Page 58 - Drumul_socialismului_1967_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3875
2 ________________
----^J3gC»g«CSre^ZXgffZ«

ViZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID

Şl DE STAT IN REGIUNEA BRAŞOV

(Urmare din pag. 1) care atestă continuitatea vie­ de tehnicitate la care se lu­ pe alţii. Regimul nostru socia­ laţiile de colaborare cu toate cadrelor didactice de la Insti­ valoare care sâ reflecte lupta în inimile tineretului, patrio­
ţii populaţiei autohtone pe te­ crează aici. Ca urmare a pu­ list asigură egalitatea deplină ţările fără deosebire de orîn- tutul pedagogic din Braşov a poporului nostru, dragostea lui tismul socialist, spiritul priete­
ritoriul Transilvaniei. nerii la timp în funcţiune a în drepturi a tuturor cetăţeni­ duirea lor socială, considerînd vorbit prof. ing dr docent faţă de patrie şi de partid, nă­ niei frăţeşti dintre oamenii
In drum spre oraşul Sf. Cu mult Interes a fost cer­ lor patriei fără deosebire de câ în felul acesta contribuim Alexandru Romanovici. El a a- zuinţele lui pentru un viitor fe­ muncii, lârâ deosebire de na­
Gheorghe, în comuna Bie- cetată şi expoziţia, recent des­ noilor capacităţi de producţie naţionalitate, şi in primul rînd la asigurarea păcii, atît în Eu­ râtat că în cei 7 ani de existen­ ricit. In activitatea noastră cre­ ţionalitate, câ vor lupta pentru
sad, mii de locuitori îm­ planificate, întreprinderea îşi dreptul real al tuturor la mun­ ropa, cît şi în întreaga lume. ţă institutul a pregătit peste atoare — a spus în încheiere ridicarea continuă a învâţâ-
brăcaţi în portul lor ves­ chisă la muzeu, „Aspecte ale va mări anul acesta produc­ că. la învăţătură, la cultură, la In continuare, tovarăşul Nicolae 800 de absolvenţi, profesori de compozitorul — un gînd su­ mintulul la nivelul exigenţelor
culturii şl arici populare din
ţia globală de aproape 3 ori
tit in regiune s-au adunat raioanele Sf. Gheorghe şi Tg. faţă de anul I05J, inr pînă In o viaţă demnă şl civilizata. Ceauşescu a spus : Noi ne ma­ matematică, fizică; ştiinţe na­ prem ne dă şi ne vn dn elan şl actuale.
In preajma porţii care mar­ Seculesc” — bogată în exem­ 1970 ea va creşte de 0 ori. In continuare, vorbitorul a nifestăm cu hotârirc împotriva turale şi chimie. In anul aces­ energie : acela de a fi cîntâreţii In numele studenţilor bra­
chează intrarea în raionul Sf plare originale create dc lo­ trecut în revistă succesele do- oricărui amestec al ţărilor im­ ta, încă 185 noi profesori se epocii noastre glorioase în care şoveni a vorbit Murioara Schi-
Tovarăşii Nicolae Ceauşesru,
Gheorghe. Aici, în ovaţiile cuitorii români, maghiari şi Ion Gheorghe Maurei* şi cei­ bîndîte dc oamenii muncii din perialiste în treburile interne vor îndrepta spre catedre, adu- visurile mari ale tuturor tim­ tca, studentă în anul III la Fa­
mulţimii, conducătorii de par­ germani de-a lungul timpului lalţi conducători de partid sî oraşul şl raionul Sf. Gheorghe ale altor popoare Ne îngrijo­ cînd o contribuţie substanţială purilor se împlinesc. cultatea de tehnologie a con­
tid şi de stat sînt salutaţi do Conducătorii partidului si de stat se întreţin cu munci­ în dezvollarea Industriei, agri­ rează şi am ridicat cu hotărlre la educarea şi pregătirea te­ A vorbit apoi Forlş luliu, strucţiilor de maşini.
primul secretar al Comitetului stalului nu semnat apoi în car­ tori. tehnicieni şi ingineri a­ culturii şl culturii. Noi sîntem glasul nostru împotriva dezlăn­ meinică a noilor generaţii. profesor la liceul „Unirea". Vă îndrumările date lineretulut
raional de partid, Corol Şanta, tea de onoare a muzeului, dînd conştienţi, a spus tov, Nicolae ţuirii unui război în Oriontul Vorbitorul a asigurat pe con­ aduc cuvîntul plin de dragoste de dumneavoustră. tovarăşe
şl de preşedintele Sfatului o înalta apreciere acestui im­ supra problemelor legale de Ceauşescu, câ ceea ce am rea­ Mijlociu, ştiind câ şl în acest ducătorii dc partid şi de slQt şl recunoştinţă al Intelectuali­ Nicolae Ceauşescu, la cel de-al
extinderea mecanizării, de me­
popular raional, Ion Arrieleanu, portant nşe/.omînl, care ilus­ todele de lucru folosite şl de lizat pînâ acum ne impune o­ conflict armat între ţările ara­ de hotărîrea fermă a cadrelor tăţii maghiare din Braşov, a VlIJ-lea Congres al UT.C. şi
care ii însoţesc în drumul spre trează bogatul. tezaur de cul­ ridicarea calificării lor. Şefa bligaţia de a munci şi mai bine be şi Izrael nu pot trage foloa­ didactice şi studenţilor Institu­ spus vorbitorul. Făurită de vea­ la Conferinţa UA.S.II —
oraşul Sf. Gheorghe. Locuito­ tură socială şi spirituală a de brigadă Eva Foghioş şi Ing. în viitor. Fiecare muncitor, ţă­ se decît reacţiunea internă din tului pedagogic braşovean de curi prin lupta şi munca comu­ de a munci cu pasiune pen­
rii oraşului fac o primire en­ strămoşilor noşlrl, a populaţlpl Marin Scoarţă informează des­ ran. intelectual, fiecare cetă­ aceste ţâri. reacţiunea interna­ a contribui in tot mai largă nă. pe aceleaşi meleaguri, prin tru însuşirea a tot ce este mm
tuziastă conducătorilor parti­ române şi maghiare, care A pre succesele tovarăşelor lor ţean al patriei noastro este da­ ţională şi imperialismul. Con­ măsură la dezvoltarea învâţâ- respectul reciproc, prin acti­ înaintat şi valoros în cunoaşte­
dului şi statului. 'convieţuit de secole pe aceste de muncă în creşterea produc­ tor ca la locul său de muncă să siderăm câ problemele care le mîntuhii în (ara noastră. vitatea unor cărturari luminaţi rea umană, în ştiinţa şi cultu­
Urale, flori, steguleţe ii în­ meleaguri. tivităţii muncii şi îmbunătăţi­ facă totul pentru n asigura în­ au de rezolvat aceste popoare A luat apoi cuvîntul compo­ — a subliniat el — legătura ra naţională şl universală, au
soţesc pe oaspeţi pînâ la pri­ rea cnlltâtii produselor. făptuirea minunatului program trebuie să le soluţioneze nu pe zitorul Norberth Petri. Am frăţească de astăzi a oamenilor avut un profund ecou în rîn-
mul popas — Muzeul din In continuarea vizitei la Sf. trasat de Congresul al IX-lea calea luptei armate, ci pe ca­ cinstea — a spus el — să ros­ muncii — români, maghiari, durile noastre, au stimulat e­
localitate, una din podoa­ Gheorghe, oaspeţii se opresc In Ca şl în timpul vizllol, la în vederea dezvoltării industri­ lea înţelegerii, a convieţuirii tesc, ca intelectual de limbă germani — în hotarele geogra­ nergii nebânuite. a spus vor­
bele de cultură ale regiunii. Uzina (exlllâ „Ollul", undo despărţire, lucrătorii întreprin­ ei. agriculturii, ştiinţei, culturii, paşnice Numai aşa se creează germană, salutul plin de dra­ fice şi spirituale ale României bitoarea Privind cu maturita­
Aici. prof. dr. Szekely Zollan, sînt înlîmpinaţi de un mare derii înconjoară cu dragos’e a creşterii nivelului de viaţă condiţiile pentru progresul so­ goste al populaţiei germane şi socialiste, reprezintă opera mi­ tea şi răspunderea necesară
directorul muzeului, prezintă număr de muncitori, tehnici­ fierbinte pe conducătorii de al tuturor locuitorilor patriei cial şi naţionol al acestor po­ sâ exprim ataşamentul ei pro­ nunată a politicii înţelepte a sarcinile ce ne revin, sintem
istoricul acestui aşezâmint şi eni şi ingineri. Este de faţă partid şi dc stat. Tovarăşul noastre. poare şi pentru asigurarea pă­ fund faţă de Partidul Comunist partidului Populaţia maghiară hotărîţi sâ fim mai exigenţi
preţioasele sale exponate. Alexandru Sencovici, minis­ Nicolae Ceauşescu le urează Concenlrîndu-ne eforturile in cii în această zonă şi în întrea­ Român Sîntem legaţi de aces­ din ţara noastră, ca şi celelalte faţă dc noi înşine, sâ desfăşu­
Creat în 1879, muzeul din Sf trul industriei uşoare.’ Direc­ noi succese fn muncă, pentru construcţia paşnică, noi nu ui­ ga lume. te meleaguri, de fraţii noştri naţionalităţi conlocuitoare se răm un studiu sistematic, per­
Gheorghe conservă material torul general IJegyî Zollan, ridicarea pe o treaptă superi­ tăm nici un moment câ în lu­ Noi sîntem convinşi că foi­ români şi maghiari, de viitorul bucură de aceleaşi drepturi cu severent. cu mai multă iniţia­
arheologic de o mare bogăţie conduelndu-l pe oaspeţi prin oară a nivelului producţiei. me mai există imperialismul, tele antiimperialiste fie pretu­ României socialiste şi ne stră­ oamenii muncii români. Pă­ tivă, astlel îneît prin întreaga
şi importanţă istorică. Aici secţiile uzinei. îl informează Percurgînd străzile oroşului, câ acesta mai încearcă să arun­ tindeni, acţionînd cu fermitate duim să contribuim cu întrea­ trunsă de un adînc patriotism, noastră activitate, ca studenţi,
sînt strînse documente preţi­ despre dezvollarea acestei în*> împodobit sărbătoreşte şl fre- ce omenirea în noi războaie. şl unite, vor reuşi sâ împiedi­ ga noastră capacitate creatoare intelectualitateo maghiară s-a iar în viitor ca ingineri sau
oase, elemente ale primelor treprinderi, care o împlinit 85 mălînd de entuziasmul popu­ Este necesar sâ întărim conti­ ce $oi aventuri ale imperialis­ la dezvoltarea scumpei noastre încadrat cu întreaga sa capaci­ dascăli, sâ răsplătim eforturi­
culturi pe teritoriul României, de ani, dar care a fost re­ laţiei. conducătorii de partid nuu puterea economică şi mate­ mului şi să asigure pocea în patrii. In continuare, vorbito­ tate creatoare in elorturile le lâcute de întregul popor pen­
ale culturii Ariuşd, avînd tră­ construită în întregime in anii şi de stat răspund aclamaţi­ rială a patriei, capacitatea de lume. In ce nc priveşte, vom rul a arătat câ toţi creatorii de poporului nostru pentru con­ tru pregătirea noastră, sâ în­
puterii populare. Halele noi, ilor mulţimii, caic ii conduce apărare şî de luptă a poporu­ face tot ce depinde de noi pen­ artă din regiune, toţi intelectu­ struirea socialismului, pentru dreptăţim încrederea pe care
sături comune cu cultura din utilajele moderne eu care sînt spre centrul oraşului, unde lui nostru împotriva oricăror tru a contribui la victoria păcii alii din instituţiile de artă şi ca România socialistă sâ înflo­ partidul şi guvernul ne-o acor­
Moldova sau cele din Cristur, dotate dovedesc gradul înalt are loc un mare miting. încercări ale imperialismului şi la progresul social în întrea­ cultură, precum şi zecile de rească şi sâ strălucească în lu­ dă in permanenţă, cu genero­
de a se amesteca în treburile ga lume. mii de artişti amatori vor mun­ me. Vorbitorul a asigurat con­ zitate.
popoarelor care-şi făuresc o Doresc în încheiere sâ vă u­ ci cu entuziasm pentru a da ducerea de partid .şi de stat că Primit cu puternice urale şî
Mitingul din oraşul Sf. Gheorghe viaţă liberă şi Independentă. rez dv., locuitorilor oraşului şi viaţă îndrumărilor partidului profesorii şi învăţătorii de pe ovaţii, a luat cuvîntul în în­
Noi ştim câ avem datoria ca
cuprinsul regiunii se vor stră­
în domeniul artei şi culturii,
cheierea
întîlnirii
tovarăşul
raionului Sf. Gheorghe, noi şi
ţară socialistă
a veghea
de
continuu la întărirea unităţii noi succese în activitatea dv. creînd opere artistice de înaltă dui să cultive cu perseverenţă, NICOLAE CEAUŞESCU.
de înfăptuire a sarcinilor ce vă
ţărilor socialiste, a capacităţii
Mitingul este deschis de pri­ Iul nostru îi sînt destinate In­ noslru pătrunsă de spiritul lor de luptă. Prietenia dintre revin din programul elaborat
mul secretar al Comitetului ra­ vestiţii Importante”. grijii pentru întărirea siste­ armata română şi armata sovie­ de Congresul al IX-lca al parti­
dului. Vă doresc din tontă ini­
ional de partid, Carol Şanta, Adwcînd salutul textîliştilor mului mondial socialist, dez­ tică. care au luptat împreună ma multă fericire şi sănătate, Progresul patriei este indiso­
care a spus: „Oamenii muncii de la Uzina „Oltul'', munci­ voltarea relaţiilor cu toate ţă­ şi pe aceste meleaguri penfru
din oraşul şi raionul nostru toarea Irlna Tamnş raportea­ rile. indiferent de orîndulrea eliberarea lor de sub jugul tovarăşi.
vă urează din adincul inimii: ză noile succese obţinute de socială, pentru crearea în Eu­ fascist, prietenia cu armatele Urale şl puternice aplauze
Fiţi bineveniţi pe aceste fru­ colectivul în care lucrează pe ropa mult încercată de răz­ tuturor ţârilor socialiste se au subliniat în repetate rînduri lubil legat de dezvoltarea
moase meleaguri ale Oltului. linia valorificării superioare a boaie a unui climat de des­ dezvoltă spre binele popoare­ ouvîntarea tovarăşului Nicolae
Prezenţa dumneavoastră în materiilor prime, îmbunătăţi­ tindere, de înţelegere şi se­ lor noastre şi al cauzei păcii Ceauşescu. Se scandează lozinci
mijlocul nostru este pentru noi rea calităţii produselor şi re­ curitate care corespunde pe şi progresului în întreaga în cinstea partidului comunist,
un prilej de mare bucurie. Oa­ ducerea cheltuielilor de pro­ deplin năzuinţelor de viaţă şi lume a patriei noastre socialiste.
menii muncii sînt adine recu­ ducţie, care permit satisface­ pace ale poporului nostru. Noi ştim câ, cu cit fiecare ţa­ Mitingul a luat sfîrşit înlr-o învăţămîntului, ştiinţei
noscători pentru grija deosebi­ rea în condiţii lot mai bune Luînd cuvînlul. preşedintele ră socialistă este mai puterni­ atmosferă de puternic entu­
tă ce o manifestă conducerea a cerinţelor beneficiarilor in­ cooperativei agricole de pro­ că cu atît nu vor îndrăzni nici­ ziasm. Conducătorii partidului
de partid şi de stat pentru terni şi de peste hotare ducţie din comuna Hâlchiu, odată duşmanii sâ o atace şi statului şi-au luat rămas bun
propăşirea economică şi social- In acest oraş, în care odini­ Gunther Horger, a spus: „Ţă­ pentru a încerca să restaureze de la locuitorii oraşului, în-
culturalâ a tuturor regiunilor oară „nu se întimpla nimic” ranii de pe aceste meleaguri, vechile rînduieli. Iată de ce. dreptîndu-se, după o zi de rod­ şi culturii
sl raioanelor patriei. Industria­ — a spus printre altele profe­ fie că vorbesc româneşte, să­ preocupîndu-ne de dezvoltarea nică vizită în cele două raioa­
lizarea ţârii şl-a pus din plin soara Adela Murza — seva seşte sau ungureşte, vă întîm- economică a patriei noastre, ne, spre Braşov. De-a lungul
pecetea şi în raionul nostru. dătătoare de viaţă a socialis­ pină. dragi oaspeţi, cu urarea noi ne aducem în acelaşi timp şoselei, prin satele străbătute,
S-au înălţat noi întreprinderi, mului a adus lumina culturii caldă pornită din străfundul i- contribuţia la întărirea între­ aceeaşi afirmare vibrantă a Cunîniarea tovarăşului
cele vechi au cunoscut o puter­ şi artei. Existenţa unui tea­ nimiî. cu pîinca rumenă, cres­ gului sistem mondial socialist, sentimentelor de dragoste şi a­
nică dezvoltare. Te temelia tru de stat în limba ma­ cută pc ogoarele fără haturi ne îndeplinim o îndatorire In- taşament faţă de partidul co­
trainică a dezvoltării economi­ ghiară, a muzeului, a casei a r.âror rodnicie este astăzi * ternaţionalistâ fată de clasa munist şi conducătorii săi. faţă Nicolae Ceauşescu la cu *
ce, viata oamenilor muncii est»» raionale dc cultură şi a unei Sporită de murită înfrăţită a ' muncitoare, faţă dc forţele pro­ de patria noastră socialistă —
tot mal prosperă, mai bogală lărgi reţele de şcoli şi aşeză­ 'battiertildr ‘Sprijinul neprecu- îi gresiste si ale păcii de pretu­ România, a unit .glasurile şi
în împliniri materiale şi spi­ minte culturale fac ca în ora­ peţit şi permanent pe caro tindeni. inimile m iilor de cetăţeni ve­ intelectualii din Braşov
rituale. Muncitorii, ţăranii şi şul Sf. Gheorghe şi în satele ni-1 dau partidul şi alatul, hăr­ Totodată, noi dezvoltăm re­ niţi sâ salute pe oaspeţi.
Intelectualii acestor locuri, raionului noslru să pulseze o nicia cooperatorilor noştri au
români şi maghiari, privesc cu puternică viaţă spirituală, ca­ făcut să obţinem nn de an re­
încredere viitorul. El văd în po­ re pune în valoare izvorul ne­ zultate mai bune în producţia pedacol festiv Doresc, înainte de toate, sâ Sînt neajunsuri poate şi mai să fie permanent la curent,
litica partidului propriile lor secat de talente ale oamenilor agricolă şi în consolidarea e- vă transmit dv„ întregului corp mari în ce priveşte asigurarea cunoască şi sâ-şi însuşeai â
interese şi năzuinţe şl sînt muncii fără deosebire de na­ conomirâ-organizalorică a gos­ didactic şi tuturor studenţilor, cu cadre tehnice medii, dome­ continuu tot ceea ce apare nou
hotârîţi să muncească cu ab­ ţionalitate. podăriei nonslre. Seara, în sala Teatrului de lungate şi eroice pentru nca- un călduros salut din partea niu care o perioadă însemnată pe plan mondial în fiecare do­
Comitetului Central al partidu­
nu s-a bucurat de atenţia ne­
negaţie pentru înfăptuirea mă­ In încheiere, vorbitoarea a în ovaţiile celor aproape 20 000 sfat din Braşov, sute de artişti tîrnare. unitate naţională şi e- lui şl a Consiliului de Miniştri cesară, ceea ce se resimte în meniu de activitate. Şcoala ro­
reţului program elaborat de arătat eă oamenîî muncii din de participanţi la miting, a amatori şi profesionişti din liberarc socială, spectacolul s-a al Republicii Socialiste Româ­ activitatea întreprinderilor şi mânească are în această pri­
Congresul al IX-lea ol P.C.R. raion urmăresc cu mult inte­ luat cuvînlul secrelarul gene­ regiune au olerit oaspeţilor un încheiat cu o sugestivă imagi­ nia. a unor instituţii. De aceea, vinţă o tradiţie bună. întotdea­
şi a obiectivelor planului cin­ res şl dau o înaltă apreciere ral al CC al r.C.R.. tovară­ frumos spectacol artistic. ne a victoriilor socialismului, a Braşovul este cunoscut ca un partidul şi guvernul se preocu­ una cei mai înaintaţi oameni ele
ştiinţă şl cultură din România
cinal^ în cadrul căruia raionu- politicii externe a partidului şul NICOLAE CEAUŞESCU. In lc*a oficială au luat Joc unităţii de neclintit a oameni­ vechi centru Industrial. In a- pă în mod deosebit de crearea s-au străduit — şi spre cinstea
tovarăşii Nicolae Ceauşescu, lor muncii de toate naţionali­ nil socialismului industria, în­ condiţiilor pentru remedierea lor trebuie să spunem câ au
cu soţia, Ion Gheorghe Maurer, tăţile de pe aceste pitoreşti me­ deosebi industria constructoare acestei situaţii în cel mai scurt reuşit — sâ ţină pasul cu noile
steagurile
larg
leaguri, sub
cu soţia. Emil Bodnaraş, Ilie
Uniţi, egali în drepturi, oamenii muncii Verdeţ, cu soţia, Leonte desfăşurate ale Partidului Co­ de maşini, a cunoscut o dezvol­ timp şi asigurarea în anii ur­ cuceriri şi sâ-şi aducă contri­
tare foarte puternică. Dar în a­
mători a economiei, cît şi în­
buţia uneori nu numai la dez­
munist Român şi patriei noas­
Râutu, Janos Fazekaş. Constan­
nii socialismului Braşovul a de­
tin Pirvulescu, Ion Popescu- tre. venit cunoscut şi ca unul din tregii activităţi sociale cu cadre voltarea ştiinţei şi culturii na­
bine calificate, pregătite în
ţionale. dar şi la îmbogăţirea
ruţuri, reprezentanţi ai orga­ In semn de preţuire pentru centrele universitare ale Româ­ învăţămîntul superior şi me­ tezaurului universal cu desco­
făuresc viitorul luminos nelor locale de partid şi de măiestria artistică cu care au niei. Aici funcţionează două diu, care sâ-şi aducă contribu­ peririle şi activitatea lor. Sîn­
pus în valoare frumoasele tra­
stat.
ţia la progresul continuu
al
institute de învâţâmînt supe­
tem convinşi câ intelectualita­
Evocînd momente cruciale
giune. conducătorii de partid şi
înscrise în frămîntata istorie a diţii de cultură şi artă din re­ rior în care învaţă peste 5 000 societăţii noastre socialiste. tea noastră, urmînd exemplul
de studenţi. La aceasta se a-
înaintaşilor care au muncit cu
In această privinţă, lârâ în­
dc stat au oferit artiştilor un
Braşovului şi braşovenilor, fi­
daugâ un număr mare de licee,,
al României socialiste guri de scamă ale luptei înde- frumos coş cu flori. de şcoli de cultură generală ca­ doială câ atît învâţămintului entuziasm şi rîvnâ pentru pro­
gresul României nu va precu­
superior cit .şi celui liceal, teh­
re cuprind totalitatea tineretu­
peţi nimic pentru a obţine re­
nic şi de cultură generală din
intîlnirea cu intelectualii lui, şcoli profesionale şi tehni­ Braşov le incumbă sarcini zultate şi mai bune, pentru a
ce care completează şi sudează
ridica învâţâmîntul, ştiinţa şi
mari în viitor. Dar, sîntem con­
necesare Industriei noastre so­
Daţi-mi voie să vă transmit tru ca activitatea să se deslâ- lizaţie, va fi un adevărat popor într-un tot formarea cadrelor vinşi câ corpul didactic, profe­ cultura românească la nivelul
înaltelor exigenţe actuale.
sorii din învâţâmîntul superior
dv., şi tuturor locuitorilor ora­ şoare şi mal bine, şi noi sîn- constructor al socialismului şi cialiste în plină dezvoltare. şi din licee vor munci cu tot In Braşov se află şi undo
şului şi raionului Sf Gheor­ tem convinşi câ colectivul de comunismului. Doresc ca pen­ braşoveni Este de înţeles câ nu se poate entuziasmul şi priceperea pen­ Institute de cercetări ; în ca­
ghe, — a spus tovarăşul conducere va folosi cu cea mai tru toate aceste rezultate să-i concepe o industrie puternică, tru a-şi îndeplini îndatoririle drul institutelor de învâţâmînt
Nicolae Ceauşescu — un mare chibzuinţă fondurile puse felicit pe oamenii muncii, pe şi însăşi construirea socialis­ ce le revin în minunata activi­ se desfăşoară, de asemenea, o
călduros salut din partea la dispoziţie pentru dezvolta­ Intelectuali, pe toţi cei care In cursul dimineţii de vineri, uzinele braşovene cercetărilor mului fără dezvoltarea învăţâ- tate de formare a generaţiilor activitate rodnică de cercetare
Comitetului Central al parti­ rea întreprinderii, pentru în­ prin activitatea lor, intr-un do­ conducătorii de partid şi de întreprinse de cadrele didacti­ mîntului, lârâ un învâţâmînt viitoare de intelectuali ai pa­ ştiinţifică. E necesar ca şi a­
dului şi a guvernului Re­ zestrarea ei cu utilaje de înal­ meniu sau altul, contribuie la stat au străbătut pe Jos bule­ ce şi studenţi. Este relevată în­ superior bine organizat, la ni­ triei noastre. cestui domeniu de activitate
publicii Socialiste România. tă calitate, îneît în viitor să se înfăptuirea programului elabo­ vardul central al oraşului, în- semnătatea unei colaborări tot velul celor mai înalte perfor­ Pc lingă satisfacerea din să-i acordăm mai multă aten­
Vă mulţumesc pentru primirea obţină o producţie şi mai bu­ rat de Congresul al IX-lea. dreptîndu-se spre Institutul po­ mai strînse între cercetarea manţe pe plan mondial, fără punct de vedere numeric, este ţie, şi în mod deosebjt sâ asi­
călduroasă pe care ne-o faceţi, nă, corespunzător cerinţelor Am vizitat muzeul din ora­ litehnic. In număr impresio­ ştiinţifică şi producţia indus­ ridicarea nivelului dc cultură necesar sâ ne preocupăm şi de gurăm o mai bună organizai e
pentru cuvintele rostite la o- crescînde ale oamenilor mun­ şul dv. In el nm putut să ad­ nant. braşovenii aflaţi de o trială. al întregului popor. Socialismul nivelul cunoştinţelor specia­ a cercetării în învăţămîntul
dresa partidului şi guvernu­ cii. mirăm multe obiecte de arlâ parte şi de alta a bulevardului In marea sală a institutului însuşi înseamnă civilizaţie, liştilor de mîine. Şi aici avem. superior, ţinînd seama de fap­
cultura cea mai avansată, şl
lui ţârii noastre. In aceste ma­ Raionul dv. are rezultate bu­ care nmintesc de trecutul înde­ îşi manilestâ prin gesturi emo­ a avut loc apoi o întilnire a tocmai acesta este drumul prin­ fără îndoială, rezultate bune. tul câ aici sînt concentraţi spe­
nifestări ale dv., ca şl ale tu­ ne şi In agricultură, îndeosebi părtat al societăţii omeneşti pe ţionante bucuria de a avea în conducătorilor de partid şi de cipal pe care îndreaptă parti­ care se oglindesc în însuşi fe­ cialişti cu o înaltă pregătire,
turor locuitorilor din oraşul şi în dezvoltarea creşterii anima­ aceste meleaguri. Ceea ce se mijlocul lor pe tovarăşul stat cu intelectualii braşoveni. dul nostru, guvernul ţării lul cum muncesc inginerii, în­ că^ însăşi per fecţionarea învâţă-
raionul dv., ale întregii ţâri lelor, în cultivarea sfeclei, a găseşte în muzeu atestă câ, cu Nicolae Ceauşescu şi pe ceilalţi In numele cadrelor didactice noastre întreaga dezvoltare a treaga noastră intelectualitate. mîntului solicită o permanentă
de altfel, noi vedem o expre­ cartofilor şi chiar şl în ce pri­ miile de nni în urmă, pe aceste oaspeţi. şi studenţilor din centrul uni­ învăţămîntului, ştiinţei şi cul­ Dar n-am putea spune câ nu activitate de cercetare din par­
versitar Braşov, al oamenilor
sie a încrederii nestrămutate veşte cerealele, deşi nu este un pâmînturi au trăit şi s-au dez­ Acordurile imnului studen­ de ştiinţă şi cultură din regiu­ turii. avînd convingerea că nu­ mai avem nimic de făcut în a­ tea cadrelor didactice. Sîntem
a poporului român, a tuturor raion cerealier. Producţiile sînt voltat strămoşii noştri, câ de-a ţesc „Gaudeamus Igitur" şi ale ne, oaspeţii sint salutaţi cu mai aşa ne vom îndeplini în­ cest domeniu. Avem poate convinşi câ oamenii de ştiinţă
oamenilor muncii fără deose­ mulţumitoare, dar încă nu pe lungul veacurilor, după cuceri­ cintecului „Sub steagul parti­ căldură de prof. dr. Gh. Nifes- datorirea de a construi socia­ chiar mai mult de făcut decît din Braşov vor aduce, alături
bire de naţionalitate în parti­ măsura posibilităţilor pe care rea romană, după ce au trecut dului", puternicele ovaţii ale cu. lismul şi a crea condiţiile pen­ în ce priveşte creşterea nume­ de toate forţele de cercetare
dul nostru şi conducerea sa le oferă agricultura socialistă, atîtea şi atîtea năvăliri în de­ sutelor de tineri aflaţi pe scă­ tru făurirea societăţii comu­ rică a numărului de specialişti. din patria noastră, o contribu­
care călăuzesc cu fermitate a hărniciei şl priceperii ţără­ cursul secolelor, s-a păstrat tot rile şi culoarele institutului ră­ Intîlnirea cu dumneavoastră, niste în România In organizarea învâţâmîntului ţie şi mal însemnată la dezvol­
poporul român pe calea con­ nimii cooperatiste din acest ra­ timpul aici o civilizaţie care a sună ca un vibrant mesaj de a spus vorbitorul, este pentru nostru. în predarea diferitelor tarea ştiinţei, inseparabil le­
mulţumire adresat de tineretul
strucţiei societăţii socialiste, a ion. Ceea ce s-a obţinut pînâ a­ contribuit la dezvoltarea vieţii studios aceluia care i-a deschis intelectualitatea braşoveanâ un discipline există râmîncri în gată de într egul pr ogres econo­
asigurării păcii. cum constituie o garanţie câ în economice şi sociale. In de­ larg porţile cunoaşterii şi ale prilej de profundă satisfacţie, înalta răspundere pen­ urmă — în unele privinţe des­ mic şi social al patriei noastre.
Această încredere este rezul­ anul următor, folosind mai bi­ cursul vremii s-au aşezat în a­ prilej de a înfăţişa preocupări­ tul de serioase — (aţă de nive­ In continuare, vorbitorul a
tatul politicii marxist-leniniste ne mijloacele pe care le are la ceste părţi, alături de strămoşii afirmării în toate domeniile le noastre şi, totodată, de a ne tru formarea generaţi­ lul cunoştinţelor pe plan mon­ arătat: In Br aşov se desfăşoa­
consecvente a partidului de îndemînâ, aplicînd cu mai mul­ înaintaşi, oameni de dilcrite ştiinţei, tehnicii şi culturii — exprima din nou gratitudinea dial Or, e de înţeles şi cred câ ră şi o intensă activitate artis­
dezvoltare continuă a economi­ tă fermitate învăţămintele şti­ naţionalităţi împreună au trăit Partidul Comunist Român. pentru grija pe care conduce­ ilor viitoare de intelec­ nu e nevoie să insist asupra tică. de creaţie literară, muzi­
ei, culturii, ştiinţei, de ridicare inţei agricole, muncind cu ho- urmaşii dacilor şi romanilor cu Oaspeţii sînt salutaţi la so­ rea de partid şi de stat o acor­ faptului că. dacă nu asigurăm cală. cu rezultate îmbucurătoa­
a bunăstării întregului popor. târire şi entuziasm, ţărănimea cei care s-au aşezat mai tîrziu, sire de acad. Ştefan Bălan, mi­ dă instruirii tinerei generaţii. tuali înarmarea tineretului nostru cu re, deşi n-am putea spune câ
Ea constituie o dovadă că po­ cooperatistă va dobîndi succe­ împreună au luptat românii, nistrul învăţământului, prof. Crearea la Braşov in anii re­ cunoştinţele cele mai moderne oamenii de creaţie din Braşov,
porul nostru este hotărît să se şi mai mari, va smulge pâ- maghiarii şi germanii împotri­ dr. ing. Gh. Niţescu, rectorul gimului democrat-popular a Avem, Iară îndoială, rezul­ în toate domeniile dc activita­ şi nu numai ei, n-ar* mai avea
înfăptuiască politica de desâ- mîntului roade şi mai bogate, va asupritorilor, a feudalilor institutului, con! dr. ing. Va- Institutului politehnic — a sub­ tate bune în dezvoltarea învâ- te, nu vom reuşi sâ formăm In­ încă multe de făcut. Sperăm câ
virşire a construcţiei socialiste, asigurînd astfel creşterea avu­ pentru o viaţă mai bună ; ei sile Vîlcu. secretarul comitetu­ liniat . vorbitorul — cu specia­ ţâmîntului de ţoale gradele, telectualitatea de care avem necesităţile mer eu crescînde de
de creare a condiţiilor pentru ţiei fiecărei cooperative şi a bu­ au obţinut victorii, cîteodatâ lui de partid. lităţi legate de industria con­ inclusiv a învâţâmînlului su­ nevoie pentru făurirea societă­ opere literare, artistice, muzi­
trecerea la făurirea societăţii năstării fiecărui cooperator, au fost înfrînţi. dar întotdeau­ Sînt vizitate laboratoarele de strucţiilor de maşini, de indus­ perior. Un exemplu al acestor ţii celei mai avansate — socie­ cale din ce în ce mar bune,
comuniste, şi urmează neabă­ contribuind, totodată, la dezvol­ na au reuşit să treacă peste tehnologia construcţiilor de trializare a lemnului, de silvi­ rezultate îl constituie şi acti­ tatea socialistă şi comunistă. exigenţele poporului nostru,
tut politica externă a partidu­ tarea întregii agriculturi din înfrângeri şi, înfrăţiţi, să asigu­ maşini şi de rezistenţă a ma­ cultură. precum şi înfiinţarea vitatea institutelor de învâţâ- Iată de ce partidul nostru, gu­ dornic de frumos, de cultură,
lui şi guvernului de întărire a Republica noastră socialistă. re dezvoltarea în continuare a terialelor. unde gazdele dau Institutului pedagogic cu trei mînt din Braşov — Institutul vernul se preocupă în mod de­ ii vor înaripa mai mult pentru
prieteniei şi colaborării cu ţă­ Felicit călduros pe ţăranii co­ vieţii lor. In timpul revoluţiei ample explicaţii în legătură cu facultăţi reflectă preocuparea politehnic. Institutul pedagogic, osebit de măsurile în curs de a pune la îndemînâ oamenilor
rile socialiste, cu toate popoa­ operatori şi le urez muit din 1848, locuitorii de pe aceste modul în care studenţii, folo­ partidului pentru legarea în- şcoli şi licee. Desigur, dacă pregătire privind perfecţiona­ muncii opere care nu numai sâ
rele. de asigurare a păcii în i»\jcces în activitatea lor. meleaguri au participat activ sind baza tehnică tot mai mo­ vâţămîntului de practică, pen­ ne-am mărgini Ia comparaţii rea învăţămîntului superior şi egaleze lucrările înaintaşilor,
Europa şi în întreaga lume. Am ascultat cu plăcere cu­ la lupta împotriva habsburgl- dernă de care dispune astăzi tru valorificarea potenţialului cu situaţia dinainte de război, de toate gradele. Acestea sînt inclusiv ale celor din Braşov,
Poporul nostru a obţinut suc­ vintele spuse aici de tovarăşa lor pentru eliberarea naţională institutul, leagă munca de pre­ ştiinţific al cadrelor de specia­ cînd învăţămîntul era destul probleme care vor trebui sâ-i ci sâ reprezinte, totodată, o
cese importante în construcţia profesoară Adela Murza cu şl socială, înscriind pagini mi­ gătire teoretică cu activitatea lişti printr-un contact strîns cu de slab dezvoltat, şi nu reuşea preocupe permanent pe cei ca­ treaptă superioară în creaţie,
socialistă. Acestea se văd şi în privire la dezvoltarea învâţâ- nunate de vitejie. $1 cu acest practică. economia complexă a regiunii. sâ formeze numărul necesar de re lucrează în acest domeniu, potrivit cerinţelor epocii pe
oraşul Sf. Gheorghe, în raionul mîntului şi culturii in oraşul prilej s-au afirmat unitatea şi Un scurt popas în cabinetul In cei aproape 20 de ani de cadre pentru toate ramurile e­ deoarece, chiar dacă anul a­ care o trăim. Va trebui ca oa­
dv., ca pretutindeni în ţară. şl raionul dv. Este o mîndrie frăţia românilor, maghiarilor, doctoranţilor. Tovorâşul Nicolae existenţă. Institutul politehnic conomiei noastre, am putea cesta sau anul viitor vom ridi­ menii noştri de creaţie să în­
Am vizitat întreprinderea de pentru noi că am lichidat pen­ germanilor, a celor ce muncesc, Ceauşescu se întreţine cu ti­ a pregătit peste (î.500 de tineri. spune câ rezultatele sînt peste ca învâţâmîntul nostru la ni­ veţe mai mult din activitatea
textile care în anii construcţiei tru totdeauna analfobetismul. care au înţeles câ numai îm­ nerii inginer» Gheorghe Obnciu Vorbitorul a scos apoi în c- aşteptări. Cu toate acestea, to­ velul cunoştinţelor actuale pe înaintaşilor, din faptul câ. pre-
socialiste s-a dezvoltat şi a de­ starea de înapoiere pe care am preună. uniţi, îşi pot făuri o şi Gheorghe Secară care au videnţâ strâdanîile cadrelor di­ varăşi. nu putem sâ nu remar­ plan mondial, fără îndoială câ ocupîndu-se de fr umos, aceştia
venit una din unităţile frunta­ moştenit-o din trecut, câ în­ viaţă liberă şi fericită. conceput şi reolizat — în ca­ dactice universitare braşove­ căm câ mai există incâ o serie peste un timp dacă nu ne vom au ştiut minunat să-l îmbine
şe ale industriei noastre uşoa­ tregul nostru popor beneficia­ In anii construcţiei sociQliste drul lucrărilor de doctorat — ne de a moderniza învâţămîn- de neajunsuri chiar în ce pri­ informn ş! nu vom studia per­ cu lupta pentru eliberare so­
re. Rezultatele ei sînt rodul ză din ce în ce mai larg de prietenia dintre români, ma­ o maşină pentru prelucrarea tul sub raport ştiinţific, meto­ veşte asigurarea numărului de manent tot ceea ce este nou. cială şî naţională. Operele scri­
muncii întregului colectiv de comorile culturii şi învăţâmîn- ghiari şi germani s-a ridicat pe clectroerozivâ a metalelor du­ dologic şi educativ, de a osi- cadre pentru industrie, pentru vom râmîne iar în urmă. ceea itorilor, poeţilor, muzicienilor
muncitori, tehnicieni, ingineri, tului. Este o necesitate pentru o treaptă superioară, au fost re şi un dispozitiv de rectificat gwra o legătură cît maî elici- celelalte domenii ale activităţii ce a constituit în trecut un care se găsesc astăzi în patri­
al conducerii întreprinderii, al poporul care păşeşte pe calea lichidate pentru totdeauna cla­ cu forţă constantă Secretarul ontâ a şcolii superioare cu cultural-ştiinţilice şl sociale neajuns al activităţii noastre. moniul culturii noastre naţio­
străduinţelor lor de a realiza o socialismului sâ-şi însuşească sele exploatatoare care urmă­ general nl C.C al P.C.R. se in­ practica, cu producţia, ntît in din patria noastră. Nu reuşim Va trebui ca o dată cu perfec­ nale şi au pătruns în cultura u-
producţie din ce în ce mai bu­ tot ceea ce este mai înaintat reau sâ-i învrăjbească pe oa­ teresează de modalitatea intro­ procesul instructiv-educatiw cu actualul număr de absol­ ţionarea învăţămîntului nostru niversalâ aparţin tocmai ace­
nă. Pentru aceste rezultate îi în ştiinţă şi cultură. Numai menii muncii de diferite naţio­ ducerii în producţie a noutăţi­ cît şi pe planul cercetării şti­ venţi ai institutelor de învăţă-- să luăm şi măsurile necesare lor creatori care au legat acti-
felicităm din toată inima. De­ astlel poporul nostru se va ri­ nalităţi pentru n-f putea ex­ lor tehnice concepute în insti­ inţifice. mint superior sâ satisfacem ne­ pentru ca toate institutele de
sigur câ există posibilităţi pen­ dica la un înalt grad de civi­ ploata mai bine şi pe unii şi tut, de sprijinul pe care îl dau In numele studenţilor şl al cesităţile în continuă creştere. învâţâmînt, cadrele didoctice (Conlir.trarc In pag. a 3-a).