Page 61 - Drumul_socialismului_1967_06

------- R e g io n a l
H u n f « i ° a r a ^ l
P R O M T A R f D/N T 0 4 T E ŢĂRILE, U K lŢ t-V A t Pentru înfrumuseţarea şl
gospodărirea unui oraş cîte lu­
Delegaţia Republicii Socialiste cru ri nu sint de făcut. In tr-u n
parc, pe o stradă sau in tr-yn
cvartal de locuinţe noi, tre­
buie amenajate şi întreţinute
România la sesiunea zone verzi, semănate flori, plan­
taţi arbori Se cer făcute multe
lucrări pentru reparaţia şi în­
treţinerea unor străzi, amena­
extraordinară a 0. N. U. jarea de trotuare etc.
Gospodarii sint în prim ul
rînd deputaţii. Acolo unde co­
mitetele executive, deputaţii
. Delegaţia . Republicii • Socia­ n iştri al Republicii r Socialiste sfa tu rilo r populare muncesc cu
liste România -la sesiunea ex­ România. răspundere, se preocupă de a­
traordinară a A dunării Gene­ Din delegaţie face parte şi tragerea maselor la executarea
rale a O.N.U., consacrată exa­ Corneliu Mânescuj m inistrul unor lucrări de interes obştesc,
m inării situaţiei din Orientul afacerilor externe - al.-R epubli­ de înfrumuseţarea şi gospodări­
cii Socialiste România. rea oraşelor, rezultatele sînt
Apropiat, va fi condusă de to­
Delegaţia ^este - în s o ţiţi de bune. De asemenea, in locali­
varăşul Ion Gheorghe Maurer, consilieri şi experţi. tăţile unde grupele de partid
preşedintele* Consiliului de M i­ (Agerpres) pe blocuri şi străzi acţionează,
vin in s p rijin u l sfaturilor popu­
lare, succesele obţinute in ac-
A N U L X IX NR. 3876 DUMINICA 18 IUNIE 1967 4 P A G IN I — 25 B A N I ţiun'ile obşteşti întreprinse sînt
şi mai deosebite.
Un exemplu sem nificativ se
poate în tiln i în oraşul Alba Iu-
lia. C om uniştii din grupele de
partid de pe străzile R epubli­
cii, Gh. Doja, Plevnei, C M artie,
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID curile de pe strada Z o rilor au
Merişor, N ufărului, cît şi
cei
din grupele dc partid din blo­
fost nu numai in iţia to rii m ul­
tor lucrări de înfrumuseţare
sau gospodărire, dar şi aceia
care. prin exem plul lor perso­
Şl DE STAT IN REGIUNEA BRAŞOV cetăţeni în organizarea şi des­
nal. au antrenat pe toţi ceilalţi
făşurarea m ultor acţiuni. Im ­
portant este şi faptul că unii
organizatori ai grupelor de
partid pe blocuri şi străzi cum

Gospodarii
Ieri, în cea de-a treia zi a vizitei în regiunea Braşov, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurei*, Emil
cartierelor
Bodnaraş, Uie Verdet, Leonte Răutu, Janos Fazekaş, Constantin Pîrvulescu şi Ion Popescu-Puţuri, au fost oaspeţii

Sibiului, unde au vizitat oraşul, biblioteca „Astra“ şi muzeul Brukenthal ; după o întilnire cu intelectualii din a­
cest oraş a avut loc un miting. Oaspeţii au poposit apoi in comuna Avrig, oraşele Făgăraş şi Victoria, precum şi la
sînt tovarăşii Ion Corlaciu,
Constantin Ciuhat. Ştefan Gan-
combinatul chimic din această localitate. cea şi a lţii au venit cu propu­
neri valoroase de îm bunătăţire
După-amiază, conducătorii de partid şi de stat s-au intilnit cu activul de partid din regiunea Braşov. a a ctivităţii.
Aşa s-a ajuns ca în oraşul
Alba Iulia. numai in cursul a­
cestui an să sc efectueze m ii
de orc muncă patriotică, a că­
rei valoare sc ridică la peste
2 000.000 lei.
In continuarea vizitei în re­ tatea productivă. Din explica­ întreaga Sighişoară a ieşit în dreplul la o viaţă mai bună luptei revoluţionare a poporu­ M ulte realizări s-au obţinut
giunea Braşov, conducătorii de ţiile directorului în treprinderii, întîm pinarea conducătorilor de Aici s-au dat lupte în cursul lui înflăcărează generaţiile de la Brad. Orâ.ştie şi în ora­
partid şi de stat au fost oaspe­ inginerul Vasilc Pupăză, se partid şi de stat. străzile pito­ revoluţiei din 1848. în care ostăzi în înfăptuirea operei de şul Deva. Numai în prim ă­
ţii Sighişoarei. P rim ul po­ desprinde faptul că, in cei 9 reşti sint neîncăpătoare, la români şi maghiari s-au rid i­ riesăvirsire a construcţiei so­ vara acestui an s-au plan­
pas se face )a Comple­ ani care s-au scurs de la darea balcoane şi la ferestre s*au pus cat îm potriva trupelor habsbur- cialismului, in cimentarea uni­ tat peste 30.000 arbuşti orna­
xul de faianţă şi sticlă, cea în* exploatare a prim ei unităţi steaguri, flori. gîce In drum spre Sighişoara tăţii tuturor oamenilor muncii, m entali şi trandafiri, s-au exe­
mai im portantă unitate indus­ din cadru] acestui complex. în­ Cetate veche, întemeiată la ne-am oprit la monumentul ma­ români, maghiari, germani, pen­ cutat lucrări dc întreţinere şi
trială a oraşului Sighişoara. treprinderea a înregistrat re­ 1108, im portant centru econo­ relui poet maghiar revoluţionar tru ca împreună să ridicăm pe amenajare a peste 20 hectare
A ici, conducătorii de partid şi zultate deosebite, producţia mic al Evului de m ijloc. Sighi­ Sandor PelOffi. care o căzut în culmi tot mai înalte patria noas­ zone verzi etc. La Petroşani,
de stat sînt întîm pinaţi cu u- cunoscînd o dinam ică continuu şoara a în tre ţin u t legături per­ aceste locuri în lupta îm potriva tră. naţiunea noastră socialistă. Brad, Oiăştie, Hunedoara, Ha­
rale şi flori de m uncitorii, teh­ ascendentă. manente cu Moldova şi Tara habsburgilor. Am ţinut să adu­ Sîntera încredinţaţi — a spus ţeg, Călan, Sim eria s-au obţi­
nicienii şi inginerii în tre p rin ­ Conducătorii întreprinde rii Românească. Cursul istoriei a- cem omagiul nostru acestui In încheiere tovarăşul Nicolae nut de asemenea unele succese.
derii. de reprezentanţi ai orga­ arată că încă din acest an aici ccstui oraş este evocat secol de luptător şi poet revoluţionar, Ceauşescu — că oamenii mun­ Laborantul Ion Voica de la Staţiunea experim entală din Rezultatele iui pot fi însă a­
nelor locale de partid şi de vor începe im portante lucrări secol, prin exponatele muzeu­ aşa cum l-am adus în alte lo­ cii, toţi locuitorii oraşului si Oeoagiu. execută observaţii asupra biologiei unor dăunători aî preciate ca m ulţum itoare. In
stat. Este prezent tov. A lexan­ de investiţii, care vor spori ca­ lui organizat in cel mai repre­ calităţi altor poeţi, luptători şl raionului Sighişoara fiecare în pomilor fructiferi. Foto: V. ONOIU vederea înfrum useţării şi gos­
dru Sencovici. m inistrul in ­ pacitatea fabricii de faianţă de zentativ monument, tu rn u l cu revoluţionari, pentru că prin domeniul său dc activitate vor po d ăririi acestor localităţi sînt
dustriei uşoare. Se vizitează la 5.000 tone cît este în prezent ceas. construit în secolele scrierile si lupta lor ei nu a­ munci cu întreaga copaeîtate încă multe treburi de făcut. In
secţiile com plexului. Oaspeţii la 8 000 tone. X III şi X IV . Aici. conducăto­ dus o contribuţie de seamă la sl pricepere pentru a înfăptui Staţii pentru recuperarea gazului cadrul oraşului Deva nu s-a
se interesează indeaproape de In încheierea vizitei, condu­ rii de partid şi de stat primesc eliberarea de sub jugul feudal, sarcinile ce le revin din pro­ reuşit ca toate grupele dc
activitatea desfăşurată de co­ cătorii de partid şi de stat au explicaţii am ănunţite de la d i­ la făurirea unităţii între oame­ gramul elaborat de Congresul partid pe blocuri şi străzi să
lectivul în tre p rin d e rii pentru urat colectivului C om plexului rectorul muzeului, prof. Alecu nii muncii români, maghiari şi nl IX-lea. Sighişorenii pot să de furnal fie antrenate şi m obilizate în
ridicarea eficienţei economice germani, au fost o pildă vie atît spună pc drept cuvînt : avem rezolvarea unor astfel de pro­
a producţiei, de variatele pro­ de faianţă ..şi sticlă noi succese Hobai, secretarul com itetului de înflăcărare revoluţionară îm­ un trecut frumos am creat un bleme. O situaţie asemănătoa­
La grupul de laminoare Peştiş din cadrul Com binatului
bleme pe care le ridică a ctivi­ în activitatea de v iito r raional de cultură şi artă. potriva asupririi, cît sl de luptă pre7.ent minunat, dar dorim să siderurgic Hunedoara, au început probele de verificare a u­ re există la Hunedoara şi Pe­
pentru înfrăţirea tuturor oame­ fîm activi şi în făurirea viito ­ nei staţii de bigaz. destinate recuperării gazului de furnal, şi troşani.
nilor muncii. M entionînd că în rului luminos al patriei noastre. va lo rifică rii lui in procesul de producţie. Noua staţie este Cîte lu cru ri bune nji se mai
Sighişoara a existat o mişcare
Ceea ce am realizat, să constituie o galităţii aici a activat o orga- Avem convingerea că prin mun­ înzestrată cu aparatură modernă pentru măsurarea presiunii, în rezolvarea problem elor de
pot face ! Este însă necesar ca
muncitorească $î că în anii ile ­
de furnal.
ca dv. comună, veţi
Această
aduce o
debitului şi reglarea proporţiei gazului
nizolie a partidului comunist, contribuţie însemnată la ridica­ staţie va deservi cuptoarele de încălzire a m etalului de la li­ gospodărire i oraşelor, sfaturi­
le populare să fie mai m ult a­
rea României socialiste De culmi
nia de benzi, sirmă şi profile fine.
vorbitorul a arătat că ele au a­
bază de plecare spre noi succese în dus o contribuţie activă la răs­ tot mai înalte de civilizaţie $î norul de 650 mm. Cele două staţii vor fi alim entate pn n tr-o jutate. In această direcţie se
O asemenea staţie se află în construcţie şî pentru lam i- .
contribuţia,
cere să-şi aducă
progres.
turnarea dictaturii fasciste, la
In încheierea mitingului, un
eliberarea României de sub ju- grup de cetăten! ai Sîghişoa- conductă m agistrală şi vor recupera gazul de furnal, substi­ mai ales grupele de partid pe
blocuri şi străzi.
tuind astfel o mare parte clin gazul metan folosit în cuptoare,
qul fascist. Iată ce trecut mi­
dezvoltarea economiei şi culturii nunat de luptă pentru dreptate slelor, oferă înalţilor oaspeţi da­ ceea ce va duce la însemnate economii de com bustibil. GHEORGHE C.
rei. în costumele vechi ale bre­
socială şi nationolă,
oglindesc
muzeele si monumentele de pe ruri simbolice in amintirea a-
In piaţa centrală a oraşului presie a p o liticii înţelepte a pescu, de la Liceul nr. 1, care,
are loc apoi un impresionant partidului de industrializare a aducînd salutul m uncitorilor, aceste meleaguri. Tradiţiile ceslui popas de neuitat.
m iting deschis de prim ul secre­ ţâ rii, de dezvoltare armonioasă ţăranilor şi cadrelor didactice
tar al com itetului orăşenesc de a tuturor ram urilor economiei din Sighişoara, au asigurat pe Se apropie secerişul, dar prima
a Vlăstare noi ale industria-
partid. Vaier G iurgiu. noastre. Au luat apoi cuvîntul conducătorii de partid şi de
Relevînd succesele obţinute Matei Iulian. în numele m un­ stat că îşi vor înzeci eforturile
de oamenii m uncii din oraşul c ito rilo r de la Com plexul de fa­ pentru traducerea în viaţă
şi raionul Sighişoara. în tradu­ ianţă şi sticlă Sighişoara. h otâ rîrilor partidului.
cerea in viaţă a h otărîn lor ce­ Schmidt loan, preşedintele co­ In aplauzele m iilo r de sighi-
lui cle-al IX -lea Congres, el a operativei agricole de producţie soreni, a luat apoi cuvinlul tova­ lizarn socialiste prăşită încă nu s-a terminat!
spus că toate acestea sînt o ex­ din Saroş. prof. Pom piliu Po- răşul N IC O LAE CEAUŞESCU.
Nu peste m ultă vreme, efor­
Pe sub o poartă de lemn îm ­
Cuvînt ar ea tovarăşului podobită sărbătoreşte, condu­ străje rii aflaţi pe parapet anun­ tu rile cooperatorilor şi mecani­ nele IIia. Brad şi oraşul regio­ Turdaş s-au convins din pro­
prie experienţă de efectele ne­
nal Hunedoara, prezintă rea­
ţă prin sunet de trompetă so­
cătorii de partid şi de stat a­ sirea oaspeţilor. P orţile turnu­ zatorilor vor fi concentrate la lizări- mai mici cu 50—60 pro­ gative ale in tîrzîe n i p râ ş itj-
jung în comuna Bratei, pe me­ lui, încadrate de halebardieri, , slrîngerea recoltei de cereale cente faţă de unităţile coope­ lui, cultura de cartofi fiind
Nicolae Ceauşescu la mitingul de întreprinderi industriale, pu­ se deschid. In semn de profun­ . crare să se poată desfăşura în A lba şi oraşul regional Deva. îm buruienatâ în aşa măsură,
păioase. Pentru ca această lu-
leagurile raionului Mediaş. 43
Sebeş,
din
raioanele
ratiste
dă preţuire şi ospitalitate, un
ternice unită ţi agricole socia­ „B uigm eister- oferă tovarăşului bune condiţii, firesc era ca pra- Referindu-ne la unităţi, se poa­ încit producţia este aproape
compromisă. Se parc că as­
de la Sighişoara 87.760 ha, cu producţii mereu Nicolae Ceauşescu. după d a ti­ ţiu n i ce necesită un mare vo­ te arăta că în tim p ce Ia Si- pecte de acest fel sc întilnesc
şilele şi cositul furajelor., ac­
liste cu tarlale ce se întind pe
nă. macheta vechii cetăţi.
meria, Apoldul de Jos. Boz etc..
şî în unele unităţi din raio­
sporite, înscriu aceste locuri pe Cei peste 18.000 de oameni lum de muncă, să.fie aproape , praşila I la porumb s-a ter- nul (lia şi de pe raza oraşului
Transmiţind locuitorilor ora­ pentru a spori cit mai mult rod­ lizări, ci considerăm că ceea ce coordonatele economiei noastre adunaţi in Piaţa Republicii in- term inate. Situaţia este însă . m inat. Ia Rapolt, Gusu şi Dra- regional Hunedoara, unde p ri­
şului si raionului Sighişoara un nicia pămîntului. Noi apreciem am înfăptuit constituie o bază naţionale în plin avint. M ii de tim pinâ cu nesfirşite urale pe cu totul alta. In cooperativele şov. această lucrare abia s-a ma praşilă la cartofi încă nu
călduros salut din partea CC. rezultatele obţinute de unităţile de plecare pentru noi succese, ţărani cooperatori întîm pînă pe oaspeţii veniţi să participe agricole mai trebuie aplicată • început. In raionul IHa. pc s-a term inal. Spre deosebire,
al PC.R. şi a guvernului tării agricole cooperatiste din raio­ ţinem seama că avem mult de oaspeţi la hotarul raionului, cu la m itingul ce are loc aici. prim a praşilă manuală Ia po­ lingă slaba mobilizare o coo- în cooperativele agricole din
si mulţumind pentru manifes­ nul dv., ca. de altfel, de coope­ făcut pentru a ridica patria flori, crengi de brad, steaguri In cuvîntul său. prim ul se­ rum b şi cartofi pe circa 10.000 . peratorilor la lucru. în lirzic- raioanele Albu, Sebeş şi oraşul
tările călduroase cu care au rativele din întreaga tară. in noastră la nivelul ţărilor avan­ tricolore si roşii. In entuziaste­ cretar al C om itetului orăşenesc hectare. Este adevărat câ; în- r<?a praşilei se explică şi pc regional Deva, aceasta lucra­
fost întim pinoţi, tovarăşul perioada scurtă de cinci ani de sate De aceea. împreună cu le urări de bun venit, form aţii dc partid Mediaş D um itru Tol- tr-o oarecare măsură, rârnînc- ,seama u tiliză rii cu randament re s-a aplicat a doua oaia pe
Nicolae Ceauşescu a spus: cînd s-a terminat cooperativi­ toti oamenii muncii, ne preocu­ corale şi fanfare săteşti in te r­ ciu, a exprim at în numele lo­ rea în urmă cu un volum atit scăzut a m ijloacelor mecani­ cîte 70—HO la sută din supra­
Sighişoara este o localitate cu zarea. Dar ceea ce aţi înfăp­ păm să găsim căile cele mai pretează cîntece închinate pa­ cu ito rilo r oraşului bucuria de de mare de lucrări s-a dato- zate. Este suficient să arătăm, faţa planificată.
un trecut bogat, cunoscută prin tuit pînă acum este o dovadă bune pentru lichidarea neajun­ trie i şi partidului. a avea ca oaspeţi dragi pe ral condiţiilor climaterice mai de pildă, că întreaga suprafa­ De maximă însemnătate este
hărnicia locuitorilor săi — ro­ a posibilităţilor mart de care surilor, pentru dezvoltarea con­ Coloana de maşini se în ­ conducătorii de partid şi de puţin favorabile. ţă prăşită cu cultivatoarele, se faptul ca în fiecare imitate,
mâni, germani, maghiari. $titi dispune agricultura raionului, tinuă a economiei. Iată de ce dreaptă spre oraşul Mediaş, stat. Infâţişînd noile realizări Dar. nu trebuie trecut '-.o putea realiza nu în 10—15 zile, organizaţiile de partid să spri­
bine ce reprezenta Sighişoara agricultura noastră socialistă, în vizita pc care ara făcut-o în străvechea aşezare cu şapte ale Mediaşului, vorbitorul a vederea faptul că sub acest pa­ ci numai in 2-3. Aspecte de jine îndeaproape consiliile de
nu mai deporte decît acum 23 pentru a realiza producţii mult regiunea dv.. ca si în alte re­ secole de existenţă. Un fru ­ dat glas hotă rîrii oamenilor ravan, aşa-zis al cauzelor o- felul celor am intite se în tiî- conducere în luarea de măsuri
de ani, înainte de eliberarea mai mari, pentru a contribui a­ giuni, pe lingă constatările bu­ m uncii de a munci cu însufle­ bîective, se ascund o serie de nesc şi în alte raioane. Per­ eficiente care să aibă drept
României de sub jugul fascist. lături de industrie, la înflorirea ne, pe lingă felicitările aduse, mos arc de trium f străjuieş­ ţire pentru traducerea în viaţă deficienţe de ordin tehnic şi sistenta deficienţelor nu poate scop folosirea deplină a fo r­
te intrarea urbei. A ici au venit
a hotârîrilo r
Congresului
al
In anii socialismului,, la fel ca patriei, la bunăstarea întregu­ ne-am ocupat şi de unele nea­ să-i salute pe conducătorii de IX -lea al P C R. organizatoric.- Ca urmare. în­ ■ avea decît repercusiuni nega­ ţelor şi m ijloacelor existente,
atitea oraşe ale patriei noastre. lui popor. junsuri. sfătuindu-ne cu activul • partid şi de stat un mare nu­ Intîmpinat cu vii aplauze, ia tre raioane^ şi unităţi se con­ tive asupra soartei producţiei, astfel îneît secerişul să-i gă­
Sighişoara a cunoscut şl ea o Referindu-se la înfăptuirea de partid $i de stat. cu oamenii m ăr de locuitori ai oraşului. cuvîntul tovarăşul NICOLAE stată o mare diferenţă în. ceea creşterea zi de zi a gradului sească pe cooperatori si me­
puternică dezvoltare. Aici lu ­ hotârîrilor Congresului al IX- muncii, asupra felului cum să La T urnul A u ra rilo r, unul CEAUŞESCU. ce priveşte aplicarea prim ei de îm buruienare a lanurilor canizatori cu lucrările de pră­
crează astăzi circa 12.000 de lea, vorbitorul a arătat: In pri­ lucrăm mai bine pentru a .asi­ din cele 21 de „catarge" de pia- praşile la^ porumb. Astfel, coo­ ducînd la diminuarea cu sute şit executate ia zi si temeinic
salariaţi, aproape jumătate din mul an si jumătate al acestui gura înfăptuirea marilor sar­ . tră ale burgului de odinioară, (Continuare in pag. a 2-a) de kg a producţiei de porum b pregătiţi pentru strîngerea re­
totalul populaţiei, ceea ce situ­ cincinal rezultatele sînt bune. cini trasate de Congresul al IX- perativele agricole din raioa­ •j cartofi. Cooperatorii din coltei de cereale păioase.
ează oraşul dv. printre locali­ Planul producţiei industriale si lea Considerăm că această cale
tăţile noastre cu un grad ridicat agricole a fost onul trecui rea­ pe care o imprimă în practică
de dezvoltare industrială A ici lizat si depăşit, ceea ce ne dă conducerea noastră de partid sl
s-a construit în ultim ii ani mo­ garanţia că sarcinile trasate de de stat este o dovadă a strinsci
derna întreprindere dc faianţă Congresul a! IX-lea vor fi nu legături dintre partid şi popor,
Si sticlărie. Acestea dovedesc numai îndeplinite, ci $i depă­ a faptului că democraţia noas­
justeţea politicii partidului nos­ şite. că in 1970 patria noastră tră socialistă izvorăşte din a-
tru de ridicare economică a tu­ va fi mai bogată, mai puternică, dîncurile întregului popor,
turor. regiunilor, oraşelor şi ra­ viata poporului va fi mai îm­ cheamă la viată nouă. creatoa­
ioanelor tării. In anii următori, belşugată. Pentru aceasta, tre­ re. pc toţi cei ce muncesc în pa­
Sighişoara va cunoaşte o dez­ buie să nu precupeţim nici un tria noastră indiferent dc na­
voltare şi moi marc. Realiză­ efort. Sîntcm convinşi că şi dv., ţionalitate.
rile obţinute de dv. ne dau con­ sighişorenii. nu veţi rămîne mai In vizita în raionul şi în o­
vingerea că veţi munci cu suc­ prejos decît oamenii muncii din raşul dv. — a spus vorbitorul
ces şi de acum înainte, atît alte raioane din regiunea Bra­ — am avut prilejul să vizităm
pentru punerea la timp în func­ şov şi din alte localităţi din unele monumente istorice cum
ţiune n noilor capacităţi ce ur­ România in înfăptuirea acestor este cetatea din Sighişoara care
mează a se construi cit si pen­ sarcini Drept să spun. n-am aminteşte că pc aceste melea-
tru a da o producţie tot mai avea nimic împotrivă să fiţi quri. încă pe tim pul dacilor si
bună, care să adeverească fai­ printre prim ii, şi dacă doriţi, romanilor, populaţia a avut o
ma de care sc bucură sighişo- puteti să luptati pentru locul ■ viaţă avansată. In decursul a-
renii. Pentru succesele dv., vă întîi. Noi vă dorim succes in nllor, din convieţuirea dacilor
felicităm din inimă. strădaniile dv. si romanilor s-a plămădit po­
Referindu-se la posibilităţile Comitetul Central al Partidu­ porul român, care a reuşit să-şi
mari ale raionului-Sighişoara în lui. guvernul tării — a spus to­ menţină fiinţa In ciuda tutu­
domeniul agriculturii, la rezul­ varăşul Nicolae Ceausescu — ror năvălirilor ce an avut loc.
tatele obţinute în zootehnie, v i­ se preocupă continuu de perfec­ Mai apoi. pe aceste meleaguri
ticultură. producţia de cereale, ţionarea întregii activităţi în s-au aşezat saşii maghiarii. De-a
sfeclă si cartofi, vorbitorul a toato domeniile. De arcca, si lungul veacurilor, locuitorii din
spus: Este adevărat că pro­ criticăm clteodată chiar foar­ aceste părţi, fără deosebire de
ducţia nu e dintre cele mai te sever o serie dc neojunsuri naţionalitate, au muncit si au
mici fată de alte raioane din în activitatea noastră deşi, dacă luptat împreună, au participat
regiunea dv.. dar nici nu putem ne-am orienta numai după re­ la răscoale ţărăneşti. Întotdeau­
spune că este printre cele mai zultatele obţinute, ar trebui să na duşmanul a fost unul şi a­
mari. deşi. după cum spun coo­ ne declarăm satisfăcuţi. Dar celaşi — clasele exploatatoare,
peratorii. posibilităţi există ? noi. comuniştii, nu sinlem obiş­ stâpînitorîi. împotriva cărora
Tirnavele oferă condiţii bune nuiţi să ne uităm numai la rea­ s-au ridicat pentru a-şi apăra VEDERE PANORAMICA A ORAŞULUI VULCAN. Foto : NIC, MOLDOVEANU