Page 55 - Drumul_socialismului_1967_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3874

N O T E
ocupare o avem şi acum cind
Roiul mobiîizaiar ai m u - P ini în prezent am şi însilo-
vitele sînt scoase la păşune.
zat aproape 300 tone de lu-
cernâ şi secară
In acelaşi
timp. am intervenit pe lingă Eş e c u l u n e i intenţii bune
consiliul de conducere şi am
izbutit să rezolvăm problema
sporirea producţiei apei în tabăra de vară orga­ lor chimice asupra cteşterii pro­ lei dc situalii închid ochii şi or­ Orăştie n-a trecut pe aici? Da­
Efectul aplicării îngrăşăminte­
nizată pentru tineret la locul
că nu, s-o Iacă neinlir/.iat şi să
ganele agricole raionale. Oare
I „Simincie". Aici adăpostul e­ duci iei la hectar i-a determinat nimeni din consiliul agricol ra­ ne comunice măsurile între­
ra construit departe de sursa
de apă. Noi am propus să fie pe cooperatorii din Vinerea să ional sau de la Uniunea_ raionalţ prinse. N. TlRCOB
procure an de an cantităţi lot
din
a cooperativelor agticole
Ca urmare o unei preocu­ lucrătorilor în acest sector, lucrătorilor. Prin ce se afir­ litatea furajelor. Şi apoi în­ trasă o conductă de la izvor mal mari de superfosfal şi azo­
pări permanente din partea respectarea riguroasă a pro­ mă ei ? Printr-o bună cunoaş­ tocmirea judicioasă a raţiilor pinâ la tabăra de vară unde tat.. De fiecare dată cind s-au
organizaţiei de partid şi a gramului de grajd. tere a meseriei, respectarea şi respectarea programului de a fost construit şi noul adă­ administrat conform cerinţelor
consiliului de conducere, sec­ Prin ce îşi afirmă organ:- întocmai a regulilor zootehni­ grajd. In vara anului trecut, agrotehnice, ţngrăşămintele au
torul zootehnic al cooperati­ zaţia de bază rolul hotărîtor ce şi a programului de grajd. organizaţia noastră de bază a post. Cu aceeaşi grijă ne-am contribuit la sporirea producţiei
vei agricole de producţie clin în sporirea producţiei anima­ preocupat de întreţinerea pă­ cu cîteva zeci de ptocente.
Miercurea s-a dezvoltat mult liere ? La această întrebare şunilor. Cele 610 capete bovi­ Firesc era ca şi In acest an
în ultimii ani. Aici, o dată cu ne-a răspuns Ioan Bula, se­ ne au asigurate cele mai bune eficienta utilizării superfosfalu-
sporirea numărului de vite a cretarul organizaţiei de bază, hii si azotatului sa se concreti­
crescut şi producţia de lapte — Pe scurt : prin persona­ Din experienţa organizaţiilor condiţii de hrăni re şi adăpost. zeze In realizarea unul plus
şi carne. Pentru a desprinde litatea comuniştilor care lu­ Ca urmare şi producţia lor substanţial de recoltă. In realita­
cîteva aspecte din activitatea crează în zootehnie. Aceasta de bază din zootehnie satisface Pinâ acum produc­ te Insă. o parte din cei aproape
organizaţiei de bază care ac­ este strîns legată de realiza­ ţia pe fiecare cap de vacă fu­ 100.000 lei investiţi pentru pro­
ţionează în sectorul zootehnic rea mai multor factori care curarea de îngrăşăminte, „s-au
al acestei unităţi am stat de influenţează considerabil a­ rajată trece de 1.100 litri, iar dus pe apQ simbetei,‘. Despre
vorbă cu mai mulţi comu­ supra creşterii producţiei. pe bază de contract au fost ce este vorba?
nişti — membri ai biroului Organizaţia de bază trebuie Comuniştii Ştefan Ernest, Gli- analizat într-o adunare gene­ predaţi 90 de purcei de peste Nu punem la îndoială inten­
organizaţiei de bază. lucră­ să fie cu un pas înaintea eve­ gor Duca, Martin Sphiloptăr. rală preocuparea sectorului 100 kg fiecare, 21 capete ti­ ţiile bune pe care le-au avut co­
tori din zootehnie. nimentelor ,1a zi". Pentru a- Cornel Buţu şi mulţi alţii, pentru recoltarea şi depozita­ operatorii cind au solicitat să
Din părerea exprimată de censta este nevoie însă ca fie­ sint pentru toţi ceilalţi- exem­ rea furajelor. Concluziile care neret bovin la greutatea de tie aprovizionaţi cu cantităţi cit
liccare interlocutor al nostru care membru al organizaţiei ple demne de urmat. Ii ca­ le-am desprins le-am prezen­ 275 kg fiecare viţel şi 10 vite mai mori de supcrloslat. In
a reieşit că rezultatele fru­ de bază să acţioneze cu hotâ- racterizează o mare răspun­ tat consiliului de conducere. adulte la peste 480 leg. Dato­ schimb trebuie pus sub. semnul
moase obţinute se datorează rîre, să fie un exemplu de dere pentru tot ceea ce se în- Pentru înfăptuirea măsurilor rită producţiei frumoase de întrebării spiritul gospodăresc
faptului că organizaţia de conduită morală, să cunoască tîmplâ şi nu de puţine ori preconizate au muncit cu de care au dat dovadă în pri­
partid a urmărit cu consec­ in amănunţime tot ceea ce intervin hotărîtor în buna multă ardoare toţi lucrătorii lapte a fost livrată la I.C.I.L. vinţa folosirii eficiente a fiecă­
venţă dezvoltarea sectorului ridică munca de zi cu zi. Şi desfăşurare a muncii. Ei şi noştri. Ca urmare, pentru o însemnată cantitate peste rui kg de Ingrăşămînt şi leu in­
zootehnic. noi, de aici am pornit. Ne-am toţi ceilalţi 'comunişti contri­ hrârvirea animalelor am avut prevederile planului. vestit. Asllet, în toc să ia des­
— începutul n-a fost deloc preocupat (şi stă şi acum în buie la efectuarea „pasului" tot ce a fost necesar. Menţio­ Sînt realizări friunoase ca­ tinaţia pentru care s-au procu­
uşor — ne relata Ion Ogner, atenţia noastră) cu multă de care vorbeam mai sus. nez în plus, grija deosebită a rat, circa 10 tone dc superlos-
locţiitor al secretarului orga­ perseverenţă de întărirea rin- — Vă rugăm să ne relataţi lucrătorilor noştri pentru res­ re răsplătesc preocuparea şi lat se află lăsate pradă intem­
nizaţiei de bază clin sectorul durilor organizaţiei. Acum un exemplu concret pectarea raţiilor şi gospodări­ munca lucrătorilor din secto­ periilor naturii (după cum sc
zootehnic al C A P. Miercu­ — Da. Se ştie că în creşte­ rea furajelor. Nu am înregis­ rul zootehnic. vede si în fotografia alăturată).
rea. Aveam greutăţi în ceea sintem 23 de comunişti. Mai rea producţiei animaliere trat nici cea mai mică risipă, întrebat de situaţia utilizării
ce priveşte permanentizarea bine de jumătate din totalul hotărîtor este cantitatea şi ca- la nici un furaj. Aceeaşi pre­ S. CERBU îngrăşămintelor, inginerul• Mir-
cea Glodeanu a afirmat că In
stoc se mai atfau. la data de 10
iunie, 13.000 kg azotat si 10-12 Ripostă cuvenită!
tone superlosfat. Consultind ac­
Corespondenţii din tele contabile. In evidenţă figu­
rau 40 tone superlosfat. Conta­
bila Domnica Herlea a explicat: E greu să sesizezi şi să în­ să folosească fel de fel de
— Nu ne-au sosit documente­ ţelegi in toată însemnătatea maşinaţii, să „ ajusteze" din
lui adevăratul eroism mani­
le primare privind consumul, de festat în muncă de către con­ condei salariul unor munci­
tori din subordine. Lucru ne­
industrie ne scriu aceea nu au fost scăzute din e- Termocentralei din Mintia. cinstit, înşelăciune.
pc
şantierul
structorii de
vide nţ ă.
Asemenea apucături n-au
Inginerul susţinea cu tărie că
le-a întocmit si trebuie să exis­ Aici, aproape la tot locul, fost insă admise de oamenii
te undeva (?). întilneşti cadre de nădejde, cinstiţi. In mod Iîndreptăţit.
împărţiţi în echipe izolate una In cele dm urmă am aliat că muncitori harnici şi price­ aceştia qu semnalat că ingi­
Destinatar: de alta care nu reuşeau întot­ o soartă asemănătoare au şi alte puţi. nerul înscrie in foile de lu­
deauna să sorteze lemnul con­ aproape 180 tone amendamente Alături dc aceşti oameni cru in mod fictiv lucrări ce
form STAS-ului şi să-l încarce cafcaroasc, In valoare de peste minunaţi, care datorită mun­ nu erau executate.
Combinatul side­ în vagoanele C.F.R. în terme­ 10.000 lei, care se atlă de cîteva cii depuse sint înconjuraţi Sesizările s-au cercetat şi
nele prevăzute. Delicienţele au luni pe rampa statici C.F.R. din de o aureolă de respect, e­ s-au dovedit a fi juste. S-au
rurgic Hunedoara fost sesizate şi conducerea a­ localitate. xistă şi alţi ciţiva ce nu-şi şi emis dispoziţiile de recu­
cestui depozit a luat măsuri de
Logica ne Îndeamnă să cre­
îmbunătăţire o organizării dem că din moment ce s-a con­ fac in mod conştiincios da­ perare a prejudiciului. Au
toria.
fost, de asemenea, luate mă­
Muncitorii şi tehnicienii de muncii. Echipele de muncitori siderat că Ingrăşămintc/e sini Inginerului Giindisch Prun­ suri de sancţionare a ingi­
la revizia de vagoane C.F.R. Si- nu fost comasate într-o briga­ necesare producţiei şi In acest cise, de exemplu, i s-a în­ nerului Giindisch Francisc.
merio triaj au pornit o largă dă complexă care execută pe scop s-au investit sume însem­ credinţat o muncă dc răs­ Opinia publică a dat de
acţiune de colectare a fierului flux toate operaţiile. Ca urma­ nate dc bani. acestea îşi vor gă­ pundere — şef de lot. In a- această dată riposta cuveni­
vechi. Rezultatele acestei ac­ re. sortarea lemnului in depo­ si şi destinaţia corespunzătoare, ceastă funcţie, in loc să ve­ tă acelor care încalcă disci­
ţiuni sînt frumoase De la în­ zit s-a îmbunătăţit iar timpul pe ogoare. Se vede insă că gheze, să înfăptuiască cu per­ plina.
ceputul anului şi pînâ în pre- de încărcare a vagoanelor s-a răspunderea materială şi mo­ severenţă şi fermitate legile
z.ent ei au colectat şi expediat redus, eliminîndu-se astfel lo­ rală pentru pagubele aduse statului, s-a apucat fără jenă
Combinatului siderurgic din caţiile. avutului obştesc nu-i preocupă GIIEORGHE C.
Hunedoara 256.710 kg fier VASJLE ALEXANDRESCU deloc pe tovarăşii din conduce­
vechi. Hărnicie şi pricepere. La blocul C-3 A de la şantierul nr. 1 din Petroşani, fierarii- rea cooperativei agricole.
EMIL CRETU Steguleţul de la betonişti pregătesc armătura pentru glisarea ultimului etaj. Rău este că la ţaţa unei asl-
UZINA VICTORIA CALAN
Valoarea depăşi­ bordul maşinii laţiilor de la staţiile de benzi­ Angajează de urgenţă un şef staţie în cadrul ser­
*
De cite ori vezi la bordul au­
rilor a crescut de „Evidenţiat în întrecere", ai RITMURI DE EXECUŢIE nă. Pinâ cînd? viciului central C.F.U.
Nici situaţia care se întîlneş-
tobuzului steguleţul purpuriu
- \ I r-r C te la U.R.C.M, Hunedoara nu Condiţii: inginer în specialitate şl o vechime de
faţă de omul de la volan un este de natură să satisfacă. Pir-
Muncitorii de la IPRODCOOP 6 ani în funcţii tehnice de specialitate.
— Bulia Petreşti — şi-au de­ sentiment de respect. Acest nâ acum planul semestrial de
păşit în fiecare lună planul de sentiment îl încerci şi cind te CARE „ŞCHIOAPĂTĂ" investiţii a fost realizat doar Limitele salariului : 2.225—2.650.
producţie Cele mai mari plu­ urci in autobuzul 31 HD 985. în proporţie de f>8 la sută, cele
suri — G8 000 lei şi 71.000 lei aparţinînd autobazei D.R.T.A, mai mari nerealizâri existînd
Brad, pentru că la bordul lui tot la capitolul eonstrucţii-mon-
le-au obţinut in aprilie şi mai. şoferul David Ciocan a prins In umbra giganţilor indus­ giu. Planul a fost depăşit cu 2 ti la Jele nu sînt folosite la capa­ taj.
De la începutul anului şi pînă cu grijă, încă de la începutul triali din Hunedoara, a lucră­ la sută. De remarcat că Ia lu­ citate „In trimestrul I. ne spunea
în prezent prevederile ou fost anului 1DGG, steguleţul purpu­ rilor miniere de marc anver­ crările in regie proprie preve­ O deficienţă generală a con­ Petru Reclaru, şeful serviciu­
depăşite cu 274 000 lei. gură sau a altor obiective so- derile au fost depăşite cu 38,1 lui de investiţii, Trustul regio­
riu. 11 recomandă ca pe un om cial-culturale cresc şi se dez­ structorului — ne spunea to­ IJ.S. „A rdeleana" Fabrica
V ZDRENGIIEA conştiincios, gata orieînd să voltă noi unităţi, ce-i drept mai Ja sută, depăşire care a redre­ varăşul ing. David MocuTescu, nal de construcţii trebuia să
plece la drum, priceput şi po­ mici ca proporţii, dar de im­ sat situaţia pe ansamblu. „Rea­ directorul D.R E.F. Hunedoara realizeze GOO.OOO lei producţie
liticos cu tovarăşii lui de mun­ portanţă majoră pentru unită­ lizările noastre — ne spune tov. — este că nu s-a organi­ la staţia aulo-moto din Deva, de încălfăminfe Alba luiia
ing. Mircea Panait, şeful ser­
Sortarea lemnului că şi cu călătorii. ţile beneficiare, pentru diver­ viciului investiţii — sînt urma­ zat corespunzător efectuarea iai în a! doilea 900.000 lei. Ci­
frele acestea au rămas
doar
lucrărilor de refacere a dru­
Aprecierea este a întregului
colectiv care lună de lună de sificarea economiei în general. rea firească a pregătirilor ce murilor calamitate sau a celor planificate. Pînâ acum s-a lu­ str. Morii nr. 8, telefon 435
s-au făcut. Existenţa din timp
crat numai de 724.000 lei. De
s-a îmbunătăţit la începutul anului curent i-a Acestea sini aşa-xisele investi­ a documentaţiilor tehnice ne-a. de acces spre doborîturile de aici provin majoritatea dife­ ANGAJEAZA PRIN CONCURS:
ţii „mărunte". Spre a vedea in ,
vînt. La I.F. Petroşani, nu s-a
acordat dreptul de a arbora la
bordul autobuzului steguleţul ce măsură se traduc ele în via­ permis să luăm măsurile cele executat drumul axial Obîrşia renţelor şi de la noul depozit.
Pînă nu de mult la depozitul purpuriu în semn de preţuire a ţă am întreprins un raid în trei mai corespunzătoare pentru a­ Jiului — drum ce condiţionea­ Această lucrare trebuia începu­ — 2 maiştri calificaţi pentru atelierul de pregătit
linal de la Baru Mare al între­ dragostei faţă de muncă, a pri­ unităţi : D.R.E.F, D.R.T.A* şi sigurarea bazei materiale a în­ ză darea în producţie a unui tă la 15 iunie conform contrac­ cusut feţe;
ceperii lucrărilor. S-au întoc­
prinderii lorestiere Haţeg mun­ ceperii şi hărniciei. U R C M. Hunedoara volum de 30-40.000 mc masă tului. Nu s-a mişcat nici un
ca nu era organizată în mod'1 La D.R.E.F. statistica con­ mit grafice pentru realizarea a lemnoasă. parte în picioare, pai, in schimb s-a încasat cota — I maistru calificat pentru atelierul de tras ter­
cel puţin 00 la sută din planul
judicios Lucrătorii de aici erau NICOLAE HUGNARIU semnează rezultate de presti- parte doborîtâ. La fel se prezin­ de organizare”. minat ;
anual în primul semestru. Por­ tă situaţia şi la drumul Valea Se pare câ obişnuiţi cu rit­
nind de la această cerinţă s-au Mării şi in alte părţi. E de ne­ mul de melc de la staţia auto- — 1 maistru calificat pentru atelierul de croit;
luat măsuri speciale care să închipuit cum o întreprindere moto constructorii şi conduce­ — 1 maistru calificai pentru atelierul de întreţi­
Criticul
George
Breviar semnează în Editura Meridia­ situate la altitudine: folosirea a aceluiaşi minister îşi permi­ rea lor de la grupul de şantie­ nere. Concursul va avea loc la sediul întreprinderii Ia
Oprescu
permită execuţia chiar clin pri­
mele trei luni a unor lucrări
te să tărăgăneze asemenea lu­
re Deva nu mai iau măsuri de
ne lucrarea „Max W. Aroold”.
crări cînd ştie câ beneficiarul
După
urgentare a execuţiei.
Textul şi selecţia a cîtorva ‘
reproduceri alb-negru prezin­ elementelor prefabricate, orga­ lor, din asemenea motive,, nu-şi cum merg lucrările e evident data de 15 iulie 1967. Informaţii la întreprindere.
nizarea cazării muncitorilor în
pentru oricine că nimeni nu se
poate realiza planul producţiei
Noutăţile editoriale, expuse demina cititorilor culegerea de tă viaţa şi creaţia unuia din apropierea locurilor de muncă, marfă! E un amănunt care n-ar sinchiseşte de faptul câ obiec­
in rafturile librăriilor, cuprind scurte povestiri, menite să cei mai interesanţi artişti ro­ utilizarea mai raţională a uti­ trebui să-i scape tovarăşului tivul are un termen de predare
o gamă variată de titluri. surprindă, din mers, viaţa fl­ mâni contemporani (1897— lajelor etc." director al I.C.F.. ing. Alexan­ devansat, câ ne aflăm in plin
Editura Penlru Literatură atată, gălăgioasă şi eferves­ 194G), ale cărui lucrări se în­ Ce păcat că săgeata realizării dru Boşorogan! an turistic şi vechea secţie de
cadrează printre reuşite de
Universală recomandă roma­ centă, cu umbrele şi lumi­ prim ordin în acuarela româ­ planului dc investiţii a fost La D.R.T.A. Hunedoara si­ întreţinere nu poate face faţă
nul „Iedera” a scriitoarei De- nile ei, din Italia zilelor noas­ nească. frîntă ia lucrările de construc­ tuaţia nici măcar parţial nu se solicitărilor.
ledda Grazia, laureată a Pre­ tre. Cartea poartă titlul „Prin­ ţii montaj executate In antre­ prezintă prea bine. Există râ- Este momentul să se pună întreprinderea de
miului Nobel pe 1926, repre­ tre munţii neclintiţi” şi e sem­ O traducere din limba fran­ priză. Principalul antreprenor mineri: în urmă generate de ne- capăt acestei letargiî Invităm
zentantă de frunte a prozei nată de Nino Palumbo. Tot ceză a apărut in aceeaşi edi­ — întreprinderea de construc­ realizârile de la capitolul con- constructorul la o schimbare
realiste italiene. „Iedera" ur­ Editura Pentru Literatură U­ tură. Este vorba de biogra­ ţii forestiere Deva — a rămas structîi-montaj. Ca şi în anul de atitudine, iar beneficiarul
măreşte procesul de năruire niversală recomandă „Pâmînt fia lui Perruchot H., care re­ restant faţă de planul primelor trecut şantierul l.C T. Deva râ- sâ-şî rezolve problemele lega­ INSTALAŢII BUCUREŞTI
o unei familii din mica no­ a! oamenilor", romanul lui constituie, într-o formă lite­ cinci luni cu 1.159.000 lei pro­ mîne consecvent restanţier. Se te de subtraversarea branşa­
bilime a Sardiniei, familie Saint-Exupery Antoine, lucra­ rară deosebită, viaţa şi crea­ ducţie. Cele mai mari nereali- ajută şi singur şi de către u- mentului la drumul D N. 7.
care recurge, zadarnic, şi la re care se prezintă sub forma ţia lui Manet (1832—1883). zâri sint la instalaţiile de nilâţile ce-i execută lucrări în Cu o singură excepţie, ritmid strada Pictor Verona nr. 17, raionul 30 Decembrie
transport Riul Mare — Cugir,
crimă pentru a se salva. unui şir de povestiri bogate In ajutorul muncitorilor de U.P. IÎ-1V Petroşani şi Cei na subantrepriză. La punctele ele în care se realizează planul de a n g a j e a z ă
investiţii şchioapâtâ. Nu mai
O vastă frescă a Romei im­ in mărturii şi reftexiuni vu la strung, vine Editura Teh­ — Hunedoara, unde valorile în­ exploatare auto din Zlatna, O- este mult şi se încheie primul pentru şantierele din Bucureşti şi provincie muncitori
adinei semnificaţii de ordin
periale, dintr-o frămîntată e- moral, totul într-un stil poe­ nică cu „Manualul strunga­ deplinite sînt cuprinse între râştie. Ilia, cu toate promisiu­ semestru. La finele lui vor tre­
pocâ istorică (sfîrşitul dom­ tic de cea maî bună calitate, rului”, care tratează probleme­ 56,5—82,2 la sută. nile făcute, treburile merg încă bui raportate realizări, nu mo­ calificaţi în meseriile:
anevoios. La obiective in gene­
le de strungărie la un aşa
niei lui Tiberiu şi perioada in care fiecare frază emană nivel incit poate fi folosită Vorbindu-ne despre cauze, ral terminate, cum sînt cele de tive. Iată de ce trebuie luate — instalatori electricieni A.M.C. încălziri centrale
domniei lui Caligula), ne-o un puternic umanism. beneiiciarul ne preciza câ la la Zlatna şi Ilia, lucrurile se neîntîrziat măsuri care să con­ şi tinichigii ventilaţie.
oferă cartea romancierului şi Pentru cei mici, Editura T i­ atît de muncitori calificaţi, lucrări nu sînt repartizaţi su­ tribuie la realizarea a cel pu­ Informaţii suplimentare la telefon 12.01.23, servi­
dramaturgului ceh contempo­ neretului a trimis în vitrinele cit şi de maiştri strungari din ficienţi muncitori. La U.P. II- împotmolesc la mal. Deocam­ ţin 50 Ia sută din planul a­ ciul producţie şi la şantierele din provincie.
ran losif Toman : „După noi, librăriilor cartea scriitorului atelierele mecanice şi de re­ IV Petroşani, pe lingă acest dată, fără nici un motiv serios, nual.
potopul". Rod al unor pasio­ norvegian l. Svinsaas „Tom paraţii. aspect, s-a constatat că nici u- se tărăgănează execuţia insta­ A. OARGA
nante investigaţii istorice şi în pădure” care, istorisind pe­
al măiestriei narative speci­ ripeţiile unui cotoi năzdră­
fice autorului, această nouă van, face cunoscute copiilor
operă a lui Toman se înscrie numeroase elemente de ştiinţe 15,50 „Dansul M ulurilor* de Enrieo
printre marile realizări ale Vineri Mezzetti; 10,15 Cintcce populare in
naturale, prezentînd, cu o deo­ ler.pretale dc Mia Oarbu; 17.10 Basm
genului. sebită măiestrie, aspecte din P e n lr u ţi operă ; „M otanul încălţat* de C or­
Aceeaşi editură pune la în- viaţa ţinuturilor norvegiene. 16 IUNIE cale: lâ,2.1 Cadran cultural: „Z iu a a-
nel Truilcscu; 17,45 Pe teme medi­
l3,l)l| ..Drum uri ţi popasuri*. Fini
viaţîei*. Versuri inedite de Ion Pc- siune turistică; IN.Jtl Pentru copii ;
traebe ; 13.40 „A u zite din bătrînî* —
S S rîu m n e c i v o o s i r d lib e r emisiune de folclor; 10.10 Curs de lar: „A lb a tro s*; Revistă literară. Din
..A - ilC " ; 19.00 Pentru tineretul ţcn-
limba spaniolă ; 10,45 Itinerar turistic
romăne-ic: „C uvin t penitu emisiunea cuprins: Opere de seamă: romanul
Prototip nou al maşinii C U IvAU A R ZA : „Snaer# cu Irei nu­ sadorilor m atrim onial ; U R IC A N I : pionieri; 3,-:' 1 niiernlmt, melodia ilmfontca .,t L. Carugi^le* (rchiaro): noastră* rnslit de Jicques B itliet ..Ion* J r L iviu Rebreanu, Autograf pe
V U LC AN :
(„M in e ru l") ;
19.30
—
o carte; Cenaclul „A lb a tro s*;
(Franţa); „Oa.spctc In Romănia*
preferată; 0,27 Sfatul m edicului: A-
22.s j Moment poetic. D in colecţia de
Anunţ
ro ri", dramatizare după piesa scriito­ Faofan la T u I i p e ; A N IN O A - liuzul dc antinevralgice; 9..3U .De I» pnerîi populare de Crigorc Tocilestu; primele impresii de George Dapagne Telejurnalul «Ic seară; 20.00 Antena
rului Ion Creangj. Inleipreteaza un SA : Viscolul : PAROSENI : Fără munte, la mare* — program m uric.il; 23.IU) Evantai sonor; 2 02 M elodiile (Belgia); „T urism ul în Rumânîa* — este a dumneavoastră; 20.30 Sâptămî-
universale de ascuţit scule colectiv al Teatrului de stal Reţii,v paşaport în (aia străina; C R IV 1D IA : 10.10 Curs de limba rulă (reluare) ; n op ţii. văzut de z ia riţtii italieni Leopoldo na ; 21.15 Film artistic : .,1'orunibelul
20,00
Paciscopi ţi Renzo l;arânelli.
„C oneerl de mutică
H UN ED O AR A
populară" susţinut de orchestra „R ar- Răscoala; ORAŞTIF : Omul din Rie II .03 Cronică economică; 12,15 Al PROGRAM UL II: S.20 Cîntcee de Seară de operă: „A id a * de Verdi de argilă*. O producţie a studiourilor
V III-le a concurs nl form aţiilor a rtis­
(„P a tria "); America. America — se­
)>u Lâularu' a fila rm o n icii rlc stat riile J ii TI („F la că ra "); C U G IR : tice de amatori. Cum activează for muncă; 8.35 D.n însemnările instruc­ (fragmente); 21,05 (nlecprcli ai mu­ iugoslave ; 22.42 Panoramic ; 2,3.00
Din observaţiile proprii în procesul de fabricaţie şi cele ,,('.corfe Fnesru" Bucureşti Domnul Topaic („M uncitoresc"); Ve- maţiile artistice rare »o ieşit din ca­ torului artistic; 3.45 „Pe M urei ţi po zicii dc estradă: Valenţin Teodorian Telejurnalul «Ic noapte
primite de la beneficiari referitoare la comportarea maşinii rifiea l. nu exista enioe („7 Noiem­ drul concursului? ; 13.30 In tiln irc oi. T irn a v i” — emisiune de folclor ; 0,00 ţi Miranda M artine; 21.30 Rn<lio-nrj
gazinul ascultătoarelor ;
22 00 Suită
Carnet i
melodia populari* ţi lutcrprelul pre­
universale de ascuţit scule UAS-200, cadrele de concepţie b rie "); Saţa (grădioa „7 Noicmb»ix“ )i; ferat; 14. 15 Dumbrava minunată (emi 1’ rngcain interpretat de l,aurea|i ai «lin baletul ,Nunta in C arp.iţi* de
concursurilor
internaţionale „Gcnrgc
de Ia U.M. Cugir au creat un nou prototip al maşinii res­ SEDEŞ: Oglinda cu două feje; Lenin siune pentru şcolarii «lin claselo I - 1V ); Lnescu” : Agalha Druzescu ;i Ludovic Pan) Cnnstantinescu; 22.15 h e tfw c u
în Polonia („P m g rcsn l"); A lliâ ca ză­
pective. Prin reproiectarea sistemului de deplasare pe verti­ pada si cei 7 saltimbanci („S c b e ju l"]: 1-1,30 Cîntă Margareta Pîslaru ji Cian- Spiess, 9.3f) Start spic extraordinar : plastic; „C c datoraţi înainfaţilnr?" In
cală a coloanei, a sporit precizia ghidării coloanei şi înca­ D EVA : Spionul (cinematograful AP O I.D U L DE SUS: D acii; ALBA ni Morandi; 15,05 C ăiţi care vâ a; ..Amuleta feniciană". Scenariu jtiin ti lerviu cu artişti plastici realizai dc l'KNTUU 24 OKfc
fico-farlaslie de Radu N or; 10.03 ..U-
teaptâ. Tudoc George „Balade* ; ..Cu­
1U L IA ;
M oiisw illc
Fantoma
dio
drarea maşinii în condiţiile de recepţie într-un timp mai („P a tria "); F ifi înaripatul („A rta "); („V ic to ria ") ; U ltim a cavalcadă spre rente ;i orienlâi'i în istoria filozofiei vertnra eubană* de Gcnrge Gershwin; Ru.vandia Nădejde D icţionar dc sti­
Vreme instabilă, cu ecr iioros. Lo­
scurt. Noua soluţie este mai simplă, elimină unele repere Notre Dame dc Pari* (cru d m i); SI- Santa Crur (grădină); Două Ieruri fim iin e sli* (culegere de studii); lă.30' 10 l'â Teatru radiofonic Ciclul ..B i­ lu ri ţi curente: „SliluJ romanic"; cal vor cădea averse dc ploaie, inso­
M E R IA : Laguna
dorinţelor: H U N E-
din construcţie şi operaţii de uzinare mai grele. D O A BA Moata cu nome („C onstruc­ („23 August"): Z L A T N A : M inuoala S.ansnnete; lâ 50 ,,1'e cimpoi cu flo ­ ografii romanţate*. „Momente din via­ 22 30 Viaţa muzicală a C apitalei; 23,15 lite <lc descărcări electrice V int mo­
rile* — melodii populare; 16.15 A rii
pierdută;
îmbunătăţiri substanţiale au fost aduse şi celorlalte sub- to ru l"); Angelică }i recele („S iderur- Angelică: T F IU Ş : Faţa H A ŢE G ; din opere interpretate de M ana C ii- ţa lui M iliai Kinineseu* — scenariu Discuri inedite: Creaţia pentru pian derat eu intensificări din nord. Tem ­
IIR A D : Ip o c riţii: Zile reci;
ansamble ale maşinii. Ele sporesc siguranţa în exploatare, gisl«l“ ); Coliba unchiului Tom (gră­ Mnndo cane — seriile I «i II ; IL IA : jan; 16-10 Concurs cu public (relua­ radiofonie «Ic Mireea Ştefăneseu; 12.(Ui la patru tniini de Claudc D cbuny, peratura sraţinnară, ziua va fi cuprin­
să intre 17—22 grade iar noaptea în ­
slujba
oferă o acţionare mai comodă a mişcărilor, reducerea efor­ d in i „S id cru rg is lu l"); Jandarmul din Fault X X re) ; 17,10 In gliiciln a ie jj-afriei; ; ..Cintce, joc ţi voi© bună" — melodii 24,00 Muzică uşoară tre 7— 12 gratie
Concert
(muncă
Sainl Tropcz („F la că ra "); T E L IU C :
17.-I0
tului de acţionare la rofile de mină, permit reducerea tim­ Cheile cerului; PETR O ŞAN I: Indrăz- .le operă) ; IS.Uă Jurnal agrar ; popular©; 12,2*. Teatrul mutica! rom i- Buletine de ţlirS ţi radiojurnale:
pului de înlocuire a curelei t'apezoidale de transmisie. Se ne(uL Pardaillao: Un film cu. o fala. lă.25 Cîntu Shcila ji Aureliai) neie dîn ţroent: Constantin C N oi- 7.00; 9.00; 11.00; 19.00; 15 OU. 16,00 PENTRU URMĂTOARELE
fermecătoare („R epublica"); Cerul ji
preconizează, de asemenea, lărgirea domeniului de utilizare iadul („7 N oiem brie"); LIJPGNI : In ­ ‘8 r « Andrcrscu : IS.-tO Antena tinere tara; 13,90 Revista revistelor ţliîn ţî- 13.00; 20.00 22.00 24 00. 2.55 (pro­ 2 ZILE
lulu j : ,,Ce ţie nu ţi place...” (r.ad.o-
a maşinii prin dotarea ei cu accesorii speciale. spectorul de polifie („C u ltu ra l"); LO- anehelâ); 10 90 Sport; 20.00 Radioga fice; M OS Concert de p rim ; 15.30 gramul I); 7.30; 9.30. 10.00; 12.00; Vreme instabilă, eu ecr noroj ziua
Rezultatele prob^or efectuate sînt bune Tncepînd dîn NP.A: Steaua fără nume; Cine eşti PROGRAMUL I: 7,45 Sumarul pre­ seta de seară; 20.30 O melodie pe a­ Lectură diam alLtaU din romanul „E - 14,00; 17.00; 19.00; 21.00, 23.00; 0,55 ji eu averse dc ploaie după-amijza
d-ta, d-lc Sorge ? (..7 Noiembrie") ;
această lună, noul sislcm constructiv al maşinii universale Locomotiva furată ; Complotul amba­ sei; S 1)0 Tot înainte (emisiune perstru dresa dumneavoastră; 21,05 Ediţie ra- nigiua OiLLci* de G.corgc Câlincicu; (programul II). Temperatura în creştere la sM rţi'ul
de ascuţit scule a fost introdus in fabricaţie în producţia intervalului.
pentru export.