Page 63 - Drumul_socialismului_1967_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3876 3

VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID

Şl DE STAT IN REGIUNEA BRAŞOV

(Urmare din pag. a 2-a) stantin Buzdughină. dă citire tative pentru principalele şcoli înţeleaptă a Partidului Comu­
documentelor prin care Comi­ de pictură. Conducătorii parti­ nist Român, de încredere In CUViNTAREA TOVARĂŞULUI
de jos", unde persistă şi astăzi tetul executiv al Sfatului popu­ dului şi statului au cerce­ destinele patriei noastre socia­
vestigiile celor trei cetăţi con­ lar orăşenesc conferă tovarăşi­ tat cu mare interes te­
struite succesiv în secolele lo r Nicolae Ceauşescu şi Ion zaurul de artă expus în mu­ liste şi ale întregului popor
X11I-XV. Ridicat pe locul unei Gheorghe Maurer, titlu l de ce­ zeu, felicilînd colectivul pen­ român. O seamă de personali­
vechi aşezări dacice şi al unui tăţeni de onoare ai ornşului Si­ tru grija cu care păstrează co­ tăţi reprezentative ale vieţii
castru roman — Cedonia — Si­ biu, ca o m ărturie a înaltei lecţiile şi fructuoasa activi­ culturale şi ştiin ţifice sibiene
biul, m enţionat pentru prim a preţuiri a a ctivită ţii neobosite tate ştiinţifică. au fost prezentate conducăto­ NICOLAE CEAUŞESCU
dată in documentele secolului desfăşurate în fruntea partidu­ In sala Baroc a muzeului a rilo r de partid şi de stat. A-
al X ll-le a , s-a dezvoltat în E­ lui şi guvernului, pentru înflo­ avut loc apoi o în tîln irc a dresîndu-se celor prezenţi, to­
vul Mediu ca un oraş de meşte­ rirea continuă a patriei şi feri­ conducătorilor de partid şi d° varăşul Nicolae Ceauşescu a
şugari şi negustori şi, în acelaşi cirea poporului român. stat cu reprezentanţii intelec­ dat o înaltă apreciere a ctivi­
tim p. ca un puternic centru ...Porţile cetăţii se deschid tu a lită ţii din Sibiu. Profesori, tăţii rodnice a intelectualilor
cultural. Pe zidurile cetăţii, un larg ; dar iată că pătrundem nu mediei, cercetători ştiin ţifici, din Sibiu — români, germani
grup de trom petişti vestesc a­ într-o lume medievală, cum artişti, ingineri, scriitori şi şi maghiari — fel ici tîndu-i pen­ LA MITINGUL DE LA SIBIU
propierea conducătorilor de s-ar fî părut, ci într-o lume a tru contribuţia însemnată la
partid şi de stat. La intrare %e prezentului şi a viitorului... compozitori au făcut oaspeţi­ dezvoltarea ştiinţei şi cu ltu rii,
înalţă sim bolic o masivă poar- C opiii S ibiului au organizat, în lor o însufleţită manifeslare la făurirea socialismului in pa­
15 pe frontispiciul căreia stră­ actuala piaţă „G M artie", un a­ de ataşament faţa de politica tria noastră. D aţi-m i voie să vă transm it rea acestui volum mare de in­ — romani, germani şî ma­ tea realiza aspiraţiile popoa­
luceşte stema veche a oraşului. devărat oraş al tineretului, în dv., locuitorilor oraşului şi ra ­ vestiţii cere o atenţie deosebi­ ghiari — constituie şi astăzi, relor arabe spre progres so­
Burgmeisterul S ibiului înm î- care diferite activită ţi şcolăreşti ionului Sibiu, un salut căldu­ tă din partea conducerilor de în anii socialismului, un de­ cial, spre unitate naţională.
nează tovarăşului Nicolae oglindesc viaţa nouă pe care o ros din partea Com itetului Cen­ întreprinderi, a organizaţiilor taşament im portant al intelec­ Este de înţeles că guvernul
Ceauşescu cheia porţii de in tra­ trăiesc astăzi. In sunetele cîn- tral al partidului şi a guvernu­ de partid, a tuturor acelora ca­ tu a lită ţii noastre, care munceş­ român consideră că Izraelul
re în cetate. La rîndul său, teeului .A zi e zi de sărbătoa­ Adeziune deplină faţă de lui Republicii Socialiste Româ­ re sînt chemaţi să asigure folo­ te cu întregul entuziasm pen­ trebuie să renunţe la unele
centum virul — consulul S ibiu­ re" au loc felurite manifestări nia. sirea acestor mijloace financi­ tru ridicarea nivelului cultu­ declaraţii în care ridică pre­
lui — oferă oaspeţilor stema o­ artistice şi sportive. Sute de co­ Doresc, de asemenea, să ex­ are şi materiale în condiţii cît ral şi ş tiin ţific al populaţiei tenţii teritoriale, deoarece n-
raşului şi insemnele unor vechi pii înscriu cu trupurile lor u- prim m u lţu m irile noastre pen­ mai bune, obţinerea unei efi- din Sibiu, adueîndu-şi în ace­ ceasla nu va face decît să ducă
bresle — simbol al iscusinţei şi m unist Român ! \ .Trăiască Re­ politica internă şi externă tru cuvintele calde adresate cienţe economice cît mai rid i­ laşi tim p o contribuţie de preţ la ascuţirea în continuare a
rârile .Trăiască P artidul
Co­
hărniciei meşteşugarilor sibieni. aici partidului şi conducerii cate. Sîntem convinşi că Sibiul la înflorirea cu ltu rii patriei încordării şi va împiedica gă­
In această atmosferă de evo­ publica Socialistă România sale, guvernului, pentru p rim i­ se va strădui să fie printre o­ noastre socialiste. Activitatea sirea soluţiilor pentru rezol­
care a îndelungatei istorii si- rea călduroasă (âcutâ la Sibiu, raşele fruntaşe şi în îndeplini­ desfăşurată în trecut de Aso­ varea problemelor din aceas­
biene. preşedintele sfatului De aici oaspeţii străbat cen­ ca *i in întreaga regiune. In rea sarcinilor în domeniul In­ ciaţia „ Astra" — am asistat tă parte a lum ii. Sîntem în­
popular al oraşului, tov. Con- tru l oraşului. a partidului toate acestea vedem expresia vestiţiilor. Va trebui, fără în­ aci doar la o succintă evoca­ credinţaţi câ dacă cei care
sentimentelor pe care dv. sibi-
doială, să ne preocupăm şi mai
re a unui aspect al acestei
enii,^ la fel ca întregul popor m ult de buna organizare a pro­ activităţi, cu multe roade aici poartă răspunderea politică în
această ţară vor da dovadă de
român, le aveţi faţă de Comi­ ducţiei şl a m uncii, de în tă ri­ şi în alte părţi ale ţâ rii — înţelegere şi vor pune pe p ri­
tice şi cercetători români, ger­
Conducătorii de partid şi de
Comori de culturii stat străbat apoi piaţa centra­ mani, maghiari, ne angajăm tetul Central al partidului, fa­ rea ordinii şi disciplinei în pro­ arată cît de m inunat au ştiut mul plan interesele dezvoltă­
ducţie, îneît. cu capacităţile de
ţă de politica sa m arxist-leni-
rii democratice a popoarelor,
înaintaşii noştri
îm bine
să
lă a oraşului, unde sînt în-
producţie actuale, să obţinem
tîm pinaţi de aproape 30.000 de să legăm şi mai ferm tematica nlstă, închinată fe ricirii patriei o producţie mai mare, de cali­ munca eu llu ra l-ştiin ţificâ cu ale cauzei păcii din această
noastre socialiste. La intrarea
lucrărilor noastre de nevoile
cetăţeni din oraş şi îm preju­ dezvoltării economie» naţiona­ în Sibiu, preşedintele sfatului tate mai bună, mai ieftină. Tre­ preocuparea pentru dezvolta­ zonă şi a păcii în general se
şi simţire românească rim i. Aici are loc un însufleţit le, ne vom strădui să contri­ ne-a înmînat, mie şi tovarăşu­ buie să ne fie tuturor clar câ numai pe baza unei puterni­ situaţiei din această parte a
va putea evita
înrăutăţirea
rea economică. înţelegînd câ
m iting. Luînd cuvîntul, prim ul
lui Maurer, diploma de cetă­
numai in măsura in care vom
ce economii se poate ridica o
buim mai intens la cimenta­
lum ii.
secretar al Com itetului orăşe­
nesc de partid Sibiu, tov. rea prieteniei seculare a po­ ţeni de onoare ai Sibiului. E x­ şti să gospodărim cît mai bine cultură înfloritoare, avansata. Poporul român, care şi-a ex­
prim ăm m u lţu m iri pentru
a­
mijloacele de care dispunem,
A urel Cristea, exprim ă în nu­ porului român cu naţionalită­ ceastă cinstire, care ne va o­ să sporim permanent avuţia Am vizitat, de asemenea, prim at şi îşi exprim ă întot­
Oprindu-se în faţa parcului Ceauşescu. Apoi oaspeţii pă­ ţile conlocuitoare. Muzeul Brukenthal. care îm ­ deauna solidaritatea deplină
Astra, conducătorii partidului trund în lumea evocată de mele locuitorilor oraşului sen­ bliga şi mai m ult faţă de fru ­ materială a patriei noastre, plineşte anul acesta 150 dc cu mişcarea de eliberare a po­
şi stalului sînt aclamaţi cu în­ .Serbările Astrei", aşa cum o timentele de înaltă preţuire, In numele m uncitorilor si­ mosul dv. oraş. Sibiul este cu­ vom crea condiţiile pentru a- ani, şi care reprezintă o mîn- poarelor, va acorda în conti­
sufleţire de m ii de cetăţeni. de profundă dragoste, recu­ bieni, textilista Ştcfauia Jele- noscut din vechime ca un cen­ vîntul ei neîntrerupt, pentru drie nu numai pentru Sibiu, nuare întregul său sp rijin po­
Profesorul Gheorghe Popescu descriu documentele şi cum noştinţă şi devotament faţă riu, de la fabrica „Drapelul tru im portant econmic şi cul­ ridicarea ei pe treptele tot mai dar pentru întreaga noastră poarelor în lupta lor pentru
invită pc oaspeţi să viziteze şi-o mai amintesc încă cei mai de P artidul Comunist Român roşu", a încredinţat conducerea tural al patriei noastre. In anii înalte ale progresului econo­ ţară, prin operele de valoare a scutura jugul im perialist,
biblioteca orăşenească. Este de vîrstnici sibieni. şi Comitetul său Central. In- de partid şi de stat câ îşi vor socialismului, Sibiul a cunoscut m ic şi social, spre a ajunge în­ pe care le conţine. Toate a­ a-şi lua soarta în propriile lor
faţă preşedintele C om itetului Una din cele mai fericite i­ fâţişînd o serie de rezultate intensifica eforturile pentru o puternică dezvoltare. Produc­ tr-un tim p mai scurt ţările a­ cestea, tovarăşi, impun inte­ m îini şi a-şi făuri viaţa aşa
de Stat pentru C ultură şi A rtă, dei ale Astrei era aceea de a obţinute în dezvoltarea econo­ mărirea producţiei prin întă­ ţia industrială realizată nici nu­ vansate din punct de vedere al lectualităţii din Sibiu îndato­ cum o doresc ele, fără ames­
tov. Pom piliu Macovei. Păstră­ organiza o amplă paradă a por­ mică şi socială a oraşului, vor­ rirea disciplinei in muncă şl mai într-un an însumează peste dezvoltării economice Totoda­ rirea de a munci şi mni bine. tec dinafară.
toare a unor preţioase docu­ tu lu i românesc şi german din bitorul a asigurat conducerea folosirea cu randament sporit două m iliarde lei, ceea ce arată tă. pe măsura creşterii avuţiei m ultiplicîndu-şi eforturile pen­ Considerăm câ numai pe
mente de cultură românească, îm p re ju rim ile S ibiului, acor- de partid şi de stat că oame­ a tim pului de lucru, pentru câ Sibiul aduce un aport în­ materiale, se creează condiţiile tru a aduce o contribuţie şi calea luptei hotărîte şi a în­
adunate în decursul centenarei dînd prem ii celor mai reuşite nii muncii români, germani şi creşterea productivităţii mun­ semnat la valoarea producţiei pentru creşterea continuă a ni­ mai însemnată la activitatea tă ririi şp lidnritâţii tu turor po­
sale activităţi, această bibliote­ costume. Acum au venit ţărani maghiari, în fră ţiţi, muncesc cu cii, reducerea preţului de co*t globale a regiunii Braşov şi velului de viaţă a( oamenilor vastă care se desfăşoară şi poarelor se poate asigura vic­
că şi cele mai m ulte dintre do­ din Gura R îului, Sălişte şi T i­ elan pentru traducerea în via­ şi îm bunătăţirea ca lităţii pro­ întregii ţâri. Sînt reprezentate m uncii. aici, ca în întreaga ţară. pen­ toria in lupta îm potriva im ­
cumentele sale sînt legate de lişca, din A vrig şi C ristian şi ţă a măreţelor sarcini ce le duselor. Prof. Njcotae Lupu a industria constructoare de ma­ In această ordine de idei, tru dezvoltarea învăţăm întu- perialism ului, pentru asigura­
numele „A strei" — Asociaţia din alte aşezări unde portul îşi revin din planul cincinal, con­ arătat că dacă trecutul c iliiu - şini, rhim ifl, industria bunuri­ vorbitorul s-a referit la măsu­ rea păcii in întreaga lume.
Transilvană pentru Literatura păstrează alesele sale frum u­ tribuind astfel la înflorirea rat al Sibiului solicită consi­ lo r de consum. Din Sibiu sînt rile, aflate în curs de pregăti­ lui. ştiinţei, cu ltu rii, la fău­ Evenimentele din O rientul
română şi Cultura Poporului seţi. continuă a scumpei noastre deraţie, prezentul său trezeşte exportate produse în 30 de ţări re, pe baza cărora începînd de rirea omului nou constructor M ijlociu au sustras atenlla de
român — creată în anul lflGl Tot aici se află expoziţia so­ p atrii — Republica Socialistă o profundă adm iraţie pentru din întreaga lume şi fără îndo­ la 1 august va avea loc o spo­ al socialismului şi comunis­ la alte evenimente poate mai
ca rod al luptei şi preocupării dalilor. Meseriaşii au adus la România. tot ceea ce s-a realizat şi se ială că multe din ele se bucură rire a salariilor mici, salariul m ului. grave chiar, cum este agresiu­
generaţiei de la 1048 pentru fă­ expoziţie tot felul de produse In cuvîntul său, tov. loan înfăptuieşte astăzi sub condu* de o înaltă apreciere, dticînd m inim ridieîndu-se la 700 de V orbitorul a arătat în con­ nea americană în Vietnam, In­
urirea pprin ■'cultură a unităţii lucrate cu mare meşteşug. Oas­ M eţiq, vechi m ilita n t al miş­ cerea Partidului Comunist Ro­ vestea despre hărnicia m price­ lei. Este un început bun, pe li­ tinuare că cele mai bune tra ­
naţionale a rom ânilor şi ridica­ peţii şînt in vita ţi să asiste la cării muncitoreşti, a arâlat că mân. Aceste realizări ale ge­ perea oamenilor mVincTÎ din nia înd e p lin irii directivelor d iţii de luptă pentru elibe­ tensificarea escaladării, a bom­
aţi
bardamentelor aviaţiei ameri­
Sibiu. Succese de seamă
rea cdltifrălă a maselor. Aso­ .N unta ciobănească", prilej de nu este bucurie mai marc pen­ niului creator al poporului au obţinut şi dv., ca toţi oamenii trasate de Congresul al IX-len. rarea naţională şi socială au
ciaţia a promovat o muncă, reînviere a unor variate obice­ tru el decît aceea de a ve­ contribuit de-a lungul vrem î- muncii din România de altfel, p rivind ridicarea nivelului de fost continuate de clasa m un­ cane împotriva oraşelor si cen­
de cercetare ştiin ţifică şi o pro­ iu ri din partea locului Cînte- dea cum idealurile de liberta­ lor la întărirea respectului re­ în realizarea planului pe 1060 viaţă a! oamenilor m uncii. citoare, de mişcarea m unci­ trelor Industriale ale Republi­
pagandă cultural-economică, cul, Jocul, strigâtura, tot alaiul te şi bunăstare pentru care ciproc şi a legăturilor frăţeşti şi pe primele 5 luni ale aces­ Faptul că am putut lua a­ torească, do partidul comu­ cii Democrate Vietnam. Noi
care a cuprins marea m ajori­ de tra d iţii se îm bină într-o sui­ între români, saşi şi maghiari. tui an. Faptul câ întreprinderi­ ceste măsuri în anul acesta mai nist. care a avut şi în Sibiu considerăm că este necesor ca
tate a satelor transilvănene. tă încîntătoare, plină de voie s-au Jertfit în anii ilegalităţii R elaţiile strînse şi influenţele le din Sibiu au realizat sarci­ devreme decît prevăzusem la puternice organizaţii. Vă este forţele nntilmperialiste, mişca­
rea comunistă, ţările socialiste
In trîn d în sălile bibliotecii, bună. numeroşi fii ai poporului nu reciproce dintre poporul ro­ nile de plan în proporţie de a­ Congres se datoreşte realizări­ cunoscut câ aici s-n ţinut In să-si intensifice acţiunea tor de
conducători) partidului şi sta­ Continuîndu-şi vizita, oaspe­ devenit astăzi, sub conduce­ mân şi naţionalităţile conlo­ proape /H>2 la sută la producţia lor ce le-am obţinut în prim ul 1922 Congresul General al sprijinire a Republicii Demo­
tului vizitează expoziţia retro­ ţii admiră expoziţia de pro­ rea partidului, realitate. în ­ cuitoare, cimentate p rin mun­ globală şi aproape 103 la sută an şi jum ătate în dezvoltarea sindicalelor din România, p ri­ crate Vietnam si să facem to­
spectivă de documente, manu­ duse prem iale — tradiţie sta­ cercăm un sentiment de la productivitatea m uncii, ob- industriei, agriculturii. mul Congres a) U niunii Tine­ tul pentru a opri mina agreso­
scrise Şi tip ă ritu ri. Reţine în tornicită de Astra, asistă apoi ca şi lupta comună, şi-au gă­ ţinînd totodată economii şi be­ După cum vedeţi, tovarăşi, relului Comunist, ceea ce ara­
prim ul rînd atenţia un docu­ la un dans specific nceslor profundă recunoştinţă faţă de sit în zilele noastre, în con­ neficii peste plan. dovedeşte depinde de noi toţi — m unci­ tă şi preţuirea dar şi forţa pe rului amerVran în Vietnam, pen­
ment care atestă că, în anul serbări — câluşerul, pe melo­ conducerea partidului pentru d iţiile socialismului, cea mai entuziasmul cu care oamenii tori. ţărani, intelectuali — de care o aveau clasa muncitoa­ tru a asigura pacea în această
Considerăm o-
zonă a lumii.
1544, de sub tiparniţele sibiene dia „banul Mărăcine", pentru g rija şi atenţia cu care îi în­ fericită rezolvare şi desâvîrşi- m uncii înfăptuiesc programul felul cum flecare la locul său re, mişcarea muncitorească ceasta ca una din îndatoririle
— încă de pe atunci vestite — ca apoi să se oprească la .E x­ elaborat de Congresul al IX -lea de muncă îşi îndeplineşte înda­ in Şibiu. Oamenii muncii din
a ieşit prim a carte de slovă poziţia de copii", o allâ tradi­ conjoară pe vechii m ilita n ţi re, m ulţum ită politicii pline al partidului, evidenţiază ma­ torirea ee-i revine, să asigurăm Sibiu, clasa muncitoare, orga­ deosebit de importante ale miş­
românească datorită lui F ilip ţie a Astrei, care premia în — înalta pildă de respect şi de clarviziune a partidului. rile posibilRăţi şi rezerve exis­ progresul mai rapid al patriei nizaţiile ei au luat parte ac­ cării noastre comuniste si ca
Moldovanu. Sînt expuse, de a­ fiecare an mamele ce-şi îngri­ preţuire a tra d iţiilo r mişcă­ Profesorul Nicolae Lupu a tente încă în întreprinderi, ca­ noastre şi ridicarea bunăstării tivă la lăKtui narea dictaturii unul din criteriile internaţiona­
semenea, vechi tip ă ritu ri şi ma­ jeau şi educau odraslele cu rii noastre revoluţionare V or­ re trebuie să fie şi mai bjne întregului popor. Noi sîntem fasciste, la cucerirea puterii lismului socialist, pentru că in­
nuscrise transilvane, muntene cea mai mare pricepere Poa­ oferit apoi tovarăşului Nicolae puse în valoare. Aş dori să fe­ convinşi câ. muncind cu entu- politice dc către clasa munci­ ternaţionalismul înseamnă spri­
şi moldovene, acte referitoare te că această adm irabilă Ira- bitorul a încredinţat condu­ Ceauşescu un exemplar din licit. în numele conducerii de *iasm. poporul nostru nu nu- toare în nlînnlâ cu ţărănimea, jin acelui popor care astăzi sur
la legăturile revoluţionarilor diţie şi-ar găsi o binevenită cerea de parlid şi de stat că prim a enciclopedie româneas­ partid şi de stat. pe toţi oame­ iriai că va îndeplini, dni va de­ cu toţi oamenii muncii. feră agresiunea americană, în­
paşoptişti din cele trei ţin u tu ri reluare în zilele noastre, eînd va face totul pentru a-şi adu­ că, care a văzut lum ina tipa­ nii m uncii din Sibiu pentru păşi sarcinile planului cincinal Am ascultat aici pe tova­ seamnă lupta împotriva agre­
româneşti. In fiecare an se o r­ atenţia partidului şi stalului ce contribuţia la educarea ge­ realizările obţinute în a ctivita­ $i sîntem încredinţaţi câ şi si- răşul Meţiu, un vechi m ilita n t sorului. pentru a opri această
ganizau sub egida Astrei am­ rului aici la Sibiu tea lor de pinâ acum. bienii vor aduce o contribuţie al m işcării noastre. Sînl nu­ agresiune. Poporul nostru a a­
ple manifestări populare, la nostru este concentrată cu ne­ neraţiei tinere în sp iritul dra­ Salutul ţăranilor coopera­ In cadrul planului cincinal însemnată la aceasta meroşi şl în Sibiu şi în Bra­ cordat si va acorda întregul
care veneau orăşeni şi să­ măsurată grijă spre creşterea gostei şi devotamentului ne­ tori din raionul Sibiu a fost şi Sibiul are de îndeplinit sar­ S ibiul are o bogată istoric, şov vechii m ilita n ţi, care prin său sprijin poporului vietna­
teni din mai toată Transil­ şi educaţia viitoarelor genera­ m ărginit faţă de partid, faţă adus de preşedintele coope­ cini importante în ce priveşte încă din secolul a) X fV -lca activitatea ipr au adus o con­ mez şi sîntem încredinţaţi că
vania. O astfel de «ser­ ţii de constructori ai comu­ de trecutul său glorios. creşterea producţiei, a produc­ oraşul dumneavoastră a jucat trib u ţie dc seamă la obţine­ el va obţine victoria, că va iz­
bare a A strei" a fost organi­ nismului. rativei agricole de producţie tiv ită ţii muncii, ridicarea cali­ un rol im portant în dezvolta­ rea cuceririlor revoluţionare goni pe agresor. De asemenea,
zată şi în această zi, în parcul La ieşirea din parc. condu­ Ca dascăl, om de ştiinţă şi din comuna Sura Mic5. Nico­ tă ţii şi a nivelului tehnic al rea legăturilor economice şi ale poporului nostru, iar după evenimentele din Orientul
din faţa bibliotecii, cu ocazia cătorii de partid şi de stat sînt cercetător — a arătat apoi lae Tyăni|ş, care a arătat câ produselor. Numai în Sibiu ur­ culturale dintre ţările româ­ instaurarea puterii populare M ijlociu ap sustras atentia. şl
vizitei conducătorilor de partid din nou ovaţionaţi de o mare prof d r docent Carol G ollner traiul cooperatorilor sibieni a mează să fie realizate noi o- neşti. După cum se ştie, aici s-au aflat în primele m u lu ri poate reoclipnea imperialistă a
şi de s ta t m ulţim e de oameni. — am p rim it cu mare satis­ devenit mereu mai îmbelşugat. biectivo economice care cer in­ au fost tipărite p rintre prim e­ ale luptei pentru construirea şi urm ărit aceasta, do la preo­
La intrarea în parc, trei bă- In faţa impunătoarei clă­ vestiţii de peste 1.3 m iliarde le publicaţii care au contribuit societăţii socialiste. Aş dori cuparea pentru securitatea eu­
trîn i meseriaşi sibieni poartă d iri a muzeului Brulcenlhal, facţie măsurile luate de partid Infăţişînd unele rezultate ob­ lei. Aceasta va face ca în 1070 la dezvoltarea c u ltu rii po­ să exprim aici aprecierea înal­ ropeană. De aceea, noi consi­
în întîm pinarea lor vin d i­ şi guvern privind organizarea ţinute în cooperativa în care porului român, la propagarea tă pe care partidul nostru o derăm că este necesar, mai cu
un steag. Este steagul .R euniu­ producţia industrială să fie mai
rectorul muzeului, prof. N i­ pe temelii solide a cercetării ideilor înaintate de dreptate dâ m ilita n ţilo r mişcării mun­ seamă în acest moment, cînd
mare cii poşte 70 la sută decît
nii sodalilor români din Sibiu", colae Lupu, şi întregul colec­ lucrează, vorbitorul a asigurat în 10(15. şi numărul salariaţilor socială şi unitate naţională. citoreşti, tuturor acelora care există o serie de încordări în
de la înfiinţarea căreia s-a tiv de conducere, urîndu-le un ştiinţifice, dezvoltarea susţi­ pe conducătorii de parlid şi din Sibiu să crească cu aproa­ Români, germani, maghiari ou prin munca lor, prin jertfele unele zone ale lumii, ca popoa­
scurs un veac. (C uvîntul soda- cald „bun sosit" în acest ves­ nută a ştiinţei şi reconsidera­ de stat că ţăranii cooperatori pe 20.nnn. Sînt. desigur, sarcini fă u rit prin munca lor în fră­ aduse au contribuit ca po­ rele europene să-si lărgească
tit lăcaş de artă şi cultură. rea valorilor culturale de ma­ din comuna sa vor depune ţită minunate bogăţii materia­ porul nostru să-şi cucerească legăturile între ele, sfl acţione­
litas în lim ba latină înseamnă mari. dar noi considerăm râ
Se vizitează cea mai valo­ să din trecutul patriei noas­ ceea ce aţi înfăptuit pînâ acum le şî culturale Pe aceste me­ libertatea, să păşească pe ca­ ze cu mai multă fermitate pen­
asociaţie, întovărăşire). Toţi roasă secţie a muzeului — ga­ toate eforturile pentru în flo ri­ este o dovadă câ oamenii m un­ leaguri au activat personali­ lea fă u ririi societăţii fără cla­ tru soluţionarea diferitelor pro­
trei — pantofarul Ilie Orăştea- leria de artă plastică Bru- tre. Bueurîndu-ne de condiţii rea continuă a agriculturii cii din Sibiu, com uniştii, toţi tăţi de seamă ca Gheorghe La- se, societatea socialistă. bleme care stan nerezolvate în
nu, croitorul Emanoil Bflncilâ kenthalul — cel mai vechi m u­ excepţionale de muncă, de noastre socialiste. salariaţii şi toţi cetăţenii ora­ zăr. Coşbuc, Slavici. $lefan Consncrindu-şi întreaga ac­ Europa, pentru aşezarea rela­
şl zugravul Iosif Costea, sînt zeu din ţară, de la deschide­ drepturi egale in valorificarea P rim it cu vii şi puternice şului şi raionului vor munci cu Ludvig Roth şi alîţîa alţii, tivitate ridică rii patriei, fău­ ţiilo r dintre ele pe bazo prin­
cipiilor egalităţii, suveranităţii,
membri ai Reuniunii încă de rea căruia se împlinesc 150 capacităţii noastre creat oai e aplauze, a luat cuvînlul secre­ tot entuziasmul, îşi vor m obili­ care au făcut ca Sibiul să ca­ ririi bunăstării poporului, par­ a neamestecului în treburile in­
za toată priceperea şi energia
tid u l şi guvernul nostru duc
numai
ca
pele renume nu
la începutul veacului. Cu vădi­ de ani — pune astăzi la dis­ şi de un clim at intelectual fa­ tarul general al C. C. al lor pentru a realiza în cele mai centru economic, dai ' şi cul­ in acelaşi tim p o politică ex­ terne. tn acest tel. promovin-
tă emoţie, ei oferă steagul reu­ poziţia maselor comori de artă vorabil, noî, toţi oamenii de P.C.R.. tovarăşul NICO LAE bune condiţii sarcinile ce le tural, şj trebuie să subliniez ternă activă, de apărare a cau­ dn-se relaţii bune între state,
niu n ii tovarăşului Nicolae de o mare valoare, reprezen­ cultură şi ştiinţă, cadre didac- CEAUŞESCU. revin. Fără îndoială câ realiza­ că intelectualitatea din Sibiu zei păcii şi socialismului în să poată sprijini mai susţinut
întreaga lume. Noi m ilităm cauza păcii în întreaga lume.
neabătut pentru dezvoltarea Prin întreaga lor politica, aţit
• re la ţiilo r de colaborare şi prie- internă. cît şi internaţională,
tenie cu toate ţările socialis­
Unu Leyc*. Prezintă Teatrul de păpuşi tele văduve (g ră d in i); SIM F.RIA: G iu- 9.25 Sfatul m edicului: Locul legumelor 8 te. considcrînd că această co- partidul $i guvernul nostru, po­
porul rom«in îsi aduc contri­
Pentru fimpuli^ L J Tel] O Jocnri Hc apă; 10.15 Emisiunea Riibe (g ră d in i); H U N E D O A R A : Depă- ţi uni din opereta „Ncapole sub sărutul g cialîsle constituie una din gn- buţia activă la cauza socialis­
Hin Alba Iul ia. • Film serial: W ilhelm
icppe la Varşovia („M u reşu l"): Fata lui
ji fructelor în alim entaţie: 10,10 Selec­
0 laborare, unitatea ţă rilor so-
|i|Ca («.Constructorul**); C opiii lui DflO
pentru sale: I2.I5
simfonic:
Concert
trio
mului. la cauza păcii în întrea­
de
Uascrl: 10.45 Ciută
locului*
17,00
Magazin II I. Fotbal : Selecţionata
(„g ră ­
Q pijnle („S ide ru rgistu i");
Sa}*
Dp-Re-M i si Ir»o Arm onia; II.Oii Oro-
Hivizionară
Rahy M atbiai
Knmânjci — Karlsruhe
pc oceasţa cale pentru că ea
(„F la căra "): Regina cîntccclnr (grădina
(R.F. a Geimoniei). 19,10 Telejurnalul dina „S idcrurgishrl") ; Casa noastră; uîc5 economică: 12.15 Biblioteci si hi- g rn n ţiile holârîioare ale asigu- ga lume. Vom m ilita neabătut
estradă;
de
h ho ttca rj; I-1.00 Conccrl
ră rii păcii în întreaga lume.
B M dumneqvoasit rii Ifeer avionul lui Aure) Viaicu ; 20.50 Film . C A L a N : Adevărat* (aţă a (ateismului l Suhin Drăgni: 17,10 Antena tineretului; dezvoltarea re laţiilor cu (oale corespunde alît intereselor po­
„F I; „ i ')• GM ELAR:
■le scară : 20.00 „X .Y .Z .* Cum u căzut
15.5*1 Cîrita clarinetistul Troian Lăiai»
de
Nc preocupăm totodată
10,15 Pagini din operele lui
porului nostru, cţţ şi Interese­
„Stan ti lţran şi p ia n u l* . ; 20,55 Re­
( „ I I Iu n ie "); PETROŞANI: Un film eu
21.20
cital spectacol Marcel Marceau ;
17.50 „P liu jh jre pe litora l* — muzică
Teatru în sluHio : „Lada" He Ion Sava ; 0 lală fermecătoare („Republica*'); Ce­ u}uură; IX,U5 Orizont ş tiin ţific : R.idini- ţările, indifcrenl de orînduî- lor popoarelor din întreaga
rul |i iadul („7 Noiembrie'*); L u P E N I:
lume.
22.15 M elodii distractive : 22,15 T e le ju r­ Şicana U ră nome ; Inspectorul de m ln p ii ?n cercetare si producţie; 11.-10 rea lor socială, considerind câ
(„M uncitoresc’*); V erilicat, ou evislă m i­ PROGRAM UL II : 11.00 Transm isiu­ nalul de noapte. poW(>c („C ultural'*) ; LONEA : Ce­ Incursiune în cotidian: l!l.3l> Sm.rt. 20.00 în felul acesla se creează con­ în încheiere, doresc sfi urez
Duminică ne (,,? Noiembrie*') ; Soja (grădină) S nea concertului corului şi orchestrei sim­ nuşa (seriile I ţi II) („M in e ­ dioLim c: „H ipnoza*. Scenariu de Ştef.in d iţii penlru asigurarea ‘ unei tuturor oamenilor muncii, tu­
Radinj*.i*ela dc seară: 20,45 Teatru v;i-
fonice a Filarm onicii dc stat „Gcorge
SEBEŞ ; Oglinda eu două leţe („P rogre­
ru l"): P E T R ILA : Cel 7 Hin Tehai V U L ­
sul") ; Albă ea zăpada ji cei 7 saltim ­ F.ncscu*. D irijo r. Nicolae lloboc: d iri­ C A N : Călătorul cu bagaj; U R IC A N I: llc rc iu ; 22,15 „G er înstelat* — muzică păci durabile, a til în Europa turor locuitorilor oraşului $1
banci („Sebeşul'*); A P O LD U L DE SUSi jo ru l corului, Valile F in ita. In program: A rijţa i A N IN O A S A : In nord. spre A- us'iyiă: 22,1 S Moment poetic. „Lum ină cil şi în celelalte continente raionului Slbhi. noi sl noi suc­
18 IUNIE Dacii ; A L B A 1U LIA : Faotoma din Simfonietla dc Mircea Chiriac (primă Inshaţ RARRATENI* Fantoma* te dez­ in tim a tă * — yţrsuri de Mori» Cane; ale lum ii. cese în activitatea închinată
audiţie); Concertul pentru pian şi o r­
lănţuie: PAROŞENI:
verde;
Lumina
M orrisw illc („V ic to ria ") t U ltim a caval­
22(50 Gura vana rintecelor; 2.02 M elodi­
cadă spre Santa Cruz (grădini) ; Două chestră de Valentin Gbeorghiu (solist I’ KNTIMJ 24 OlCfc G R IV ID IA : Magazinul de pc tirada ile nopţii. Ne îngrijorează faptul efl în dezvoltării incih$trieii ogrînil*
lo tu ri (,,2.1 Aug'-it**) ; Z I.A T N A ; M inu­ com pozitorul); cantata scenică „T riu m ­ mărci L IV E Z E N I: Procesul profesorului ultim a vreme in O rientul M ij­ tarii, ştiinţei, culturii, bunăstă­
nata A ngelici t TF.IUŞ Î Insulele ferme­ ful A fro d itci* de Cari O rff; 1.1,13 Con­ Vreme ncitahilâ, cu ceruj inai senin \V e lr| ORAŞTIEi Maica Ioana o înge­ PROGRAMUL II: 8.35 „Pc Mureş >i lociu a izbucnii conflclul ar­ rii întregului nostru popor,
cate ; BRAD : Omul care l-a ucis pe cert de p rîn t: 14.10 Program oferit He noaptea şi dimineaţa şi noros ziua. cînH, rilo r (,,Patria") i Cioeiara (grudioa „P a ­ pe T lrn a v j* — emisiune He folclor: 9.10 Vă doresc multă sănătate şl
Liberty Valaoec ; G U R ABARZA : O cl»- soliştii Gigi Morga. Doina Badea. Char­ izolat, vor cădea averse de ploaie. În ­ tria**); Cata neliniştită („Flacăra*'); CU- Dicţionar literar pentru şcolari; M ihnil mat înlre ţările arabe şi Iz-
tft n c o h ijn n lli ; H A ŢE C ; Uo martor în les Aznavour, Sammy Davis — ju n io r; soţite He descărcări eledrite. V in lu l va G IR : C it timp c} sănătos (,.M uncito­ Ko^âlmccanu: 10,10 De la scriitori ta rael. De la început, partidul fericire la toth tovarăşi I
oraş : IL IA : Faust X X . 15.10 Concurs cu public; 15.10 Perso­ su(la moderat Hin nnrH şi nord-vest. resc"); Strigătul („7 Noiem brie")t Stea­ ascultători. Ile nriclle Yvonne Stahl: E- Cuvîntarea a fost subliniată
DF.VA: SpSutuiI (<ii»cma(ografu1 „P 4 - naje în monolog; Manon din opera Temperatura Sn creştere uşoară, rina va ua baletului (grădină); SF.BEŞt Triu m fa l vnlnţia rumânului fem inin; II. 1.1 Pagini nostru a arătat, că este ne­
lri» “ ) ; F iţi înaripa»»! (..Arta**) ; „M aim n" de Masscnet; IG.10 La Horă-n fi cuprinsă intre 20 şi 25 grade, iar 1 Vii Rubin Ifnod („P rogresul"); Judeca­ 'lin repertoriul c iru lu i Radiolelcvir.iunii; cesar să se facă totul pentru în repetate rîndurt de v ii Şi
Dame d< Patîs (nradină) ; SIMF.RIA : sat cu cînlec şi joc: 17,15 Recital He noaptea între 9 şi 13 grade. Cca|5 lo ­ 12.03 Rec«i|ionilări Hin program; 12.25 puternice aplauze.
Giuieppe la V aijnvia („M u rc ju l") ; Fata harpa Liiioa Pasquali; 13,0(1 Opereta cală dimineoţa. rea pisoiului Brnjo („Sebeşul"); APOL- Prima iubiie. prima melodie; 13.30 De a nu se ajunge la lupta cu După m iting, conducătorii de
lui Robe (grădini) ; H U N E D O A R A : „A na Lngnjana* dc Filarct llnrhu D U L DE SUS t Dacii : A LB A IU L IA : toate pentru to ţi: |5,fl0 A rii din operele armele. Din păcate, nu s-a
Moara cu noroc („C on tlru cto ru l ) 5 A n­ (montaj m uzical-literar): I9.2H Revista PENTRU URMĂTOARELE înainte dc război („V icto ria ") | Camera interpretate de Ijncu C ro ia ; 15,30 Tea­ putut evita acest lucru. Con­ partid şi de stat străbat din
gelica si regele („S idcrurgU tal") ; C oli­ PROGRAM UL lt s.iiu T cjiu» ludiolo- literară radio; 20.30 Concert de melodii 2 ZILE tru serial; ..Ta na te Scatiu* de D niliu siderăm că astăzi este necesar nqu principalele artere ale o­
lia unchiului Tom (gradina „SiHerurgiS- nic pentru copii: „Semnale salvatoare ; româneşti; 22.00 Din Festivalul muzical în formă de „L *‘ (g ră d in i); Umbrele Zainfirejcu ; 1(1.30 Strune vesele — mu­ raşului, indrepţîndu-se spre
iu l" )i jandarmul din Salul Iro p cr (..F»a- internaţional „Toam na la Varşovia* — Vremea se încălzeşte, dar rim loe ne- atrăm ojilor uitaţi („23 A uguil*'); Z L A T - zică uşoară; 17.lll „In parc* — muzică sâ se facă lotul penlru a se
eăra"); T E L tU C : Cheile cerulm ; G H Iî- 9.15 Transmitem pentru sate; 10.511 Itin e ­ l%G; 23.07 M elodii româneşti; 23,52 slahilS, favorabilă ploilor izolate. N A : Boreaccin '70; T E IU Ş : Insulele fer­ usoari: 17.-10 Cronică lite ra ri dc N. Ma- lichida urm ările acestui război. Braşov. M iile (ie cetăţeni ve­
rar folcloric muzical: I2.UU
toate
De
LAR : Caia noastei ; .C A ^A N : Adeva- pentru to ţi; 13.10 Estrada duminical!»j Dans în noapte. nolescu: 18,20 ^Din muzica popoarelor ; Aceasta înseamnă eă Izraelul n iţi în întîm pinarea în a lţilo r
• ala (a|S a fascismului ; PETROŞANI ; Buletine de ştiri şi radiojurnale) (î,00 mecate; RTtADi Omul care l-a uei* pe 18,10 Opera saptân'îmi: „O lk c llo * de oaspeţi îi salută cu entuziasm.
In d rirn c tu l Pa»daillan ; Un lilm cu o 14.15 Programul orchestrei de mutica 7,00; 11,00; 13,00; 20.00; 22.00; 24.00; Luni Liberty Valanrct C U R AU AR ZA: O cla­ Verdi. Solişti: Rcusta Tebaldi, M ario trebuie să-şi retragă trupele
la(& lermceiloare („Republica ) î Ccroi populară a Radiotelcviziunii Solişti F.- 2,55 (programul I) ; G,30 : 7.10 : 10,00 : să neobişnuită; H A ŢE G : Un martor in del Monaco, A ldo P ro tti; 19.10 Curs de de pe terito riile ocupate, câ In drum spre Braşov, con­
«i iadul (.,* Noiembrie ) î L U P E N Ii lisabeta Pavel şi Dan Moîsejcu: <5.10 14.00: 10.00: 19.00 : 21,00 ; 23.00; 0,55 limba engleză; 19.45 Actualitatea tea­ ţările arabe şi Izraelul trebuie ducătorii de partid şi de stat
C în tire ţi români pe scenele lum ii: va ­
Steaua fără nume t Inspeetorol de oraş; IL IA : M usafiri ciudaţi pe mun­ s-au oprit în eopunele $elim -
poliţie („C ultu ra l) ; LONEA : Lo­ lentin Tcodorian: 10.0(1 Sclceţiuni Hm (programul II) 19 IUNIE tele de gheaţă. tra li; 21,15 Prime audiţii He o p e tl: să-şi rezolve problemele liti­
comotiva furată (•'M iocrul ) î ■ F-* opereta ..Lilia cu l* de Johann Strauss ; „Franccsca da Rim inî* de Zandonai ; gioase pe calea înţelegerii. Nu­ băr şi Avrig. au vizitat oraşele
T R IL A ; Cei 7 din Teha ; V U LC A N : 17.10 Din folclorul orăşenesc; 151.15 Bu­ 23,07 Melodii româneşti; 0,10 M elodii V ictoria şi Făgăraş.
Călătorul c« bagaj ; U R IC A N I : Ar»i(o; chet He m elodii; 20,10 Album folcloric : lirice. mai în acest fel se va pu­ Sîmbâtă dupâ-amiazâ a avut
A N IN O A S A : In nord spre Alasbo ; 50.10 Teatru scurt: „Moneda de cinci tea restaura o pace trainică
Ra RHATENI : Fantoma» se : mărci numită Mi'tllcr* He Karl W jltltn - Ruletine de ţtir i ţ i radiojurnale: 5.00 în această zonă a lum ii, se loc o m tîlnire cu activul de
LIV E Z E N I : Procesul prn- K
P/SROMÎNI : Lumina verde t CRIV1D1A: : 21,10 Cinlă Ion Cristoreann si Mic 0.00 Cum va li vremea, aslă/i?; 9.02 5.10; 7.00; 9.00; 11.00; 13.00: I5.U0 ; partid din regiunea Braşov.
R is c u b ; ilă ; 22.40 Nemuritoarea canţonetă. Gimnastica dc dimineaţă; 9 .IU Emisiune I1MI0: 18,00: 22.00: 24.00: 2.55 (progra­ va asigura posibilitatea de
(esnrulul W cir ; ORAŞTIE : Omul din C în ti Ion l’ iso şi Bogdan Paprocki : pentru copii şi tinerelul şcolar • Ecra­ D E V A * Moalparnpsse 17 („P a tria") ; PROGRAM UL I: 3.00 Ţgt înainte: mul I): 7,30; 8.30; 10.00: 12.00; 17,00; dezvoltare democratică a po­ CONSTANTIN M ITEA
Rio („Patria**); America, America („H a - 25.00 Alegeţi ritm ul preferat; 2,02 M elo­ nul cu păpuşi: „O poveste veche* de Cavalerul ( i r i zale („A rta *'); Logodni- 1,25 La microfon, melodia preferată; 19.00; 21.00; 23,00; 0.55 (programul II). poarelor de aici, se vor pu­ GHEORGHE SECUIU
eăra**) ; CUG1R ; Cit timp c jti sănătos diile nopţii.