Page 59 - Drumul_socialismului_1967_06

D R U M U L S O C IA L IS M U L U I N r . 3 8 7 5

VIZITA C5NE11 m O R IL îl DE PARTID Calitatea cărbunelui nu

/V

Şl DE STAT IN REGIUNEA BRAŞOV se îmbunătăţeşte

timp pe bandă se scurge nu­
(Urmare din pag. a 2-a) diferent de naţionalitatea sa, prieteniei şi colaborării între găsi calea pentru a convieţui ştiinţifică, în toate domeniile mai cărbune de bună calitate.
are o singură patrie — pa­ popoare. Acesta este drumul împreună, calea care le va a­ activităţii culturale şi de crea­ cu justificări Este adevărat, în preparaţie nu
tria socialistă. pe care noi considerăm că sigura progresul economic şi ar trebui sâ intre nici o tonă
vilatea lor de lupta pentru eli­ ţie, tinerii de pc băncile uni­ de cărbune necorespunzâ-
berarea socială şi naţională a trebuie sâ meargă toate po­ social atît unora cît şi celor­ versităţilor şi institutelor de tor calitativ. Realitatea este
poporului, pentru progresul poarele şi care va aduce, fără lalţi. Noi vom continua să mi­ învăţămînt superior vor face însă că întră. Cauze sînt mai
(arii. Vom face totul ce depin­ îndoială, şi popoarelor arabe lităm in acest sens. conside­ totul ca să obţină rezultate şi
unitatea naţională şi progre­ rând că în felul acesta ne în­ multe. înainte dc culbulare,
Aici muncesc şi învaţă îm­ sul economic şi social. deplinim îndatorirea alit faţă mai bune în ridicarea nivelu­ controlul calităţii cărbunelui se
preună în fabrici, în institu­ de de noi pentru trium­ de poporul nostru, care doreş­ lui învăţămîntului nostru de face de cele mai multe ori su­
ţii de învăţămînt, în coopera­ Se înţelege că Izraelul tre­ te să facă totul pentru a nu mîine, işi vor aduce in felul Anchetă la E. M. Lupeni perficial, de către lucrători ne­
tive — a spus în continuare ful cauzei păcii şi pro­ buie sâ renunţe la pretenţiile se ajunge la un război acesta contribuţia la făurirea calificaţi. Uneori se culbutcazâ
vorbitorul — romă ni, ma­ sale de a obţine in urma vic­ mondial, cît şi faţă de toate intelectualităţii, la progresul pe banda tronsportoare pentru
ghiari, germani, care de vea­ toriilor militare cuceriri teri­ popoarele, faţă de mişcarea continuu al patriei noastre pe cărbune, vagoneţi care conţin
curi au făurit bunurile mate­ gresului social antiimperiallstâ de pretutin­ drumul socialismului şi comu­ mai mult steril vizibil decît
riale şi spirituale, tot ceea ce toriale, deoarece aceasta nu va deni. Forţele antiimperialisle nismului. Alît prin sarcinile de plan Nu spunem câ nu avem lip­ cărbune. S-au întîmplat şi ca­
se găseşte pe aceste meleaguri. face decît sâ împiedice gă­ sînt hotârîtc să împiedice re­ Vă doresc succes în activi­ cit şi prin angajamentele luate suri, dar după măsurile care zuri cînd vagoncţii cu steril. în
Fără îndoială că munca este Preocupările partidului şi sirea soluţiilor pentru rezolva­ venirea la dominaţia imperia­ tatea dv. şi multă fericire ! minerii din.Lupeni şi-au pre­ le-am luat pentru îmbunătăţi­ loc să (ie culbutaţi pentru hal­
aceea care înfrăţeşte cel mai guvernului nostru privind dez­ rea problemelor litigioase din lismului acolo unde el a fost Cuvîntarea tovarăşului văzut să îmbunătăţească in- rea calităţii cărbunelui, rezul­ dă, au lost culbutaţi pentru
mult oamenii, deoarece fabri­ voltarea economiei, ştiinţei, înlăturat, militează pentru eli­ Nicolao Coauşeseu a fost tr-una calitatea cărbunelui coc- tatele în această privinţă ar li banda de cărbune.
ca, uzina, vorbesc o singură culturii — a spus vorbitorul această zonă a lumii. De a­ berarea popoarelor aflate în­ subliniată în repetate rînduri silicabil. Pentru a vedea în ce trebuit să fie altele. Dar... după Oricîle argumente s-ar adine
limbă, maşina ascultă de o — au drept scop să asigurt* ceea, partidul şi guvernul nos­ că in'robia colonială şi pen­ de aplauzele puternice şi ova­ măsură se îndeplinesc obliga­ părerea mea, rezultatele pro­ trebuie recunoscut că în căr­
singură limbă — aceea de a progresul continuu al patriei tru au militat şi militează ca tru zădărnicirea unui nou răz­ ţiile, celor prezenţi. ţiile asumate am cerut părerea belor sînt subiective, nu oglin­ bune procentul de cenuşă este
şti să o conduci cu pricepere. noastre. In acelaşi timp, tre­ ţările arabe şi Izraelul să pă­ boi mondial. Noi apreciem că unor cadre cu munci de răs­ desc în mod cert calitatea căr­ destul de mare. Din subteran
Fie că vorbeşti limba română, buie să subliniem încă o dată şească pe calea rezolvării pro­ aceste forţe sînt în stare, da­ Părăsind Institutul politehnic, pundere la Exploatarea minie­ bunelui extras. E greu să mă sînt transportate la zi multe
maghiară sau germană, da'ă că prin aceasta ne îndeplinim blemelor dintre ele prin trata­ că vor acţiona cu fermitate, tovarăşul Nicolae Ceauşwcu ră şi Preparaţia cărbunelui din pronunţ, dar actualul sistem vogonete cu cărbune care con­
nu slăpineşli maşina, aceasta atît îndatorirea faţă de toţi tive, care să excludă în viitor unite, sâ împiedice reacţiu­ şi ceilalţi conducători de par­ Lupeni. de luare a probelor e matema­ ţin şist vizibil Uneori, blocu­
— Pentru acest an, ne-a re­
nu te ajută eu nimic. Nu in- cei ce muncesc din România, amestecul puterilor imperialis­ nea imperialistă să dezlănţuie tid şi de stat au felicitat căl­ latat tovarăşa Aneta Pelrescti, tic, nu cred câ este cel mai po­ rile de steril ajung la dimensi­
trivit.
lîmplător clasa muncitoare es­ cit şi o îndatorire internaţţo- te, amestecul acelora care do­ un nou război mondial. Vom duros cadrele didactice şl pe inginer principal chimist la la­ — Mi-aş permite sâ dau cî- uni mari. pînă la 800 mm şi
te aceea care are menirea is­ nalistă, ne aducem contribu­ studenţi pentru rezultatele do- boratorul C.T.C., minerii din teva exemple, intervine în dis­ chiar mai mari. Interlocutorii
torică ca, desfiintînd inegali­ ţia la întărirea sistemului so­ resc ca din acest conflict să-$i face şi in viitor totul pentru bindite în pregătirea profesio­ Lupeni au planificat sâ extra­ cuţie tovarăşul loan Popescu, noştri de la mina Lupeni sus­
tatea socială, să lichideze pen­ cialist mondial, la creşterea in­ consolideze poziţia de domina­ a ne aduce contribuţia la tri­ nală şi cercetarea şliinţiflcă, gă cărbune al cărui conţinut inginerul şef al exploatării ţin câ in abataje se alege ste­
tru totdeauna şi asuprirea na­ fluenţei socialismului în în­ ţie şi să-şi asigure in conti­ umful marii cauze a păcii şi urindu-Ie să obţină roade tot de cenuşă să nu depăşească După situaţia primită în 17 rilul vizibil. Dacă este aşa, nu
ţională, să creeze societatea treaga lume. Cu atit mai mult mai bogate pe ogorul ştiinţei 34.5 la sută. In fiecare lună . mai conţinutul de cenuşă din înţelegem de ce pe banda de
socialistă şi comunistă, în care azi, cind in lume cercurile nuare surse mari de venituri progresului social. româneşti şi în educarea ti­ însă, admisul de cenuşă din elaubaj dc la preparaţie se gă­
dispar, pentru totdeauna discri­ reacţionare imperialiste orga­ prin exploatarea imenselor In încheiere, tovarăşul nerei generaţii, în sporirea n- cărbune a fost depăşit cu cite cărbune a lost de 35,5 la sută, sesc zilnic blocuri mari de
în J8 mai de 33.9 la sută, iar
minările. toţi cetăţenii sînt e­ nizează un şir de comploturi bogăţii petrolifere. Nicolae Coauşeseu a spus: Aş portului institutului de învâ- două şi trei procente... în 19 mai de 37,7 la sută. Şi piatră? Din producţia minei
gali in drepturi, muncesc pen­ şi atentate Ia libertatea şi in­ Sîntem convinşi că raţiunea dori să exprim încă o dată mînt superior braşovean la — Cărbunele livrat de mi­ un alt exemplu. Intre 4 şi 8 Lupeni ce intră în preparaţie,
tru binele lor, al patriei co­ dependenţa popoarelor, activi­ convingerea că cei ce lucrează formarea cadrelor dc specia­ neri, ne-a spus şi tovarăşul mai procentul de cenuşă a cres­ 3 la sută este piatră sesizată şt
mune. tatea fiecărei ţări socialiste şi şi înţelepciunea vor triumfa, în învâţâmint, in cercetarea lişti, In progresul ştiinţei şi Vasile Voieulescu, inginer şei cut de la 34,9 la sută la 40,4 aleasă la elaubaj. Şi. pentru a­
ceasta se face oare vinovat ac­
tehnicii.
Totodată, ştiinţa şi cultura, progresul ei economieo-socisl că ţările arabe şi Izraelul vor In preparaţia din fLupeni, are la sută. Mă întreb. în condiţiile tualul sistem de luare a probe­
toate ramurile lor vorbesc rle au o importanţă deosebită a- un procent ridicat de cenuşă. cînd extragem cărbune din a- lor? Categoric nu. Procentul ri­
fapt o singură limbă. Şi ma­ tît pentru întărirea forţei ge­ Acest lucru a creat şl creează celeaşî straturi, din aceleaşi dicat de steril din cărbune se
tematica, şi fizica, şi chimia, nerale o sistemului socialist preparatorilor o serie de greu­ blocuri, cu aceleaşi metode şi datoreşte unor cauze subiecti­
şi botanica, şi oricare dome­ mondial, cît şi pentru întări­ In frumoasa Tara a Bîrsei tăţi in stabilirea procesului teh­ maşini, cum este posibil sâ ve. La mina Lupeni sînt aba­
niu al ştiinţei poate să fie rea forţelor antiimperialiste nologic, utilizarea maşinilor şi apară variaţii de cenuşă aşa de taje în care sterilul nu se alege
stăpînit dacă oamenii dc şti­ din întreaga lume. instalaţiilor, dar mai ales la mari? în mod corespunzător. In zone­
inţă i se consacră cu dăruire, După cum vedeţi, astăzi, ca Salutaţi de mii de braşo­ sosit conducătorilor de partid Rupea, ne dau garanţia câ în recuperarea cantităţii de căr­ — Ar fi bine să mai consem­ le cu intercalaţii de steril şi de
indiferent de limba în care şi în trecut, reacţiunea. im­ veni, oaspeţii parcurg şoseaua şi de stat, invitîndu-i să vi­ anii următori, nivelul de via­ bune pentru cocserie. Faţă de naţi un fapt care ni se pare cu­ pregătire în mixt nu se face
vorbesc sau scriu. Operele şi perialiştii recurg la aceleaşi de asfalt cc străpunge roditoa­ ziteze sâlile dc clasă şi infor- ţă al tuturor oamenilor mun­ 40 la sută cît avem planificat, rios, reia ideea tovarăşul loan întotdeauna puşcarea selectivă.
activitatea ştiinţifică au valoa­ mijloace de aţîţare o unui po­ rele plaiuri ale Ţârii Bîrseî. mîndu-i despic munca cadre­ cii, muncitori, ţărani, intelec­ pentru cocs recuperăm în me­ Raczclc, secretarul comitetului La aceste deficienţe mal putem
re numai în măsura în care por împotriva altuia, de în­ Este străvechea Terra Blâcho- lor didactice şi a elevilor. tuali, va creşte şi mai mult, die Hf» la sută din producţia de de partid pe exploatare. In lu­ adăuga şi altele: rămăşiţe de
corespund cerinţelor dezvoltă­ vrăjbire a acestora, pentru a rum — Ţara Valahilor — men­ In piaţa din centrul oraşu­ câ patria noastră va fi tot mai cărbune de la mina Lupeni... nile august, septembrie şi oc­ rambleu în vagoneţii destinaţi
rii economice şi sociale a pa­ lc putea subjuga şi domina ţionată în diploma cavaleri­ lui Rupea s-au slrtns peslc bogată, mai înfloritoare. Din relatările celor doi inter­ tombrie din anul trecut, cînd pentru cărbune, executarea in­
triei noastre. In orice limbă ar mai uşor. Arma otrăvită a în­ lor loaniţi în anul 1247, pă- 15000 de cetăţeni, practic toa­ Continuiiîdu-şi drumul. în­ locutori am reţinut că în pe­ nu s-a ales sterilul vizibil în corectă a poditurilor superioa­
fi, dacă cercetarea ştiinţifică vrăjbirii a adus de-a lungul mîntul unde dovezile de con­ tă suflarea oraşului. Deschi- tre satele Fişei* şi Criţ, Fntr-o rioada care a trecut de la în­ subteran, conţinutul de cenuşă re şi a bandajelor pereţilor
unu învâţămîntul se desfăşoară a zeci şi zeci de ani multe şi tinuitate daco-romanâ şl ro­ zînd adunarea populară, tov. poiană verde, oaspeţii fac po­ ceputul anului şi pînă in pre­ din cărbune era de 35,5 la su­ despărţitori la unele locuri de
a un nivel scăzut, ele nu au multe nenorociri popoarelor şi mânească străbat viguros se­ Tică Miron, prim-secretar al pas la o slînă caracteristică zent cărbunele extras de mi­ tă, iar acum cînd la fiecare muncă ş a.
pînă la urmă valoare. Ştiin­ mulle beneficii marilor mono­ colele punînd pecetea lor \n comitetului raional de partid, pentru această regiune de păs­ nerii din Lupeni nu s-a înca­ sector se alege sterilul este de La mina Lupeni se vorbeşte
ţa şi cultura joacă un rol de poluri imperialiste. Cu aceas­ limba şt cultura dc pc aceste a urat bun sosit conducători­ torit, unde sînt primiţi cu drat în indicele de calitate. In 36—37 Ja sută şi chior mai câ au fost prevăzute aplicarea
seamă în lupta peniru lichida­ tă armă au putut ţările im­ meleaguri. lor dc partid şi de sloi în nu­ ospilalilatea tradiţională a legătură cu aceasta am solici­ marc. unor a.şa-zise măsuri clasice şi
rea înapoierii, a prejudecăţi­ perialiste să subjuge multe La Feldioara, unde se află mele celor 21.000 dc ţărani co­ bacilor şi ciobanilor, care o- tat şi părerea minerilor. Prin urmare, se desprinde speciiice pentru reducerea pro­
lor privind deosebirile între popoare şi să le ţină zeci si ruinele unei cetăţi ţărăneşti operatori de pe meleagurile foră un prînz ciobănesc, — Din datele transmise dc concluzia că actualul sistem de centului dc cenuşă din cărbu­
naţionalităţi, prejudecăţi care sute de ani in asuprire. Se din secolul X III s-a înălţat în acestui raion agricol bogat. După trecerea plin comune­ la laboratorul C.T.C.. ne-a rela­ luare a probelor de cărbune, ne. Dar dc ce nu se aplică în
ou fost folosite de clasele ex­ mai încearcă şi azi, aşa cum- cinstea oaspeţilor un falnic Raportînd despre dezvoltarea le Mlhai Viteazu, Saschiz, Vî- tat tovarăşul Ludovic Fcies, in­ deşi mecanizat, nu oglindeşte producţie? Se fac analize, cons­
ploatatoare în trecut pentru s-a întîmplat. şi în Orienlul arc de triumf înconjurat raionului, el a relevat succe­ nâlori, unde bucuria populară giner şef adjunct cu probleme realitatea După cum ne-a de­ tatări, discuţii şi se întocmesc
a-i învrăjbi pe oameni şi a Mijlociu să se recurgă la a- mll de oameni în costume bîr- sele obţinute in creşterea pro­ se desfăşoară bogat în cinstea de producţie la E.M. Lupeni, clarat inginera Aneta Pctres- planuri de măsuri, însă rezul­
putea astfel mai lesne să-i a­ cccaşi armă. sene, care fac conducătorilor ducţiei vegetale şi animale, în oaspeţilor, coloana de maşini reiese câ lună de lună om de­ cu. de la uboratorul C.T C., tatele rămîn aproape aceleaşi.
suprească. Nu întimplâtor cei Cunoaşteţi poziţia partidului dc partid şi de stat o entuzias­ ridicarea nivelului de viaţă a' se opreşte la Albeşti, Io casa păşit admisul de cenuşă. Prin dacă în momentul cînd se ia Pînă cind? Cu justificări, cu
urmare nu putem vorbi dc ce­
cooperatorilor, in dezvoltarea
tomuri de măsuri, procentul de
mal înaintaţi oameni de şti­ nostru faţă de conflictul armat tă primire. Aceeaşi atmosferă învăţămîntului şi a culturii. memorialâ închinată marelui va accidental. Pentru că admi­ probe trece pe bandă cărbune cenuşă din cărbune nu se va
dinlrc Izracl şi ţările arabe. sărbătorească în toate celelal­ poet maghiar .Sondor Petofi, dintr-un vagonet cu mult şist.
inţă şi cultură — români, ma­ A luat apoi cuvîntul tovară­ sul dc cenuşă din cărbune a rezultatul analizei din ziua reduce, ci dimpotrivă va creşte,
Noi am considerat şi conside- te mîndre aşezări bîrsenc, la care a căzut eroic chiar în
ghiari, ‘germani-^- s-au rid!*- ’ răm că interesele ţârilor arabe Rol'bav, Măicruş şi Hoghiz, co­ şul NICOLAE CEAUŞFSCIJ. accaslă localitate. în lupta din fost depăşit. în primele patru respectivă este diminuat, ana­ diminuînd realizările mineri­
Adresînd locuitorilor oraşu­
cat în decursul veacurilor îm­ şi ale Izraelului sînt nu de fi mune puternice şi prospere. lui şi raionului Rupea un căl- primăvara anului 1840 împo­ luni din an aih fost penalizaţi liza indică un procent ridicat lor.
eu 11.000 tone cărbune, exploa­
potriva asupririi naţionale, ca se lupta intre ele. ci de a-ş; Primirea oficială în raionul duroş salut, vorbitorul a spus: triva trupelor contrarevoluţio­ tarea noastră a pierdut la fon­ de.cenuşă, chiar dacă între L. DEMETER
rezolva problemele pe calea nare.
şi a celei sociale şi au mi li lai Rupea are loc în Pădurea Bo­ Am ascultat cu deosebită bu­ La intrarea în casa memo­ dul dc salarii circa 400.000 lei
pentru înfrăţirea între popoa­ înţelegerii, a tratalivelor, că găţii, la poala unui mîndru co­ curie cele arătate de tovară­ rialâ, conduciiorii de pariîd Toate acestea, ne-au alarmat
soluţia adoptată trebuie sâ a­ dru de slejar şi fag. Urează şul prim-secretar al Comitetu­
re. Tocmai omul cu o cultu­ bun sosit oaspeţilor tov. Ticâ şi dc slal sînt salutaţi de prof.
sigure atit dezvoltarea demo­ lui raional de partid cu privi­
ră înaintată este acela care se IVIiron, prim-secretar al Co- Pclvu Mereurie, şeful secţiei
cratică a popoarelor arabe, re la rezultatele bune pe caro de învăţămînt a raionului 'Si­
manifestă ca cel mai aprig milelului P.C.It. al raionului le-aţi obţinut în agricultură,
realizarea unităţii lor naţio­ Rupea, tov. Virgil Stoian, pre­ ghişoara, care îi însoţeşte pe
duşman al urii între popoare, faptul câ încă in acest an veţi De la Universitatea
nale, cît şi dezvoltarea demo­ şedintele sfatului popular ra­ oaspeţi, evocînd firul vieţii şi
luptă activ pentru unirea tu­ realiza sarcina trasată de Con­ al operei poelului Oaspeţii
cratică a Izraelului, că nu­ ional. gresul al lX-lea in domeniul
turor oamenilor muncii fură zoolchnici pînă in 1 f>70. Sînt cercetează cu interes expona­ serală de marxism-
deosebire de naţionalitate. No» mai in acest fel se vor crea Coloana dc maşini îşi conti­ tele care luminează profilul
baze trainice pentru a înlă­ nuă apoi drumul spre Rupea, rezultate bune. Dc altfel, am de luptă lor al poet ulu*. legă­
avem un singur duşman — centrul raional, pitoresc orăşel văzut ogoarele din raionul turile lui cu revoluţionarii leninism — Deva
clasele exploatatoare. Plin tura in viilor noi conflicte dumneavoastră, care pre­ vremii, stampele şl hărţile • a­
militare. Unitatea naţională, aşezat sub dealul de bazalt pe zintă bine pînă acum. Sîntem
desfiinţarea lor se lichidează rc înfăţişează bătăliile la care
dezvoltarea democratică a ori­ care se află vechea cetaie convinşi că ţăranii cooperatori a participat, obiectele persona­ PROGRAMUL
definitiv şi posibilităţile pen­ cc a constituit din secolul al din raion, la fel ca cei din
tru asuprirea naţională, se cărui popor nu se pot realiza întreaga ţară, vor obţine re­ le earc i-au aparţinut. DE DESFĂŞURARE
prin dezbinare şi învrăjbire, XlV-lea pavăza dc apărare a Înalta preţuire de care s-a A EXAMENELOR
creează condiţii ca întregul locuitorilor. Mii de localnici colte bune în acest an. con­ bucurat şi se bucură opera lui
popor să muncească înfrăţii prin lupta unui popor împo­ tribuind în acest fel la creş­ Pelofi in patria noastră csîe Secţiu economic
triva altuia — care constituie în costume populare româ­ terea avuţiei naţionale a pn-
în marea operă de construire Iriei noastre. Pentru realiză­ ilustrată de numeroasele edi­
*a socialismului. Ştiinţa, cul­ o piedici în înfăptuirea pro­ neşti, săseşti şi maghiare îi in- rile dc plnă acum vă fclicllăm lii ale versurilor lui. iu lim­ — Anul I : grupa I. în ziua de
21 VI ; grupa a 11-a — 22
tîmpină cu urale pe oaspeţi,
tura, arta sînt chemate să-şi priilor aspiraţii de unitate na­ din toată inima si vă dorim bile română şi maghiară, prin VI ; grupa a lfl-a — 23 VI
larga difuzare a moştenirii lui
aducă o contribuţie şi mal ac­ ţională şi de independenţă — care se îndreaptă spre Liceul succese şi mai mori. poetice. Ca o încununare, )a 1967.
„Ştefan O. losif“ din localita­
tivă la făurirea omului nou cu cî dimpotrivă sînt strîns le­ In raionul şi oraşul Rupcn sfîrşilul vizitei, se prezintă un — Anul II : grupa I, în ziua
o conştiinţă înaintată, conşti­ gate de lichidarea învrăjbirii te. Directorul liceului, Pantc- — a spus tovarăşul Nicolae recital din versurile poetului de 26 Vi ; grupa a U-a —
Ccauşescu — lucrează şi înva­
limon Constantin, urează bun
inţa omului socialist care, in­ naţionale şi de statornicirea ţă oameni ai muncii români, în limbile română şi maghia­ 27 VI ; grupa a IlI-a — 28
ră. In cartea dc onoare a ca­
VI 1967.
maghiari, germani, care de se­ sei memoriale, oaspeţii au in­ — Anul III : grupa I. în ziua
cole au făurit împreună tot sei is cuvinlc dc preţuire pen­ de 26 VI ; grupa a Il-a —
ceea ce există pe aceste me­ tru lupta dusă de acest ge­ 27 VI ; grupa a IlI-a — 20
leaguri. iar astăzi, sub condu­ nial şi neînfricat poet revolu­ VI 1967.
cerea partidului nostru, mun­ ţionar.
cesc umăr la umăr pentru Secţia construcţie dc partid
construirea socialismului în Oaspeţii au depus apoi, în — Anul I : în zilele de 21 şi
patria comună — România so­ chip omagial, o coroană dc 22 VI 1967.
cialistă. flori, pc panglica eâreia este
scris: .Iunie 1967. Din partea — Anul II : în zilele de 22 şi
La intrarea in oraş om vi­ conducătorilor de partid şi de 23 VI 1967.
zitat şcoala. Ne-a produs o stat care au vizitat regiunea
deosebită impresie şi satisfac­ Braşov". Secţia filozofio
ţie faptul că copiii din acest
oraş, români, germani şi ma­ De la Albeşti, tovarăşii — Anul I : grupa f, în ziua de
ghiari, învaţă de mici impre- Nicolae Ceauşescu. cu soţia. 19 VI ; grupa a Il-a — 19
ună şi cresc însufleţiţi de a­ Ion Gheorghe Maurei*, eu soţia. VI ; grupa a IlI-a — 20 VI
celeaşi idealuri de a-şi însusi Emil Bodnaraş, 11 ie Verdeţ, cu 1967.
cele mai valoroase cunoştinţe, soţia, şi ceilalţi oaspeţi se în­ — Anul i r : grupa I în ziua de
de a se pregăti pentru o de­ dreaptă spre oraşul Sighişoara. 19 VI ; grupa a 11-a — 20
veni buni cetăţeni ai patriei Vizita în regiunea Braşov VI 1967. Fluviile aeriene ale forţei şi luminii
Jor, astfel ca miine, lutnd lo­ continuă. Foto: V. ONOIU
cul înaintaşilor, al părinţilor Secţia istoric
lcr, să contribuie înfrăţiţi la STELIAN CONSTANTINESCU — Anul I : grupa I, in ziua
făurirea societăţii socialiste şl de 19 VI ; grupa a H-a — L O T O
comuniste din România. Per­ TAUL DIACONESCU 20 VI 1967.
spectivele mari. la a căror rea­
lizare vă aduceţi o contribuţie NICOLAE VAMVU Examenele vor avea loc Ia Rezultatele tragerii din 16 iunie 1967 :
activă şi dumneavoastră, ce­ Şcoala generală „Di*. Petru 50, 71, 55, 40, 25, 85, 21, 32, 15, >3, 2,1.
tăţenii raionului şi oraşului MIRCEA IONESCU Groza" orele 17. Fond de premii: 948.533 lei.
chestrelor dc muzică uşoară : 12,15 M io ­ f l. ll O : i 2 2 . 0 0 1 1 . 0 0 : 1.■ < 1 l* : ( p r o g r a m u l I S .U 0
1 6 . 0 0 :
1 1 . 0 0 :
Pentru ii că uşoară ; I4.IO Revista literară radio. 7 . 3 0 ; : 8 ..1 0 : 1 0 . U O : 1 2 . 0 0 o . .i >.’# ; 1 4 . 0 0 : 1 7 .1 1 0 ;
riţa ; 12.45 „P ortrete muzicale* — m u ti­
2 0 . 0 0
1 ) .
2 . 5 5
; 2 1 . 0 0 :
:
«ledicat prorei ; 14,30 „Toată
Număr
:
2 1 . I M
I R . 0 0
2 1 . 0 0
( p r o -
L 3 5
;
lumea c iu li* — m u riri uşoară ; 15,15
„V o ie hună la ifîrş it «Ic săptămînă* — gramul II)
luuiică uşoară ; Hi..IU Emisiune muzicalii
«le la Moscovit : 17,10 S criitori ai seco­
S id u iim e o o a s t r f l liber lulu i X X : M itite l Augel Asturias ; 17,45
Solişti «le muncă populară : Maria C or­
inticii )l losif M ilu ; 15.05 In ju ru l glo ­
bului ; 111,30 Sport ; 20.IM U:\diogaxeta 13,00 Pentru noi. femeile ! ; 13.50
dc scară ; 20.50 O neuitată interpretă a Pentru copii şi tineretul şcidai „P re lu ­
Ion Creanga. Inlrrpreteaxa un colectiv al America, America seriile 1 |i II („F ia - folclorului nostru : M uria Tânasc ; 21.25 diu la vacanţă* : l!l.3U Telejurnalul dc
Sîmbătă Teatrului de stat Rejila. cura"); C U G IR : Domnul Topaze („M u n ­ l.n balul de sioibătă seară ; 22.15 Ro­ seara : 2o,n0 Trlc-euciclnpcdia : 20.45
mine
V erificai, nu eaiatS
citoresc") ;
manţe ; ‘23,-1** Moment poetic. Versuri de
„M uzica la porţi dc cetate* : 2l.HI 1*1 lin
(„7 Noiem brie") t Saşa; Surorile Press Panait Cernu : 22.50 Prinţul nostru d«ms; ic r iji : „S fîn tu l* ; 22.011 l-'csiiva) «Ic mu­
(gradină) ; SEBEŞ : Oglinda cu două le­ 2.02 Muzică «Ic dans. zici uş«»aiâ — transmisie dc la b ra ­
17 IUNIE le ; Lrnîn fn Polonia („Progresul") ; m ineţii ; <3.35 A l V lll-lc a concurs ol fo r­ tislava ; 2J.30 Telejurnalul «le noapte ;
PROGRAM UL U : 7.45 Refrenele d i­
Albă
saltimbanci
ca zăpada si cci 7
(„Sebeşul") t A P O LD U L DE SUSi D acii; m aţiilor artistice «Ic amatori ; 0.20 înşir- 2 t.(10 închiderea em isiunii.
A LB A fU L IA : Fantoma din M o rrisvll- tc mărgărite ; Kt.Uf Pagini instrumentale
DEVA i Spionai (cinematograful „P a ­ le („V ic to ria ") ; U ltim a cavalcadă spre din creaţia com poziliirilur preclasici en­
tria "): F ifi ■■aripatul („A rta ") No Ut Santa C ruţ (grădina „V ic to ria ") ; Două glezi ; 10.10 Capodopere ale lite ra tu rii :
Dame dc Paris (gradină) ; SIM FR IA t lo tu ri („73 Augusl") t Z L A T N A : M iou- ..David C npperficlil* «Ic Dickcns ; 11.15
Laguna dorio(elor \ H U N E D O AR A : nata Angelică ; TEIUŞ i Faţa pierdută; C ilă lo rie in istoria civilixaţici ; 12,Ui*
Moara cu noroc („C onstructorul"): A n ­ RRAD : Omul care l-a ucis pc Liberty M elodii magazin ; 12.-15 Opera săptămî-
LU PK N I : „A m ooor piei» «le M ur* gelica (i regele („S ldcrurgistul") l Coliba Valaoce i H A ŢE G i Un martor în oraş; nii : „P escuitorii «le perle* «le llixel ;
ray Scliisgal. prezentată ile un c o lţd iv al unchiului Toid (grădină) ; Jandarmul IL A : Fauni X X . 15,15 Flnricn Bogdan şl llic Artincscu PEN I 1<IJ 24 Oht.
Teatrului Mic Bucureşti. dio Saint Tropct („Flacăra") ; T E L IU C : cînta melodii populare ; Ui. 15 Piese l«»l -
\ cerne neslabilâ. cu ccr v.aiiabil şi mai
P ETR II.A • „In cide n t la V lcby" d< Cheile cerului ; PETROŞANI : Un film dorice de vii Inoxitatc ; 17.UI Ascultătorii mult noMij ziua. Vnr cădea pini locale,
A n h u r M illc r. prezintă actori ai Tea­ cu n fală fermecătoare ; IndrAzntţul ne cer... (muzică «lin opere) ; 17,55 La însoţite «Ic manifestări electrice Vînt
tru lu i Mie Bucureşti. Pardaillan („R epublica") : Cerul şi I microfon stiliştii A lin Norcatni, Barbet moderat cn .intensifică*i forafe «lin vest
A LB A IU I.IA : Spectacol m uzlcal-ro- Iadul („7 Noiembrie") : LU P E N I i Ins­ r' r f W'acholtx şi fu n n aţiilc „Sincron* şi Frcd- şi nord- vert. Temperatura acrului va
regrafic, susţinut «le Ansamblul M iniste­ pectorul de poliţie („C u ltu ra l") j L U ­ «ly Balta ; 1.1,50 A rii celebre «lin opere ; nseila între 13 >» 22 grade ziua, şi in ­
rului Forţelor Armate NCA : Steaua lir ă nume j Cine t f li d-ta, 10,45 S criitori la microfon. Nicolae Ve- tre S şi 12 grade noaptea
d-le Sar-c ? („7 N oiem brie"); Locomoti­ PROGRAM UL I : 7.45 .......arul pre­ lea ; 20.00 Scară «Ic operetă „V oievodul
C A LA N : Coocerl de m utică populari va fu r|!â ; Complotul ambasadorilor sei ; 8,OU Tot înainte (emisiune pentru ţig a n ilo r' «le J«dtanu Strnuss ; 21,o.»
oferii de orchestra „H arbu Lăutarii* a („M ln rla l” ) • U R IC A N I t Fanlan la Tu- pionieri) ; 8.25 La microfon, meloditi Carnavalul tinereţii ; 23.22 lloris Chris- PENTRU UKM.4 lOAKKI.G
Filarm onicii de stat „George Eneseu* lipe i ';A K R A T K N I : Fantomis sc «fer preferata ; 9.30 ..De la munte la mare* to ff — interpret al cinteeelor lui Modest
bucureşti. lânfuic ; PAROŞENI : Fără paşaport In program m uticul : 10.10 Curs de limba Musorgski ; 1,00 M«izicâ dc dans. 2 ZILE
Pentru mai buna folosire a timpului de lucru, minerilor de la Barza li s-au pus la VIN ER EA : „Soacra cu trei nurori*' tară străină ; C R IVID 1A t Răscoala i spaniolă : 11,113 Revista revistelor econo­ Vreme în curs «Ic imhunătăţirc cu ccr
dispoziţie autobuze confortabile eare-i transportă pînă in incinta exploatării. dramatizare după povestirea scriitorului ORAŞTIE : Omul dia Rio („P a tria'') | mice ; 11,15 Parada soliştilor şi a or­ Buletine dc ţtir i şi radiojurnale 7,00 ; vaiiahil Temperatura în uşoară creştere.