus nim la 700 de lei. Aceste mă muncit şi luptat împreună şi, câ clasa muncitoare, partidul
legaţiei Magistraturii, la în slat cercetează cu atenţie tipă bol al istoriei naţionale, legat pentru făurirea României so triei noastre uşoare pentru re suri, dc care vor beneficia a invingind multe greutăţi, au său comunist sint continuatorii
toarcerea în Braşov după bă riturile de rară valoare datora de numele a numeroşi voievozi cialiste. zultatele obţinute pînă acum. proape 25 la sută din salariaţi, reuşit sâ ducă înainte civiliza celor mai bune tradiţii de luptă
tălia glorioasă de la Şelim- te lui Coresi. străvechi certi munteni şi moldoveni care, în- Este pentru noi o deosebită In oraşul dv. sînt şi alte în vor aduce, de osemenea. un ţia. Oamenii muncii împreună, pentru eliberarea naţională şi
băr, pe Mihai Viteazul, care ficate ale limbii noastre lite tărindu-l prin danii şi înzestrîn- bucurie să ne întîlnim şi sâ ne treprinderi mari, cum este spor de venituri anual de 1,2 intr-o strînsâ unitate, indife socială, ai celor mai bune tra
„au venit şi au stătut în stra rare. Se află aici, la loc de cin du-I în veacuri, au întărit uni sfătuim cu muncitorii, intelec „Tractorul", care are, de ase miliarde lei, ceea ce împreună rent de naţionalitate, asigură diţii de unire a tuturor oame
na de ia Sf. Nicolae". ste, Evanghelia de Învăţătură tatea Ţărilor Româneşti şi a tualii, ţăranii din oraşul şi din menea, rezultate deosebite in cu sumele amintite anterior bunăstarea şi fericirea tuturor nilor muncii, indiferent dc na
sau Cazania a doua, ultima lu activitatea sa. Aş-dori sâ spun totalizează anual 3.4 miliarde celor ce locuiesc în patria noas ţionalitate, sub steagul socia
Primul popas, simbolic prin crare a lui Coresi In limba ro poporului român. regiunea Braşov, să discutăm lei. tră.
semnificaţia lui, îl fac oaspe mană. tipărită la Braşov între De la Biserica Sf. Nicolae. împreună asupra a ceea ce am colectivului acestei uzine că, Faptul că tot ceea ce s-a rea lismului $i comunismului, fău
ţii la Muzeul din Schei. unde anii 1580—1581, cum şi alte ti coloana de maşini se îndreaptă înfăptuit pînă acum şi mai cu dacă nu am inclus în progra Aceste măsuri se înfăptuiesc ritorii fericirii şi belşugului în
mul nostru vizitarea ei, nu în
sînt salutaţi de prof. Ion Co părituri preţioase, printre care acum spre inima Cetăţii Braşo seamă asupra a ceea ce avem seamnă că nu apreciem în ace cu un an sau doi mai devreme lizat de-a lungul veacurilor tregului nostru popor.
este rodul muncii înfrăţite a
decît se prevăzuse în Directi
lan, directorul Muzeului. Este Cartea românească de învăţă vului, dominată de silueta uneia de făcut spre a realiza în con eaşi măsură rezultatele muncii vele Congresului al IX-lea, da locuitorilor indiferent de naţio Referindu-se Ia sarcinile
de faţă acad. prof. Şlefan Bă tură a mitropolitului Varlaam, dintre cele mai interesante diţii cit mai bune programul întregului colectiv. Pentru re nalitate din această parte a ţă mari care stau în faţa poporu
torită rezultatelor bune obţi
lan, ministrul învâţâmînLului. Noul Testament de la Balgrad monumente ale oraşului. Bise trasat de Congresul al IX-Iea zultatele bune obţinute în ac nute anul trecut si în primele rii constituie un îndemn de a lui nostru, vorbitorul a spus :
Mii de braşoveni, în costumele al lui Simion Ştefan, Biblia de rica Neagră. al partidului. tivitatea lor, felicităm din toa face totul pentru a întări şi Sîntem convinşi câ oamenii
cinci luni ale acestui an
în
specifice ale Seheiului, fac o la Bucureşti a lui Şerban Can- Oaspeţii sînt salutaţi la in Braşovul este un vechi cen tă inima pe muncitorii, ingi creşterea producţiei, a produc mai mult unitatea întregului muncii din Braşov, ca şi în
călduroasă primire conducăto lacuzino. trare de dr Friedrlch Miiller, tru economic şi cultural al pa nerii şi tehnicienii uzinei, pe tivităţii muncii, în întreaga ac nostru popor Români, ma tregul nostru popor, nu vor
rilor de partid şi de stat. Cu emoţie sînt cercetate ce episcopul Bisericii evangheli triei noastre, cu vechi şi boga directorul general al întreprin tivitate economică. Iotă de ce, ghiari, germani şi cei de alte precupeţi nici un efort pentru
a-şi aduce şi de-acum înainte
Răsună vechi cînlece patrio lebra scrisoare din 1521 a bo ce (C, A.), care a spus: „Per- te tradiţii industriale, cultura derii, tovarăşul Oniga, şi con tovarăşi, trebuie să depunem naţionalităţi — toţi cei ce lo contribuţia la înfăptuirea mă
le şi politice. Anii construcţiei
tice datorate unor creatori por ierului Neacsu din Cîmputung miteţi-ne să exprimăm. în nu socialiste au aşezat şi în Bra ducerea uzinei. Asemenea a eforturi şi mai mari pentru a cuiesc pe aceste meleaguri ale reţului program trasat de Con
niţi de aici sau care au. con Muscel către judele Braşovu mele cultului evanghelic şi al şov noi edificii industriale şi cestor fabrici şi uzine, există asigura bunul mers al întregii patriei noastre, sînt cetăţeni ai gresul al IX-lea al partidului
dus cu strălucire catedra din lui, primul document cunoscut credincioşilor acestui cult, social-cultucale, care au făcut multe alte întreprinderi în ora noastre economii, creşterea bo României socialiste şi prin pentru ridicarea patriei noas
Scheii Braşovului, cura sînt în limba română, ca şi primul cinstea de a saluta aici, la ca oraşul să devină mai puter şul dv., care îşi aduc contribu găţiei naţionale şi, pe această munca unită a tuturor vom fa tre pe culmi tot mai înalte ale
Gheorghe Mucenescu, tacob document scris în româneşte Biserica Neagră, pe conducă nic şi mai înfloritor, ca viaţa ţia la înflorirea economiei na cale, să creăm condiţii de creş ce sâ înflorească naţiunea noas progresului economic şi social,
Mureşianu, Gheorghe Dima, cu litere latine, mai vechi cu torii României socialiste, pe locuitorilor săi să devină mai ţionale. Doresc ea, în numele tere continuă a bunăstării în tră socialistă^ sâ triumfe socia pentru desăvîrşirea construc
Anton Pann, Ciprian Porum- 136 de ani declt adoptarea ofi care îî intîmpinâm cu mare prosperă. conducerii de partid şi de stat, tregului nostru popor. Acesta lismul $5 comunismul în Româ ţiei socialismului $i trecerea !a
bescu şi alţii. Printre cărtu cială a alfabetului latin. bucurie. Este de datoria noas Arâtînd că în Braşov se fa sâ felicit din toată inima pe oa este telul întregii politici a nia. făurirea societăţii comuniste în
rarii care şi-au legat nume Primele începuturi pentru o tră de a mulţumi şi cu acest brică o seamă de produse in menii muncii din Braşov pen partidului nostru sl vom face încă din secolul trecut — a patria noastră. Prin munca pe
le de şcolile româneşti ale bibliotecă românească în Tran prilej pentru grija arătată a dustriale de o deosebită impor tru rezultatele obţinute în mun totul pentru a-1 înfăptui în con spus vorbitorul — Braşovul care o desfăşoară, sub condu
Braşovului sînt şi Andrei Mu- silvania, prima cronică cu su cestui străvechi lăcaş de cult, tanţă pentru ţara noastră — că. tinuare. este cunoscut ca unul din. cen cerea partidului, pentru edifi
reşanu, $t. O. Iosif, Oclavian biect românesc din Transilva prin importantele lucrări de tractoare, camioane, motoare Desigur, pe toii ne bucură Oraşul dumneavoastră, a spus trele în care mişcarea muncito carea socialismului, poporul
Goga, Lucian Blaga, nume în nia, primul calendar din tară, restaurare întreprinse în ul electrice, rulmenţi, unelte, pre rezultatele bune dobîndite de apoi vorbitoruL are o aşezare rească a cunoscut o dezvoltare nostru aduce o contribuţie ac
scrise în cartea de aur a cul prima gramatică a ţârii, pri tim ii ani. cum şi produse ale industriei poporul român în toate dome pitorească ; în acelaşi timp. da puternică. In Braşov se găsesc, tivă la întărirea sistemului so
turii noastre. mele documente cu scriere In Urîndu-vă încă o dată bun uşoare ş» alimentare, vorbito niile de activitate, în înfăptui torită pozilioi sale geografice, alături de vechile tradiţii de cialist mondial, la cauza so
Dacă şcoala din Scheii Bra tegrală in alfabet latin din tară. sosit şi exprimînd încă o dată rul a spus : Sînt cunoscute re rea programului de dezvoltare el a jucat în decursul veacuri care am vorbit, tradiţii bogate cialismului si păcii in întreaga
şovului înseamnă prima filă prima revistă magazin si pri bucuria noastră, vă rugăm să zultatele muncii entuziaste a economiei, culturii, ştiinţei, lor un rol însemnat în dezvol ale luptei revoluţionare a cla lume. Cu cît fiecare ţară socia
din istoria îavă ţărm nt ului or mul ziar politic românesc din poftiţi să vizitaţi acest lăcaş". desfăşurate de oamenii mun de înflorire a patriei. In acelaşi tarea legăturilor dintre cele trei sei muncitoare; In anii ilegali listă este mai puternică, obţine
ganizat la români, primele Transilvania, „Gazeta de Tran în încheierea vizitei, în cin- cii din Braşov, care, prin timp, noi şlim că mai avem încă provincii ţomâDeşti: . Moldova, tăţii, partidul comunist a avut rezultate tot mai mari în în
cărţi care fixează prin tipar silvania", nu sînt decît cîteva întreaga lor activitate pentru multe de făcut bentru a asi Ţara Românească si Transil aici o, puternică organizaţie; treaga sa activitate, cu atît de
limba noastră literară au por dovezi aJe focarului de cullurâ slea .oaspeţilor, este. .ofexit un înfăptuirea sarcinilor ce le re gura întăptuicea sajrciniloţ puse vania. a contribuit la dezvolta sint mulţi militanţi din Braşov, vine mai puternic ^sternul so
nit tot de ald, fiind legale de din Scheii Braşovului, fiecare concert de muzică preclasică vin din măreţul program de în de Congresul aii IX-lea. dar rea ideii de unitate nalîonalâ aflaţi acum la o vîrstă “ mhi cialist mondial, creşte capaci
numele şi rîvna diaconului Co- conducînd spre ziua de azi se la celebra orgă cu 70 registre florire a socialismului, aduc o sîntem siguri că le vom Înde sl a adus un aport însemnat la înaintată, care merită să fie tatea de luptă pentru apărarea
resl. Chiar ia intrarea în mu colele româneşti de cullură. şi 4 000 de tuburi, operă a mais contribuţie de o deosebită în plini şi chiar depăşi. Realiza înfăptuirea ocestel unităţi. menţionaţi pentru contribuţia păcii împotriva oricăror pro
zeu, în prima încăpere, func în cartea de onoare a aces trului Bucliolz, care întregeşte semnătate la progresul Româ rea acestor obiective, care va Am vizitat şcoala de la Schei de seamă adusă în acei ani vocări ale imperialismului şi
ţionează străvechea tiparniţă. tui străvechi oşezâraînt de cul niei, Ia bunăstarea întregului marca un mare pas înainte şi biserica ce păstrează o serie grei la lupta împotriva exploa se demonstrează totodată, su
Prin grija unor meşteri tipo tură, înalţii oaspeţi au scris : valorile de artă ale catedralei. nostru popor. Realizările pe spre ridicarea patriei noastre de dovezi ale trecutului, ale tării, pentru eliberarea socială perioritatea ormduirii socialis
care oamenii muncii din Bra pe noi trepte ale progresului şi legăturilor dintre cele trei Ţări te. care deschide întregii ome
şov le-au obţinut în primele civilizaţiei, nu va însemna însă Româneşti şi ale rolului jucat şi naţională, pentru răsturnarea niri calea spre belşug şi feri
îloiărîre fertâî. de a traduce în viaţă cinci Luni ale acestui an — în că am lichidat complet răroîne- de oraşul Braşov în decursul vechii orînduiri şi făurirea cire
rea in urmă pe care am mos-
deplinirea planului la produc
tenit-o din trecut. De
ţia globală cu peste 103 la sută,
facem
totul pentru a grăbi ritmul de Este necesar să facem totul pentru a realiza
la productivitatea muncii cu noi sîntem botărîfi sâ aceea,
zi de zi politica partidului peste 102 la sută — sînt o do creştere a industriei şi agri
vadă a hărniciei, talentului, a
hotârîrii cu care cei ce mun
cesc din Braşov înfăptuiesc po culturii. de dezvoltare a ştiin unitatea forţelor antiimperialiste
ţei si culturii, pentru a putea
In centrul oraşului, în pia personal. tovarăşe Nicolae sa principialitate inlernaţiona- litica partiduLui nostru comu într-o perioadă cit mai scurtă
ţa din fata Comitetului regio Ceauşescu, adinca recunoştinţă listâ şi acţiunile sale neobosite nist. să ajungem la nivelul ţărilor
ţumim cu ceea ce am realizat, în lupta pentru pacea şi securitatea popoarelor
nal de partid, a avut loc un pentru grija ce o purtati pro şi-a cucerit un meritat presti Am vizitat una din marile avansate. De aceea nu ne mul
mare miting la care au luat gresului neîncetat al tării, dez giu în mişcarea comunistă şi întreprinderi ale Braşovului,
parte zeci de mii de cetăţeni. voltării regiunii noastre, şi să muncitorească internaţională. ale patriei noastre — Uzina criticăm o serie de neajunsuri
Mitingul a fost deschis de vă asigur că. strîns uniţi în Am fost fericiţi sâ vă avem „Steagul roşu". Trebuie sâ re din activitatea noastră, facem In continuare, tovarăşul cale ale păcii şi socialismului. căreia scrie „Proletari- din toa
tovarăşul Gheorghe PaDă, jurul partidului, ne vom dărui astăzi oaspeţi ai întreprinderii marc cu satisfacţie că în ulti apel la întregul nostru popor Nicolae Ceauşescu a spus: Desigur, în această parte a te ţările, uniţi-vâ!", ne înscriem
prim-secrelar al Comitetului întreaga energie şi putere de noastre şi sâ vă înfăţişăm suc mul an uzina dv. a obţinut suc de n-si .înzeci eforturile, pentru Evenimentele din ultimul timp, lumii sint probleme care îşi cer si lozinca „Popoare din toată
regional de partid Braşov. muncă, pentru înaintarea Româ cesele dobîndite — a subLiniat cese de seamă în îmbunătăţi a asigura mersul mai hotărit mai cu seamă cele din Orien rezolvarea. Asemenea probleme lumea, uniţi-vâ în lupta îm
Populaţia regiunii noastre — a niei pe calea desăvîrşirii con Eoaterina Frantz. textilistă la rea activităţii sale. Vreau sâ înainte, pentru a face patria tul Apropiat, ne-au provocat se mai întîlnesc si in alte re potriva imperialismului, pentru
subliniat vorbitorul — vă pri strucţiei socialiste. fabrica de stofe, care a luat a felicit cu această ocazie mun noastră tot mai bogată, tot moi nouă. ca şi tuturor popoarelor, giuni ale lumii. Dar unde s-ar fericire, bunăstare, pentru pa
meşte, iubiţi conducători al Pentru colectivul uzinei de poi cuvîntul. Aprecierile şi re citorii. tehnicienii, inginerii a- îmbelşugată, tot mai puternică. o îngrijorare deosebită. Noi ajunge dacă în rezolvarea lor ce în întreaga lume I®.
partidului şi stalului nostru, ca autocamioane — a spus în cu- comandările pe care le-aţi fă ştim bine că cercurile reacţio s-ar recurge Ia forţa militară ? In acest spirit militează şi
pe oaspeţi dragi, cu căldura vîntul sâu directorul general al cut. iubiţi oaspeţi, eu ocazia nare, imperialismul, in frunte Fără îndoială că, dacă s-ar vor milita In continuare parti
un Perfecţionarea activităţii tuturor
tradiţionalei ospitalităţi braşo uzinei, ing. Gh Tricâ — pro vizitei la întreprinderea noas cu cel american, nu s-ar da in merge pe această cale, s-ar a- dul şi guvernul nostru, ştiind
vene şl este fericita să-si ex movarea noului, aplicarea ce tră. constituie pentru noi lături de la nimic pentru a pu ju-nge la un război mondial, că întregul popor român spri
prime încă o dată, cu prile lor mai noi cuceriri ale ştiinţei îndemn la obţinerea unor re tea să-şi păstreze şi să-şi În care In condiţiile de astăzi ar jină nelimitat această politică,
jul vizitei dv., dragostea ne şi tehnicii actuale constituie o zultate mai bune Vocn Lua mă întreprinderilor — sarcină tărească dominaţia. De aceea, avea consecinţe greu previzi deoarece ea corespunde pe de
ţărmurită fală de Partidul Co preocupare primordială. Măsu suri şi vom munci cu hotărîre considerăm că este necesar să bile pentru civilizaţia mondială plin intereselor vitale ale po
munist Român, — călăuza în rile adoptate in cadrul acţiunii pentru creşterea productivită facem totul pentru a uni for De aceea, noi considerăm că porului nostru, ale tuturor po
cercată a întregului nostru po de organizare ştiinţifică a pro ţii muncii, pentru folosirea mai ţele antumperialiste si. în pri datoria tuturor guvernelor, poarelor lumii.
por — hotârîrea neclintită de a ducţiei şi a muncii îşi arată de bună a maşinilor. Ne vom stră econnimca principala mul rlnd. forţele, socialismului, tuturor tortelor politice care ln încheiere, vorbitorul a
da viată politicii partidului şi pe acum roadeîe. evidenţiază dui să reducem consumul d.e ale mişcării comuniste si mun poartă răspunderea conducerii spus : Vă urez din toată inima
statului, îndreptată spre propă marile rezerve de sporire a materii prime şi materiale, sâ Esle necesar să acordăm în cincinal un volum de in citoreşti, pentru a putea împie popoarelor din fiecare tară este Doi si noi succese in înfăptuirea
şirea României socialiste. Cin producţiei şi a eficienţei eco punem capăt rebutului şi să continuare $i mai multă atenţie vestiţii dc peste 4 miliarde de dica. realizarea scopurilor roac- nit de a împinge spre război, ci sarcinilor ce vă revin, dumnea
stind trecutul glorios, valoroa nomice care sălăşluiesc in uzi îmbunătăţim mereu calitatea ridicării nivelului tehnic şi ca lei. Unele întreprinderi au re Uunii si imperialismului. Tre de a. face totul pentru a îm voastră, braşovenilor, în activi
sele traditl» progresiste ale nele noastre. Şi în viitor, ne stofelor pe care le fabricăm. lităţii tuturor produselor. Nu zultate bune pînă acum în în buie să, spunem că evenimen piedica războiul, nu de a îm tatea ce o desfăşuraţi, alături
înaintaşilor, oamenii muncii vom îndrepta întreaga atenţie Vom aplica neabătut prevede mai astfel industria va putea făptuirea investiţiilor, dar este tele din Orientul Mijlociu nu pinge spre învrăjbirea popoare de întregul popor, pentru în
români, maghiari şi germani spre ridicarea neîncetată a per rile recentei, KQlârîri a parti să-$i sporească contribuţia la necesară mai multă atenţie pen servesc în nici un tel nici po' lor, ci dc a face totul pentru a florirea României socialiste.
făuresc în prezent, sub condu formanţelor autocamioanelor dului şi guvernului privind în dezvoltarea întregii economii tru a cheltui cu grijă banii popoarelo.r arabe, nici poporului realiza unitatea popoarelor. ★
cerea fermă a partidului, noua noastre, străduindu-ne să a tărirea disciplinei şi folosirea naţionale, iar produsele noas pentru a obţine rezultate mai din Izrnel. Ele nu slujesc declt Ştim că această unitate nu se Cuvîntarea secretarului ge
si minunata istorie a Braşovu jungem şi să depăşim parame din plin a timpului de lucru. tre vor putea să pătrundă tot bune în realiz.area progiamului cercurilor reacţionare din ţările înfăptuieşte uşor, că trebuie neral al C C. al P C.R. a fost
lui. Relevind că in anii socia trii celor mai bune produse si Vă încredinţârn, că muncitori mai lajg şi să concureze de la de dezvoltare a industriei bra respective, reacliunii mondiale mult timp pentru a înlătura subliniata în repetate rînduri
lismului în regiune au fost ri milare realizate pe plan mon mea braşoveană nu-şi va dez egal la egal cu produsele simi şovene. Sîntem convinşi că oa sl imperialismului. De aceea, de consecinţele trecutului, care a de vii $i îndelungate aplauze.
dicate puternice uzine şi com dial. Crearea Institutului de minţi nici Ln viitor faima Vom lare de pe piaţa mondială. Sîn- menii muncii din Braşov vor la început, partidul nostru. <*on- adunat multe şi multe conflicte Mitingul oamenilor muncii din
binate, şl au (ost lărgite şi mo cercetări şi proiectări pentru lucra cu hărnicie şi avînt pen tem convins» că vom obţine îndeplini în condiţii bune si a secvenl învăţăturii marxist-le- datorită politicii imperialiste de oraşul Braşov s-a transformat
dernizate capacităţile de pro autovehicule şi tractoare la tru înflorirea patriei noastre noi succese In aceste domenii. ceastă sarcină de mare cinste nîniste potrivit căreia învrăj dominaţie a lumii. Aceasta cere într-o impresionantă manifes
ducţie existente, vorbitorul a Braşov, pentru care aducem dragi-, al cărei nume este unul Avem in Braşov rezultate bune, care le revine. birea Intre popoare nu serveste răbdare, cere o activitate sus tare de dragoste şi ataşament
arătat că în anul 1966 produc mulţumiri conducerii de partid singur pentru românii, germa avem cadre de ingineri şi teh Braşovul a devenit în anii so decît duşmanilor vieţii fericite ţinută în slujba intereselor po a locuitorilor Braşovului pen
şi de stat, constituie pentru noi
ţia industrială globală a regiu nii şi maghiarii din această nicieni care au dovedit că sînt cialismului un centru universi a popoarelor, s-a ridicat împo poarelor şi a cauzei păcii. Ştim tru Partidul Comunist Român
nii a fost de peste opt ori si un sprijin important în reali tară: Republica Socialistă capabili $i în stare să rezolve tar. Este o mîndrie pentru Io* triva acţiunilor militare, a cerut că imperialiştii vor acţiona şi şi Comitetul său Central, pen
Jumătate roal mare decît în zarea acestor sarcini. România! orice sarcini puse în fata lor. cuitocii oraşului, ca pentru în să se facă totul pentru a se în viitor pentru a învrăjbi po.- tru noi Izbînzl în măreota ope
Coneentrîndu-ne toate efor
1950, fiind egală cu întreaga turile pentru traducerea în via A luat apoi cuvîntul conf dr. De aceea, sîntem convinşi că treaga noastră patrie, că în a împiedica lupta armată între poarele, că lupta pentru a îm ră de desăvîrşire a construcţiei
producţie a României anului ţă a indicaţiilor Plenarei Co ing. Alexandru Vajda, de la toii oamenii muncii. inginerii, cest vechi centru de culturi am ţările arabe si Izrael Conside piedica războiul, pentru a în socialiste în patria noastră.
1938. Amintind succesele obţi mitetului Central din decem Institutul politehnic din Bra- tehnicienii, oamenii de ştiinţă durat si un institut de învă- răm că poziţia adoptată de frăţi popoarele este o luptă îm Vizita continuă.
nute în dezvoltarea producţiei brie 1966. câlâuzinclu-ne după $ov, care a subliniat că inte din institutele de cercetări Si lămînt superior care îşi aduce partidul comunist şi guvernul potriva politicii Imperialiste de MIRCEA MOARCÂŞ
agricole, în domeniul învâtă- preţioasele sfaturi ce ni le-aţi lectualii- din ora$, români, ma de învătămînt din Braşov îşi contribuţia activă nu numai la României corespunde alit In dezbinare şi de dominaţie a PAUL ANGIIEL
mîntului, sănătăţii publice, ac dat în timpul vizitei, vă ghiari şi germani, purtători ai vor înzeci eforturile pentru a-sl ridicarea nivelului general de tereselor popoarelor din această VICTOR BÎRLADEANU
tivităţii ştiinţifice şi cultural- asigurăm, tovarăşe Nicolae lâcliei nestinse a unor vechi şi aduce contribuţia şi mai activă cultură şi ştiinţific din această popoarelor. Dar noi. comuniştii, NICOLAE MOCANU
artlstice, vorbitorul s-a referit Ceauşescu, că ne vom respecta prestigioase tradiţii îşi consa la ridicarea nivelului tehnic al parte a tării, dar $i la îmbo zonă, cît sl intereselor gene- clasa muncitoare, pe steagul TRAIAN CATINCESCU
apoi la perspectivele deschise întocmai angajamentul luat de cră întreaga capacitate creatoa produselor şi la perfecţionarea găţirea patrimoniului cultural
regiunii de hotăririla Congre a realiza planul anual la toţi re îmbogăţirii tezaurului mate activităţii tuturor întreprinderi al întregii noastre ţări. Cadrele
sului al IX-lea al partidului. indicatorii şi de a da o produc rial şi spiritual al patriei noas lor din oraş- didactice, atît din învătămîntul
tre. Pentru noi — a subLiniat
Oamenii muncii din oraşul «l ţie suplimentară de 60 milioa el — nu există răsplată mai de Numai prin măsurile luate superior cît si din învătămîntul
regiunea Braşov — a subliniat ne lei. preţ. decît satisfacţia de a pre 1 rv ultimul timp s-au obtinut în mediu si de cultură generală,
în continuare vorbitorul — a A luat apoi cuvîntul Ştefan unele secţii din. întreprinderile au. de asemenea, rezultate
probă întru totul politica parti Ducu. membru al PC.R. din găti in şcolile şi facultăţi Le Bra braşovene rezultate care au bune în activitatea lor, aduc
şovului un numeros contingent
dului si statului nostru. Spri anul 1926. Oamenii muncii de de viitori specialişti. Referin- dus la dublarea producţiei, fată o contribuţie de seamă la for
jinim prin munca si activitatea pe aceste meleaguri, fără deo du-se la rezultatele pozitive de cea realizată cu un an în marea cadrelor de speciolişti
noastră linia politică şl măsu sebire de naţionalitate — a obţinute prin rezolvarea unor urmă Aceasta dovedeşte că în pentru economia noastră na
rile întreprinse de conducerea spus vorbitorul — şi-au adus probleme privind tehnologia întreprinderile noastre avem ţională, la educarea tineretu
de partid şi de stat pentru în- contribuţia 1a victoria Luptei prelucrării metalelor şi indus încă rezerve mari. că este ne- lui, la formarea viitorilor con
’ărlrea prieteniei trăieşti cu ţă de eliberare naţională si soci trializării lemnului, vorbitorul cesor să dăm mai multă aten structori ai socialismului si co
rile socialiste, a unilâUi siste ală. Mulţi dintre tovarăşii de a încheiat aritînd că intelectu ţie folosirii cu maximum de e munismului in patria noastră.
mului socialist mondial si a faţă, însuşi tovarăşul Nicolae alii Braşovului vor duce mai conomicitate a maşinilor, a Pentru activitatea lor rodnică,
mişcării comuniste si muncito Ceauşescu. au desfăşurat acti departe aceste realizări, îşi spaţiului, organizării ştiinţifice le felicităm din toată inima.
reşti internaţionale, pentru re vitate revoluţionară aici la vor spori contribuţia la înfăp a muncii şi producţiei, obtinînd Cunoaşteţi grija pe care
stabilirea păcii în Orientul A Braşov, suferind represiunile tuirea sarcinilor privind orga în felul acesta cu mijloacele partidul si guvernul o acordă
propiat, pentru demascarea si regimului burghezo-moşieresc. nizarea producţiei şl a muncii, actuale o producţie mal mare. permanent îmbunătăţirii condi
stăvilirea acţiunilor agresive Ca luptător din ilegalitate, asimilarea unor produse noi de ceea ce va face să crească si ţiilor de viată ale poporului. In
ale imperialismului si asigu sint mîndru că fac parte din înaltă concepţie tehnică şi e- mai mult avuţia patriei noos- această privinţă sint grăitoare
rarea securităţii în Europa $i nndurile Partidului Comunist conomicâ, lărgirea sferei cer tre. construcţiile social-culturale.
în întreaga lume. Rotnân, a cărui unitate şi- forţă cetărilor fundamentale şi apli în continuare vorbitorul a locuinţele ridicate în Braso.v.
In numele locuitorilor oraşu sînt astăzi mai puternice ca cative. spus: Aveţi sarcini mari de ca si în întreaga tară. preocu
lui si regiunii Braşov — a în orieînd. partid iubit şi urmat înfăptuit în dezvoltarea uitce- parea permanentă de a îmbu
cheiat vorbitorul — doresc sa cu convingere şi încredere ne Primit cu puternice ovalii pcinderilgr existente în anii nătăţi continuu nivelul de trai
exprim conducerii ,de partid ţărmurită de întregul nostru a luat cuvîntul tovarăşul care vin. In oraşul Braşov tre al oamenilor muncii, de a asi
şi de stat, dumneavoastră popor, partid care prin înalta NICOLAE CEAUŞESCU. buie realizat In actualul gura creşterea veniturilor lor Complexul de deservire al populaţiei din Geoagiu-ISăi.