Page 62 - Drumul_socialismului_1967_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3876

VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID

— M M B M — — M a m M — i n — — — — — i — w numii i — - M u r w B m n w i m ai

Şl DE STAT IN REGIUNEA BRAŞOV

tmm KXSI

c w / j v r M M r o K A M jittifv Muncind pentru întărirea y înflorirea necontenită

a patriei noastre, ne facem datoria fată de înaintaşi,

mCOLÂE CEAUŞESCU
fafă de prezent şi de generaţiile viitoare

(Urmare din pag. 1) vollare puternică. Producţia râ încă în acest an — a spus întreaga noastră clasă munci­
în treprin d erilor din oraş are o vorbitorul — se daloreşte re­ toare, nu-şi vor precupeţi e­
pondere însemnată în produc­ zultatelor bune obţinute în forturile pentru a îndeplini Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la marea
Adresînd tuturor locuitorilor ţia globală a regiunii Braşov creşterea producţiei industria­ tn bune condiţii sarcinile pe
oraşului Mediaş un salut căl­ Şi prin aceasta în avuţia ge­ le, a productivităţii muncii, care le au, fiind convinşi că
duros, vorbitorul a spus; Anul nerală a patriei noastre so­ îndeplinirii şi depăşirii planu­ Mediaşul nu va fi printre cen­
trele muncitoreşti din urmă ale
acesta Mediaşul împlineşte o cialiste. A veţi rezultate bune lui pe 1966. realizării şi depă­ regiunii Braşov, ei se va afla adunare populara de pe Cîmpia Libertăţii de Blaj
vîrstâ respectabilă: 700 de ani, în aclivilatea dv. care vorbesc şirii sarcinilor de plan pe p ri­
şapte secole în care locuitorii despre priceperea clasei mun­ mele cinci luni din acest an. p rintre primele. Vă dorim d !n
de pe aceste meleaguri, ro­ citoare, a inginerilor şi tehni­ faptului că in 1966 producţia ţoală inim a să vă număraţi Dragi tovarăşi, frăţirea oamenilor muncii fără teritorii şi să caute, împreună
mâni, germani, maghiari, au cienilor de a produce mai agricolă a fost cu 7 la sută nu numai p rin tre fruntaşii re­ cetăţeni ai B lajului, fâ u rit o societate care asigu­ cu ţările arabe, soluţii care să
m uncit şi luptat împreună, au bine, mai ieftin, pentru a do mai mare decît prevederile giunii, ci şi ai ţă rii Dacă veţi D aţi-m i voie să încep prin deosebire de naţionalitate, a- ră fericirea şi bunăstarea tu­ asigure condiţii dc convieţuire
fă u rit bunurile materiale şi patriei noastre produse de planului. Cu cît ne vom preo­ fi prim ii, pe lingă decoraţia a- râtînd câ poporul m uncilor turor.
spirituale din această parte a înaltă calitate, destinate atît cupa mai m ult de perfecţiona­ m întită, veţi prim i fără îndo­ a vă adresa cel mai cald sa­ are un singur duşman — cla­ România a obţinut rezultate paşnică a tuturor popoarelor
lut din
Noi
sele exploatatoare, câ o dară
din această zonă a lumii.
partea
Com itetului
ţării. Tot ceea ce s-a înfăp­ nevoilor economiei noastre na­ rea şi îm bunătăţirea continuă ială aprecierile cuvenite. Noi Central al P artidului, a Con­ cu lichidarea claselor exploa­ mari în dezvoltarea industriei, ştim că nu este uşor do rea­
tu it in această perioadă înde­ ţionale, cît şi exportului. a activită ţii economice, vom sîntem convinşi că Mediaşul siliului de Stat şi a guvernu­ agriculturii, ştiinţei, culturii. lizat aceasta, că reacţiunoa din
lungată este rodul muncii în­ Hez.ultatele bune de pînă întări disciplina şi ordinea in va obţine rezultate bune în în­ lui Republicii Socialiste Româ­ tatoare va fi înlăturată pen­ Congresul al fX-lea a traspt aceste ţâri şi rcactiunea inter­
frăţite a populaţiei, fără deo­ acum obligă pe toţi m uncito­ muncă, vom creşte producti­ trecerea cu alic centre mun­ nia. tru totdeauna şi asuprirea na­ un program m inunat de în­ naţională or dori să menţină
ţională.
sebire de naţionalitate. Nu rii. inginerii şi tehnicienii, vitatea muncii, vom economisi citoreşti. Adunarea dumneavoastră şi flo rire a patriei noastre. A ­ în continuare încordarea, pen­
puţine sint luptele pe caic lo ­ conducerile întreprinderilor, materialele, m ateriile prim e şi Rezultatele pe care le avem evocarea momentului revolu­ Este m eritul ist orie al cla­ vem rezultate bune în prim ul tru că numai astfel ea va putea
cuitorii de aici au trebuit să organizaţiile de partid să vom obţine o cantitate tot mai în înfăptuirea program ului de ţionar din 1848 este un prile j sei noastre muncitoare, al an şi jum ătate al cincinalu­ să-şi desfăşoare activitatea de
Ie dea împreună îm potriva a- muncească şi mai bine, să mare de produse cu m ijloace­ dezvoltare a economiei, ştiin­ m inunat de a ream inti lupta partidului eî de avangardă, lui în toate domeniile de ac­ învrăjbire, să-i manevreze mai
şuprjtorilor, dar întotdeauna perfecţioneze continuu întrea­ le pe care le avem, cu atît se ţei şî c u ltu iii — a spus vorbi­ dusă de poporul român îm­ Partidul Comunist Român, râ tivitate ; avem perspectiva de uşor atît pe unii, cît şi pe alţii.
cind au acţionai uniţi au reu­ ga activitate, pentru a da pro­ va mări avuţia naţională, vor torul — ne îndreptăţesc să potriva asupririi sociale şi na­ o dată răsturnată dictatura a înfăptui şi depăşi d ire cti­ Învrăjbirea popoarelor pentru
şit să obţină victorii. Aşa a duse mai m ulte şi de mai bu­ spori posibilităţile pentru r i­ vorbim cu m indrie de ele. dar ţionale, lupta dusă de oame­ fascistă, au trecut la în fă p tu i­ vele Congresului al IX-lcn, a Ie putea asupri şi domina este*
fost de-a lungul veacurilor, nă calitate, pentru a folosi mai dicarea continuă a nivelului noi. comuniştii, ştim că mai nii lum inaţi ai poporului nos­ rea revoluţiei populare, la în­ astfel ca în 1970 patria noas­ o veche armă a im perialismu­
asa a fost şi în tim pul re g i­ eficient mijloacele materiale de trai al celor ce muncesc. avem încă multe de făcut pen­ tru pentru ncatîrnare, pentru lăturarea de la cîrmn ţârii şi tră să fie mai bogată, mai lui, a claselor exploatatoare în
m ului burghezo - moşieresc, pe caic le aveţi la îndemînă, Aceasta este singura cale pen­ tru a lichida înapoierea pe formarea naţiunii şi a stalu­ lichidarea claselor exploata­ puternică, iar viaţa întregului general
cînd clasa muncitoare, în pentru a utiliza mai intens tru a asigura bunăstarea şî rare nc-au lăsat-o burghezia lui naţional român. toare, la făurirea noii orîn- nostru popor să fie tot mai Noi. comuniştii, care totdeau­
frunte cu partidul comunist m arile rezerve existente in u­ fericirea clasei muncitoare, a şi moşierimen, pentru a asi­ Trecutul poporului nostiu duiri. în caic întreaga putere bună. Ridicarea continuă a ni­ na am luptat îm potriva asupri­
au condus lupta tuturor oa­ zine şi întreprinderi. ţărănim ii şi intelectualilor, a gura ridicarea patriei noastre este plin dc exemple minunate se află în mina oamenilor velului do viaţă al poporului rii naţionale, a politicii clase­
m enilor muncii pentru o via­ Avem încă mari posibilităţi întregului nostru popor. în rîndul ţă rilo r avansate. De de ie rtfiie dc sine a >-e)or mai muncii de Ia oraşe şi sate, este ţol vi j întregii politici a lor dominante de învrăjbire în­
pentru creşterea productivită­ V orbitorul a arătat că în­ aceea, nu precupeţim nici un fără deosebire de naţionalilate. partidului nostiu comunist.
ţă mai bună, pentru dreptate buni fii ai săi, pentru apăra­ tre popoare, ne ridicăm şi a-
socială, pentru independenţa ţii muncii, pentru reducerea treprinderilor din Mediaş le efort pentru a mobiliza ţoale rea intereselor celor m ulţi. Li­ Această unitale frăţească a Sîntem convinşi că înfăptuind rum glasul pentru trium ful ra­
şl suveranitatea patriei noas­ preţului de cost şi, pe această revin sarcini însemnate în în­ forţele poporului, peni n i a nul din aceste momente este clasei muncitoare, ţărănim ii, programul elaborai de Con­ ţiunii şi înţelepciunii. Noi ştim
tre. bază, pentru creşterea benefi­ deplinirea program ului trasat merge continuu înainte si c ri­ şî 1848. In condiţiile avînlu- intelectualităţii, a tuturor oa­ gres, vom parcurge încă o e­ râ niciodată un popor nu-si
ciilor. Dumneavoastră ştiţi de Congresul al IX-lea al ticăm m ulte din neajunsurile m enilor muncii este temelia tapă pe calea ridicării Româ­
V izitînd oraşul dv. in acest lui revoluţionar din Europa poate realiza aspiraţiile sale
prea bine că, cu cit fiecare în­ partidului. Tn urm ătorii ani noastre Deşi rezultatele obţi­ de granit a societăţii noastre niei pe treptele cele mai înal­
al 700-lea an de existentă, do­ treprindere va produce mai trebuie să se realizeze investi­ nute ne-nr face poate să tre­ pentru zdrobirea orînduirii socialiste, ea reprezintă garan­ te alo progresului şi eiv'iiz.a- naţionale, dacă porneşte pe
resc să vă transm it calde fe­ ieltin, mai m ult şi va da mai ţii de peste 400 milioane lei cem peste unele neajunsuri, feudale, s-a ridicat şi poporul ţia că vom obţine victoria în ţioi. calea asupririi altui popor ; un
asemenea popor nu va fi el în­
român, care urmărea îm p lin i­
lic ită ri din partea Com itetu­ multe beneficii, cu atît vom pentru industrie si unităţi so- n-am proceda just dacă nu am rea aspiraţiilor sale dc drep­ munca noastră pentru desăvâr­ Desigur, nu vom ajunge uşor suşi niciodată liber.
avea mai multe mijloace fi­ cial-eulturale din oraş înfăp­ vodca râ, cu toate aceste suc­ şirea construcţie» socialiste şi acolo unde dorim, ci va trebui
lui Central al P artidului Co­ tate socială şi de liberiate na­ Partidul şi guvernul tării, a
nanciare şi materiale pentru tuirea acestui volum de in ­ cese, în munca noastră mai crearea condiţiilor dc făurire să mai depunem multe eforturi
munist Român, □ C onsiliului dezvoltarea economiei naţiona­ vestiţii cere o preocupare deo­ dăinuie lipsuri. Considerăm ţională. In această luptă, m ulţi a societăţii comuniste în pentru a putea să lichidăm ră- spus vorbitorul promovează
neabătut în politica lor externă,
de Stat şi a C onsiliului de le şi creşterea nivelului de sebită din partea conducerilor râ în acest fel — n spus dintre cci mai buni fii ni po­ România. mînerca in urmă pe care am colaborarea şi prietenia cu toa­
porului şi-au dat viaţa.
Este
M in iştri şi să vă anunţ totoda­ viată al întregului popor. de întreprinderi, a tu tu ­ vorbitorul — procedăm bine, In patria noastră a fost li­ moştenit-o, clar sîntem convinşi te ţările socialiste, fiind con­
în continuare, vorbitorul s-a ror oamenilor muncii, a pentru că. dacă ne-am auto- drept că năzuinţele pentru chidată pentru totdeauna ine­
tă că am hotărit, cei care ne care s-au je rtfit nu s-au rea­ că poporul român, care urmea­ ştiente câ această prietenie s!
referit pe larg la preocupările com itetului orăşenesc dc m ullum î şi am închide ochii galitatea naţională; oamenii ză neabătut politica raarxist-
aflăm aici şi considerăm că în­ partidului şi guvernului de ri­ partid pentru folosirea rh ih - asupra neajunsurilor, am dău­ lizat alunei, şi nu pentru câ mupeii români, maghiari, ger­ leninistă a partidului nosţru, va colaborare an un rol de seamă
treaga conducere de partid şi dicare continuă a nivelului de 7.uilă a m ijloacelor financiare na mersului nostru înainte. poporul nu a fost hotârît să mani, caic de-a lungul veacu­ reuşi, într-o perioadă mai scur­ în lupta pentru pace în întrea­
ga lume Noi milităm neobosit
de stat va fi de acord, să de­ trai a! poporului, la efectele şi materiale, pentru a se ob­ Noi. com uniştii, sîntem hotă- lupte susţinut, dar pentru ea rilo r au muncii şi luptat îm ­ tă riecit sc poate închipui, să pentru dezvoltarea legăturilor
condiţiile istorice şi sociale nu
m ăsurilor pentru mărirea pen­ ţine o eficacitate maximă şi a rîţi să facem totul pentru a preună, sînt astăzi mai slrîns ajungă la nivelul ţărilor dez­
corăm oraşul dv. cu O rdinul erau încă prielnice in fă p U rrii dc prietenie cu toate statele,
siilor şi aplicarea noului sis­ asigura darea la tim p în pro­ asigura progresul necontenit uniţi ca oricînd şi înfăptuiesc voltate. Pentru aceasta avem
Steaua R epublicii cls. I. tem de pensionare, reducerea ducţie a noilor capacităţi, spo­ al patriei, pentru a crea con­ acestor năzuinţe. Pentru tot­ neabătut politica partidului toate posibilităţile. Conducerea indiferent de orînduirca lor so­
Oraşul Mediaş — a spus vor­ p re ţu rilo r la citcva sute de rind astfel producţia cţţy-espun- d iţiile necesare ca să putem deauna vor rămîne în istoria comunist, de construire a so­ partidului şi guvernului sînt ho- cială. ştiind ră numai pe’-aceos'f
tă cale se pot găsi soluţii pro­
bitorul — este o veche aşezare produse industriale, precum şi zâlor sarcinilor de plan. Dacă spune că am încheiat proce­ poporului român, în inim a Iui. cialism ului. tările să facă totul pentru a blemelor multiple existente în
cei care pe Cîmpia Libertăţii
muncitorească şi unul din ma­ la măsurile ce se pregătesc veţi lucra bine. nu avem ni­ sul destul de lung al fă u ririi ca şi in alte locuri s-au rid i­ Iată, tovarăşi, că sămînţa putea să realizăm ţelul propus, lume si se pot asiqura convie-
pentru a ridica, începînd de mic îm potrivă să depăşiţi a- depline a socialismului si că fiind sigure că întregul popor
rile centre muncitoreşti ale avem posibilitatea să păşim cat la luptă pentru cauza şi de ia 1848 a dus la crearea ' niren între ponoare si pacea.
la 1 august, salariile mici la reste sarcini. Noi avem încre­ unui puternic arbore, care-i urmează cu încredere partidul Problomo care îşi cor rezolva­
ţării. în anii socialismului in ­ un m inim de 700 lei P osibili­ dere că m uncitorii, loţi sala­ la înfăptuirea societăţii co­ înfăptuirea aspiraţiilor <?a)c comunist şî conducerea sa.
dustria a cunoscut aici o dez- tatea de a lua această măsu- ria ţii din Mediaş, ca de altfel muniste. In Transilvania, în fruntea uneşte pe toţi cetăţenii pa­ rea exista aţii între slale. cît
luptei revoluţionare se găseau triei. Naţiunea noastră socia­ In continuare, vorbitorul a si înlăunlrul unor state. Noi
Simion Bărnuţiu, Tim oteî Ci- listă se desâvîrseslc pe dru­ spus : Evocăm momentul revo­ considerăm că problemele din­
pariu, Papiu Ilarian, Ioan Ţin­ mul în tă ririi frăţiei dintre ro­ luţionar din 1848 în îm prejurări tre state trebuie să-si găsească
team), A vram Iancu, Gheor­ mâni, maghiar), germani, de­ Internationale deosebite. Cu­ rezolvarea nu pc calea arme­
Cuvîntaroa secretarului ge­ Blaj tînăr vlăstar al industria­ ghe B ariţiu. Aron Pumnul. oarece cu lotii avepi acelaşi noaşteţi că în Orientul M ijlo ­ lor Soluţionarea problemelor
neral al Com itetului Central lizării socialiste. Aici, conducă­ drum, aceleaşi interese. înlr-o ciu. datorită intrig ilo r si mane­ interne referitoare la orîn-
al partidului a fost subliniată torii de partid şi de stat sint .Şaguna şi atîţia alţii. Aici. pe societate în care toţi oamenii vrelor reaeliunii si im perialis­ dnirea socială dintr-un stat sau
forestiere, de conducălorii şi Pe Cîmpia Libertăţii
de aplauze îndelungi şi pu­ întîm pinali de Ion Rîmbu, ad­ această cimpie au venit, din muneîi au drepturi egale, a­ mului, s-a ajuns la un conflict altul, reprezintă sarcina po­
ternice, de urale. junct al m inistrului economici Moldova spre a-şi spune cu- celeaşi îndatoriri, aceleaşi po­ m ilitar între tarile arabe sl sta­ porului respectiv. Numai el,
vîntul pentru unitatea naţio­
Aclamaţiile nu mai contenesc. nală Vasile Alecsandri. A l. i. sib ilită ţi. Acesta este rezul­ tul fzraol. Aceste evenimente poporul din tara respectivă, este
In ele îşi află mărturia dragos­ muncitorii întreprinderii Direc­ Cuza, Alecu Russo, George tatul politicii partidului nos­ au creat un pericol grav nu chemat să hotărască ce orîndui-
tea celor prezenţi fată de partid torul complexului, ing Aurel Sion, Costache Negri; din Ţa­ tru. este cel mai bun omagiu numai pentru pacea din această re socială să-şi formeze. Noi,
şi guvern. Popa, prezintă oaspeţilor as­ Drumul spre Blaj urcă pe sub De-a lungul întregii evocări, ra Româneasca — Axenle Se­ pc caic îl putem aduce celor zonă a lumii, dar pentru pacea comuniştii, ne- exprimăm to t­
Vizita continuă. In numeroa­ pecte din activitatea întreprin­ ghirlande de brad şi de Hori, marea adunare cunoaşte clipe ver. Aron Florian, Ion Main- rare au luat parle, acum 119 din întreaga lume Partidul nos­ deauna solidaritatea cu clasa
se puncte ale oraşului au fost derii, în care anual 220 000 mc pe sub drapele roşii şi trico­ de înalt entuziasm şi dc adîncâ rescu şi m ulţi alţii. In tîlnirca ani, !a marea adunare de pe tru şi guvernul tării s-au rid i­ muncitoare de pretutindeni, cu
organizate originale expoziţii, de masă lemnoasă devin, prin- lore. in ovaţiile şi aclamaţiile emoţie, care culminează cu ju- de acum 110 ani pe această această cîmpie, rît şi tuturor cat de la început împotriva a­ forţele rare luptă pentru pro­
care ilustrează o parte din acti­ tr-o neîntreruptă metamorfoză, mulţim ii. rămîntu! final : „Jur câ voi dqce cîmpie a constituit sîmboiut luptăto rilo r revoluţionari si cestui război, arătînd că orice gresul social şi vom continua
vitatea industrială locala. Bă- placaje, panel, plăci fibrolem- totdeauna naţiunea noastră ro­ h o lârîrii poporului româm de progresişti din trecut. ciocnire militară între Iz.racl şl să ne-o afirmăm, deoarece a-
trînul muncitor Ioan Bordoli de noase, binale, mobilă. Condu­ Blajul e încărcat de vestigii mână pc calea dreaptă şi le- a înfăptui unitatea naţională, Va trebui, tovarăşi, ca r- ţârile arabe nu va aduce nim ic ccastă solidaritate este una din
la fabrica „ Vitrom etan1', se a­ cătorii de partid^şi de stat sînt ale trecutului, amintind la tot de a-şi crea condiţii pentru o vocînd aceste momente istori­ bun acestor popoare, servind cerinţele istorice, de care de­
propie de oaspeţi şi, din partea Invitaţi să vizitezVe expoziţia din pasul de mari figuri ale isto­ guită, şi o voi apăra cu toate viaţă demnă, liberă, de a fi ce. să tragem învăţăminte, să numai intereselor reaeliunii in­ pind victoria păcii şî asigura­
m uncitorilor acestei întreprin­ Incinta complexului Grafice şi riei şi culturii noastre. Aici a puterile in contra oricărui atac stâpîn la el acgsă. înţelegem câ ele trebuie să terne din aceste ţări şi forţe­ rea colaborării între popoare
deri, oferă tovarăşului Nicolae panouri oglindesc dinamica as­ luat fiinţă la 1754 cen mai veche şi asupriri, nu voi lucra nicio­ Sămînţa aruncată aici, pe ne însufleţească în munca şi lor imperialismului. în frunte Considerăm că activitatea
Ceauşescu o vază măiestrit in­ cendentă a producţiei, care se şcoală românească din (ara dată în contra drepturilor şi a Cîmpia L ibertă ţii, a dat roade, activitatea noastră. Noi evocăm cu cel american, care urmăreşte desfăşurată dc partidul şi po­
crustată. dezvoltă într-un ritm mediu a­ noastră; Şcoala Ardeleană e si în 1859, cînd s-a înfăptuit u- diferite momente istorice pen­ să-şi menlină şi să-şi consoli­ porul nostru corespunde pc de­
O călduroasă primire face nual de 15.8 la sută. Oaspeţii ea strîns legată de Blaj. îm ­ intereselor naţiunii române şi nîrea Ţ â rii Româneşti şi M ol­ tru câ dorim ca din acestea deze dominaţia în ţările ara­ plin atît intereselor vitale ale
conducătorilor de partid şi de se opresc cu interes în dreptul preună cu marii ci cărturari — voi ţinea şi voi apăra legea dovei, punîndu-sc bazele sta­ generaţia dc astăzi, tineretul be, penlru a-şi asigura stăpî- întregului nostru popor, cît $i
stat populaţia din Copşa Mică, exponatelor prezentate de cele Samuil Micu, Gheorghe Şincai, şt graiul român, precum şi drep­ tului naţional român. Ea a dat nostiu, să înveţe sâ-si iubeas­ ntrea marilor bogăţii petroli­ cauzei generale a socialismu­
centru al industriei chimice. cinci fabrici ale complexului. Tetru Maior, Ioan Budai-Delen- tatea, egalitatea şi frăţietatea. roade în 1877, cînd armatele că patria, să lupte pentru în­ fere de aici. Evenimentele au lui şi păcii în întreaga lume.
Răspunzînd saluturilor adresate Tovarăşul Nicolae Ceauşescu nu. Aici se allă stejarul lui Pe aceste principii voi respec­ române, cu s p rijin u l m ultor frăţirea întregului nostru po­ confirmat această apreciere si De aceea, vom continua neabă­
de mulţime, tovarăşul Nicolae felicită pe muncitorii, tehnicie­ Avram Iancu, precum şi teiul ta toate naţionalităţile ardele­ luptători din Transilvania, au por, a tuturor oamenilor m un­ justeţea poziţiei adoptate dc tut să realizăm această politică,
Ceauşescu urează localnicilor nii şi inginerii întreprinderii, sub care a poposit M ihail Erai- ne, poftind egala respectare de luptat penlru cucerirea inde­ cii fără deosebire dc naţiona­ România Acum este necesar fiind încredinţaţi că întregul
care an îndeplinit şi depăşit nescu. exclamind plin de en­ la dînscle, nu voi încerca să
noi succese în muncă, fericire pendenţei' statului naţional ro­ litate, să înţeleagă că trebuie să sc facă lotul pentru a nu popor va urma neclintit poli­
şl sănătate. *> sarcinile de producţie pc p ri­ tuziasm : „Te salut, mică Romă". asupresc pe nimenea, dar nici mân şi au înscris, alături dc să facă totul pentru progresul sc relua ostilităţile militare, să tica partidului şi guvernului
mele cinci luni ale anului la Dar momentul prin care Blajul nu voi suferi să ne asuprească se dea dovadă ele înţelepciune,
In apropiere de comuna Seica toii indicatorii, recomandîndu-le. a pătruns adine şi definitiv în nimenea. Voi conlucra după armatele ruse, de voluntarii continuu al patriei noastre nostru pe plan internaţional.
Mică, se află o stupină unde totodată, să se preocupe mai conştiinţa poporului român este putinţă la desfiinţarea iobăgîeî, bulgari, pagini glorioase de Numai aşa nc vom face da­ dc răbdare, si să se meargă la In încheiere. tovarăşul
oaspeţii sint invitaţl să guste stăruitor de organizarea ştiin ţi­ anul revoluţionar 1848 Loc de la emanciparea industriei si a vitejie, arătind ce este în sta­ toria faţă de înaintaşi şi faţă rezolvarea problemelor litigioa­ Nicolae Ceauşescu a spus : Do­
faguri de miere şi să bea apă re un popor care luptă pen­ de prezent. Şi ne vom face da­ se pe calea tratativelor si în­ resc sa vă urez dumneavoastră,
fică a muncii în vederea rid i­ întîlnire a ţăranilor iobagi din comerţului, la păzirea dreptăţii,
rece de Izvor. cării în continuare a eficientei întreaga Transilvanie. Blajul a la înaintarea binelui, umani­ tru nealîrnare, pentru apăra­ toria şi faţă de cei ce vor ţelegerii. Numai în acest fel. tuturor m uncitorilor, ţăranilor,
In dreptul comunelor Cenade economice a întreprinderii. devenit un simbol al luptei tăţii. al naţiunii române şi al rea intereselor lui vitale. urma. Să muncim în aşa fel atîţ ţările arabe, cît si Izrac- intelectualilor prezenţi la aceas­
şl Broşleni, zeci de dansatori Intr-o atmosferă dc însufle­ pentru drepturile sociale $i na­ patriei noastre". Şi am putea spune că a- incit cei care ne vor urma luî. îşi vor putea asigura con­ tă adunare, să obţineţi succese
se prind în frumoasele jocuri ţire, conducătorii de partid şi ţionale ale românilor. Pe olimpia Văzduhul răsună de dangă­ eeaslă sâmînţă a rodit lot mai diţii mai hune de dezvoltare tot mai mari în activitatea de
de pe Tirnave. de stat 1 si iau rămas bun de la denumită de atunci Cîmpia Li­ tul tuturor clopotelor din ţi­ bogat, rezultatele ei întruchî- să poată spune: în alte con­ şorial-economică. iar popoarele înfăptuire a sarcinilor ce vă
Se prolilează în stingă şose­ pîndu-se în făurirea statului d iţii, com uniştii, întregul po­ arabe vor putea realiza aspi­ revin din minunatul program
constructorii de mobilă, urîn- bertăţii, se adunaseră peste nutul Blajului. Ca un curcubeu naţional unitar român în 1918. raţiile lor de unitate naţională.
lei siluetele Complexului de 40.000 de ţărani din tonte păr­ se ridică pe cer dungi late în por, au ridicat pe o treaptă elaborat de Congresul a! IXdea
Iată de ee întregul nostru
Industrializare a lemnului — du-le noi şi importante succese. ţile Transilvaniei. Adunarea de culorile roşu, qalben si albas­ popor, generaţiile de astăzi superioară ideea naţiunii, t- Este necesar ca Tzraelul, care a al partidului Vă doreşc tutu­
ocupat teritorii pc calea arme­
la Blaj a înscris în programul tru, învăluind Cîmpia Libertăţii evocă cu emoţie lupta înain­ deea în fră ţirii popoarelor şî au lor, să se retragă dig aceste ror, rlin toată inima, multă să­
nătate şi multă fericire!
revoluţiei de la 1848 importan­ în faldurile drapelului ţării, în taşilor, datorită căreia noi pu­
te Teforme burghezo-democra- vreme ce corul intonează „Trei tem astăzi, stăpîni pe soarta
tice, ca desfiinţarea imediată a culori". noastră, să ne făurim o viaţă Cuvintaren a fost însoţită în într-o prlaşă horă în care sc Marea Cîmpie a Libertăţii ră­
lobăgiei, egalitatea în drepturi In această atmosferă de înalt liberă, fericită, independentă. repetate rînduri dc ovalii şi a­ prind si conducătorii de partid sună dc aclamaţiile puternice
a românilor cu naţionalităţile patriotism. în care sentimentul Înaintaşii noştri nu uitau plauze îndelungate. şi de stat.
conlocuitoare din Transilvania, de adînc respect fală de tradi­ câ pe meleagurile acestea, a- Pe Cîmpia Libertăţii coboa­ La despărţire, secretarul ge­ ale mulţim ii, care scandea/ă
şcoli cu limba de predare româ­ ţiile revoluţionare ale poporu­ lâtu ri de români locuiesc ma­ ră înserarea. Corul şi fanfara neral a| C.C. al PC.U. strînge numele conducătorului destine­
nă etc. Masele adunate la Blaj lui se contopeşte cu dragostea ghiari, germani, alte naţiona­ intonează Horn U nirii si în­ mina la numeroşi participant) lor României socialiste, Parti­
şi-au manifestat dorinţa unirii fierbinte fată de conducerea de lită ţi şî au înţeles că liberta­ treaga adunare se transformă la marea adunare. dul Comunist Român.
cu Ţara Românească şî M ol­ partid şi de stat a României so­ tea lor este strîns legală de
dova. cialiste arc loc mitingul de pe libertatea tuturor oamenilor
.. Acum, ca şi atunci, în '4R. Cîmpia Libertăţii. m uncii, indiferent de naţiona­
Cîmpia Libertăţii freamătă de In numele oamenilor muncii litate, câ numai în fră ţiţi si
oameni. Reconstituită fidel, du­ din raionul Mediaş, oaspeţii luplînd cot la cot penlru scu­ Puternic entuziasm tineresc
pă stampele vremii, adunarea sînt salutat! de tov. Coslîn Fe- turarea jugului feudal al asu­
e aşezată în cete dispuse ca legean prim-secrelar al comi­ p ririi grofilor, m oşierilor, cit
razele soarelui Moţi îmbrăcaţi tetului raional de partid, caro şi a asupririi străine voi- pu­
belşugată. Cuvintele care au în bătrîna cetate a Sibiului
în straiele lor specifice, ţărani prezintă în cuvinte sugestive tea să-şi făurească o viaţă îm ­
din părţile Hunedoarei şi ale noua înfăţişare a oraşelor $1 sa­
Sibiului, de pe Tîrnaye şi de telor de pe aceste meleaguri. răsunat şi aici, pe Cîmpia L i­
pe Mureş, au sosit aici întoc­ Nicolae Badea, muncitor la com­ bertăţii, în 1848, ca pretutin­ Continuîndu-şî călătoria în
mai ca în acea memorabilă p ri­ plexul de industrializare a lem­ deni în tară, despre frăţia în­ regiunea Braşov, tovarăşii tila je pentru industria chimică, au venit în întîm pinarea în a l­
petrolieră, m inieră şi m etalur­
măvară a anului 1848 şi întoc­ nului, prof. Lanrlan Ralca, di­ tre români şi celelalte naţio­ Nicolae Ceauşescu, cu soţia. ţilo r oaspeţi, manifestînclu-si
mai ca atunci, se află printre rectorul Liceului „îacob Mure- nalităţi au dat, de asemenea, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia. gică, pentru industria textilă, dragostea neţărm urită faţă de
el ţărani maghiari $1 saşi. sanu" din Blaj, Ion Rişeă, pre­ roade. E drept, clasele stâpî- Em il Bodnaraş, Uie Verdeţ, cu maşini-unelte, aparate de mă­ P artidul Comunist Român. Pe­
ronul gării este dominat de o
sură şi control, piese de schimb
In uralele şi aclamaţiile mul­ şedintele cooperativei agricole nitoare şi după aceea, ca si soţia, Leonte Răulu, Janos auto. ţesături de lînâ, tricotaje mare pancartă cu urarea :
ţim ii, conducătorii de partid şi de producţie Moşna, exprim ă înainte de 1848, au continuat Fazelcaş, Constantin Pîrvulescu de lina şi mătase, diferite pro­ „Bine aţi venit iub iţi conducă­
do stat se opresc pentru un mo­ în cuvintele lor dragostea şî să apeleze Ia arma în v ră jb irii şi Ion Popescu-ruţui i au sosit duse alimentare, dc artizanat, tori de partid şi de stat în ora­
ment de reculegere în fata o­ preţuirea de care se bucură naţionale, pentru că numai simbâtă dimineaţa, cu un tren produse ale industriei poligra- şul nostru !".
beliscului ridicat în amintirea dezbinîndu-i pc m uncitori, ţă­ special, la Sibiu. fîce, mobilă şi vestite articole
luptei revoluţionare a poporu­ politica înţeleaptă a partidului rani, intelectuali, pe m otivul de marochinâ» ie. Ca urmare, La coborîrea din tren, oaspe­
lui nostru de la 1848 Apoi în­ în rînrinrile muncitorilor, ţăra­ deosebirilor naţionale, au pu­ Vechea capitală a Transilva­ valoarea producţiei globale a ţii sînt salutaţi de tovarăşii
treaga adunare retrăieşte înăl­ nilor şi intelectualilor din ra­ tut sâ-i asuprească şi pe unii niei care a jucat un rol de sca­ crescut în perioada 1948-10G7 A urel Cristea, prim -societar al
ţătoarele momente de acum 119 mă in istoria ţării, a devenit, C om itetului orăşenesc de partid
ion si asigură pe conducătorii şi pe alţii. în condiţiile socialismului, un de aproape 30 de oi i în indus­ Sibiu, Nicolae Marchîan, prim -
ani. Un cor uriaş, acompaniat Rolul de a conduce mai de­ puternic centru industrial* şi
de fanfare, Intonează „Marşul de partid şî de stat că vor în­ parte lupta revoluţionară au cultural. Datorită in vestiţiilor tria metalurgică şi constructoa­ secretar al com itetului raional
lui Iancu“ . Buciumaşii aliaţi pe deplini cu hotărîrc sarcinile tra­ trebuit să şi-l asume clasa făcute an de an, au fost lărgite re de maşini şi de 15 ori în in ­ de partid, şi de a lţi reprezen­
dealurile din jur, dau semna­ sate de Congresul al IX-lea al muncitoare, mişcarea muncito­ capacităţile dc producţie exis­ dustria textilă şi alimentară. tanţi ai organelor locale de
lul de descindere a adunării. P.CR rească, Partidul Comunist Ro­ tente şi s-au creat întreprinderi partid şi de stat.
In tăcerea care domneşte dea­ mân care de la în fiin ţa ­ M ii de oameni ai muncii, De la gară, coloana de ma­
supra Cîropiei Libertăţii, răsu­ In entuziasmul şi însufleţirea re a înscris pe steagul său : noi. înzestrate cu maşini şi u ti­ români, germani, maghiari care şini se îndreaptă către „Oraşul
Fabrica de produse refractare din Alba Iulia : galeriile nă emoţionant cuvintele lui Si- generală, ia cuvînlul tovarăşul desfiinţarea robiei sociale şi laje la nivelul tehnicii mondia­ prin munca lor înfrăţită au dat
benzilor transportoare. mion Bărnuţiu. NICOLAE CEAUŞESCU. a inegalităţii naţionale, în ­ le Sibiu! industrial produce u- o nouă înfăţişare acestui oraş, (Continuare in pag. a 3-a).