Page 65 - Drumul_socialismului_1967_06

PROLETARI DIN 1VQATB WARîhEi UN IŢI-VA \
Sosirea delegaţiei României

la sesiunea extraordinară

a Adunării Generale a O.N.U.

NEW YORK 19 T rim isul Corneliu Mânescu, m inistrul
special Agerpres, R. Căplescu, afacerilor externe al Republi­
tra n sm ite : cii Socialiste România. Delega­
Duminică scara a sosit la ţia este însoţită de consilieri
New York delegaţia R epubli­ şi experţi.
cii Socialiste România, condu­ Pe aeroportul ICennedy, de­
să de tovarăşul Ion Gheorghe legaţia a fost întîm pinatâ de
Maurer, preşedintele C onsiliu­ şeful protocolului O.N.U., Pier-
lui de M iniştri, pentru a parti­ re de Meulemeester. Au fost
cipa la sesiunea extraordinară de fată ambasadorul Gheorghe
a A dunării Generale a O.N.U., Diaconescu, reprezentantul
consacrată exam inării situaţiei permanent al ţâ rii noastre la
din O rientul Apropiat. O.N.U., Petre Bâlăceanu. am­
Din delegaţie face parte şi basadorul Republicii Socialiste
România în S.U.A., precum şi
membri ai m isiunii române la
O.N.U.
CU VlN TA REA T O V A R Ă Ş U L U I Strungarul Mlrcea Guîa de

la U R U .M . Petroşani, fruntaş
în întrecerea socialistă în ul­
tim ii doi ani, se menţine evi-
I denţiat lună de lună. îatâ-1 in
N IC O LA E C E A U Ş E S C U | unui nou lot de piese execu­
j fotografie controlînd calitatea
tate de el.
Foto : V. ONOIU

la întilnirea cu activul de partid din regiunea Braşov

C R O IV I C Ă

DRAGI TO VAR AŞI, şi o înfăptuiesc cu hotârîre şi proiectanţii, dar aceasta nu precia chiar ca bună — dar Ele arală ce popor m inunat . la cîteva monumenle de artă
şi ferm itate. diminuează cu nim ic răspun­ sînt condiţii ca investiţiile pla­ avem, cum a ştiut el din tim ­ şl Istorice. Sînt nenumărate a­ T ova ră şul. Petre Lupu, pre­ cancelarul federal al Republicii
Ne aflăm la încheierea vizi­ Realizările oamenilor m un­ derea conducerilor în tre p rin ­ nificate să se realizeze în în­ puri îndepărtate să păstreze şi semenea monumente în regiu­ şedintele. C om itetului de Star Austria, dr. Josef Klaus, va face
tei noastre în regiunea Bra­ cii din Braşov sînt o contri­ derilor şi a organelor regio­ tregime, atît în acest an, cît să dezvolte tra d iţiile frum o­ nea dv., evocind trecutul în­ pentru Problemele Organizării o vizită oficială în România în
şov. Aş încerca să redau im ­ buţie însemnată la m arile în­ nale şi orăşeneşti de partid. ş: în în tre g u l. cincinal. Ast­ sului, aria populară, care are depărtat al poporului român, M uncii şi Producţiei şi ale Sa­ prim a jum ătate a lu n ii iulie
presiile cu care am rămas în fă p tu iri ale întregului nostru Dacă ia început mai sînt c ri­ fel, se va dovedi şi în acest valoare nu numai pentru ţara luptele pe care el le-a dus, larizării, ş-a înapoiat luni ac.
urma în tfln irilo r cu activul de popor pe calea construirii so­ ticate şi ministerele şi proiec­ domeniu priceperea şi capa­ noastră, dar şi pe plan inter­ împreună cu germanii şi ma- d,upă-amiâzâ în Capitală, ve­
partid şi de stat, cu m uncito­ cialism ului, a rid ică rii nive­ tanţii, pînă la urmă râmîn sub citatea organizaţiilor de par­ naţional. Este demn de rem ar­ ghlarii, de-a lungul secolelor nind de la Geneva, unde a par­ * ★
rii, ţăranii, intelectualii, cu lu lu i său de trai. Regiunea focul c ritic ii numai conduceri­ tid şi a colectivelor de oa­ cat că in întreaga activitate pentru eliberarea de sub ju ­ ticipat, în calitate de conducâ-
oamenii m uncii români, ma­ Braşov ocupă un loc de sea­ le de întreprinderi şi organi­ meni ai m uncii, de a înfăptui a form aţiunilor artistice şi în gul exploatatorilor, pentru o tpr-.al .delegaţiei Republicii Luni seara a plecat la Roma
ghiari, germani, cu zeci şi sute mă în industria ţârii, dînd zaţiile de partid. Iată de ce, sarcinile trasate de partid. Noi arta populară în genere se re­ viaţă mai bună. Chiar dacă nu Socialiste România, la lucră­ poetul Darie Novâceanu. In
de m ii de locuitori ai oraşelor circa 11 la sută din totalul ca să evităm critica — doar sintem convinşi că veţi, reali­ flectă viaţa şi munca în fră ţi­ întotdeauna cei care au d u s : rile celei de a 51-a sesiuni a tim pul vizitei în Ita lia scriito­
şi satelor regiunii Braşov, băr­ producţiei industriale. A ici se nu e prea plăcută — trebuie za cu succes aceste sarcini. tă a rom ânilor, m aghiarilor aceste lupte au putut să cu­ C onfqrinţej Internationale, a ru l român va face expuneri
leagă roadele, ele au avut o
baţi, femei, tineri, care cu to­ găsesc o serie de întreprinderi să fim de la început mai pre­ Am putea spune. în conclu­ şî germanilor. Form aţiunile mare însemnătate pentru dez­ M uncii. ' . - „ , ■. .■ p rivţnd literatura'rom ână con­
ţii, într-un fel sau altul, au constructoare de maşini care tenţioşi faţă de proiectanţi şi zie, că vizita în întreprinderi­ sînt de altfel comune, în dan­ voltarea economică şi socială temporană şi tva prezenta an­
ţin u t să-şi exprim e sentimen­ au un rol de o im portanţă de ministere, să depunem toa­ le din Braşov ne-a lăsat o im ­ suri şi în cîntece se găsesc e­ a regiunii. . > ‘ * ’ ' tologia „Poeţi rom âni de după
tele de încredere nestrămutată deosebită în economia naţio­ te eforturile pentru ca noile presie bună şi felicităm din lemente din arta şi cultura tu­ război**, recent apărută la edi­
în politica m arxist-leninistâ a nală. Se găsesc, de asemenea, unităţi să fîe realizate in con­ toată inim a pe toţi cei care turor acestor naţionalităţi, căci Aş dori să menţionez că La invitaţia guvernului Re­ tura Guanda.
partidu lu i nostru. In manifes­ im portante întreprinderi chi­ d iţiile cele mai bune, să poa­ au contribuit la realizările ob­ în decursul tim pului, cu toa­ mai peste tot ni s-au înfăţişat publicii Socialiste România,, . v •
tă rile călduroase cu care am mice, ale industriei uşoare şl tă lucra bine din prim ul ţinute — m uncitori, tehnici­ te încercările de separare si multe vestigii care adeveresc« .»sr > î . -(Agerpres).
fost in tîm p in a ţi de oamenii alimentare. Regiunea Braşov m om ent Noi considerăm că eni, ingineri, conducerile în­ învrăjb ire din partea claselor existenţa' dacilor şi rom anilor,
m uncii din Braşov, din Tîrgu este una din cele mai indus­ activitatea în domeniul inves­ treprinderilor, organizaţiile de dominante, aceste elemente pe aceste meleaguri, continui­
Secuiesc, Sf. Gheorghe, Ru­ trializate regiuni ale ţă rii tiţiilo r în regiunea Braşov se partid şi, bineînţeles, comite­ s-au întrepătruns, contribuind tatea vieţii economice şi so­
pea, Sighişoara, B laj, Mediaş, noastre. Este adevărat că şi desfăşoară, am putea spune, tul regional şi comitetele ra­ la sudarea u n ită ţii indestructi­ ciale în secolele ce au urm at; Comemorarea
Sibiu, Făgăraş, din comuna în trecut, ea a cunoscut o dez­ satisfăcător — nu o putem a- ionale şi orăşeneşti de partid bile dintre români, maghiari prăbuşirii Im periului roman.
Moacşa şi altele, ne-a im pre­ voltare mai mare decit alte re­ şi germani. U niţi, oamenii In această p rivinţă ne-a im -'
sionat în mod deosebit felul giuni, dar trebuie să spunem muncii, indiferent de naţiona­ presionat ceea ce am văzut în : lui Titu Maiorescu.
că locul de frunte în ce p ri­
în care ei au înfăţişat realiză­ veşte industria l-a ocupat şi Prin muncă stăruitoare să punem litate, au fă u rit toate bogăţi­ muzee, şi mai ales faptul că* XI v. -
rile obţinute pînă acum, ca ile materiale şi spirituale de la Moacşa — dacă nu mă în -’ ' îm plinirea unei jum ătăţi de' docenţi A lexandru Dima şi Du
şi perspectivele m inunate ce îl ocupă in anii socialismului pe aceste meleaguri, au înfăp­ şei — un tînâr cooperator a veac de- la moartea lui T itu m itru Macrea, mem bri corei
se deschid în faţa fiecărei în­ ca rezultat al po liticii de in­ tu it socialismul şi sub condu­ ţin u t să ne prezinte unele din- Maiorescu a fost comemorată pondenţi ai Academiei, c ritic ii
treprinderi sau cooperative, a dustrializare, al atenţiei deo­ în valoare marile posibilităţi cerea partidului îşi aduc con­ rezultatele cercetărilor sale luni dupâ-amiază în cadrul u­ lite ra ri Matei Călfnescu şi Io
fiecărui oraş sau localitate din sebite pe care partidul nostru trib u ţia la înflorirea patriei arheologice, ca să spun aşa.' nei manifestări organizate în. Dodu Bălan au vorbit despre
regiune. Toate acestea sînt o a acordat-o industriei con­ socialiste. Aceste minunate co­ In tr-u n colţ din sediul coope­ sala Dalles de Comitetul de viaţa şi activitatea m arelui cri
dovadă grăitoare a faptului că structoare de maşini, al price­ ale agriculturii socialiste mori ale creaţiei populare tre­ rativei el adunase diferite o­ Stat pentru'C ulturâ şi Artă, U­ tic, despre contribuţia' lu i 1
oamenii muncii din regiunea perii oam enilor muncii, a cla­ buie încurajate, dezvoltate, iar biecte care demonstrau că pe niunea S criito rilo r şi Comisia stimularea creaţiei Jiterare, 1j
tim p u ri în această localitate
oamenii de creaţie din Bra­
Braşov, la fel ca şi întregul sei muncitoare din Braşov ca­ şov, din Sibiu, din celelalle au locuit daci. El ne-a in fo r­ Naţională Română p e n t r u difuzarea şi cunoaşterea valor
re au ştiut să valorifice în con­ In continuare, tovarăşul realiza producţii m ari; ţărăni­ UNESCO
nostru popor, urmează cu în ­ d iţii bune m ijloacele financia­ Nicolae Ceauşescu a spus: In mea din Braşov ştie să pro­ centre, inclusiv cu sp rijin u l mat că acolo se găseau doar C uvîntul de deschidere a fost' lor cOlturale ale poporului r o
mân.
credere neabătută politica in­ re şi m ateriale puse la înde­ Braşov, deşi agricultura nu ducă cartofi, sfeclă de zahăr celor din Bucureşti, au dato­ o mică parte din obiectele pe rostit de prof Univ. dr. docent A urm at o retrospectivă I: -
ternă şi externă a partidului mână/ deţine o pondere atît de rid i­ şi de sute de ani se ocupă de ria să facă mai m ult pentru a care le descoperise, cea mai Alexandru Bălăci, vicepreşe­ terară intitu la tă ,0 seară la
le pune în valoare şi a rid i­
la
mare parte fiind trim ise
cată în economia regiunii ca creşterea animalelor. De a­ ca la un nivel mai înalt în­ muzeul raional. De ce subli­ dinte al CSCA, secretar general Junimea", Ia care şi-au d ît
în alte regiuni ale ţării, ea ceea se pare că neajunsurile treaga activitate cultural-ar- niez acest lucru ? Pentru că al Comisiei Naţionale Române concursul actori de la teatre­
pentru UNESCO
Activitatea în industrie - la are im portanţă, deoarece dă pornesc mai m ult din partea tisţîcâ din regiune. mi se pare de o deosebită im ­ In continuare prof. univ. dr. le bucureştene. (Agerpres)
a
organelor de specialitate,
cantitatea cea mai mare de
portanţă preocuparea tin e ri­
cartofi pentru fondul central, sfa turilor populare, a celor Iată, tovarăşi, cîteva im pre­ lo r noştri de la sate de a cu­
o cantitate însemnată de sfe­ care sînt chemaţi să «ndrume sii despre activitatea în in­ noaşte trecutul, de a-şi aduce
nivelul rolului hotărîtor pe care-l clă de zahăr şi are un sector şi să acorde u n ităţilor agri­ dustrie, agricultură. învâţă­ contribuţia la înţelegerea mai
zootehnic relativ dezvoltat. Nu cole sprijin tehnic. m înt şi pe tărîm cultural-ar- adîncâ a felului în care s-a
voi vorbi despre succese, în- Cu p rile ju l vizitei noastre, tistic. După cum vedeţi, sînt form at poporul român, cum
Impresii în general bune. Ca
îndeplineşte în întreaga viaţă tuturor. Desigur că au fost ob­ am constatat preocuparea per­ în orice domeniu sînt şi une­ au tră it oamenii în trecut pe
trucît ele vă sînt cunoscute
manentă a ţărănim ii coopera­
ţinute o serie de realizări. Pro­ tiste pentru ridicarea nivelu­ le observaţii critice, dar, fă- aceste păm înturi. E o preo­
ducţiile sînt însă sub posibili­ lui de activitate în producţia eînd bilanţul general, putem cupare bună, care trebuie nu
numai încurajată, dar şi spri­
economică tăţile agriculturii noastre so­ agricolă. In general ne-a lă­ spune că activitatea desfăşu­ jin ită . Ea arată câ arheologii
cialiste. Trebuie să recunoaş­ sat o impresie plăcută felul rată de oamenii muncii din
tem că producţia de cartofi în care sînt lucrate ogoarele, regiunea dv., sub conducerea au încă m ulte de făcut în a-
Sînt în Braşov uzine a că­ tehnicâ-adm inistrativă. De a­ este mică, la fel şi pro­ existînd perspectiva de a se organizaţiilor de partid, esle ceastâ regiune şi că dacă se
rodnică şi pentru aceasta fe­
ror producţie străbate nume­ ceea, trebuie să ajutăm con­ ducţia de sfeclă. Nu mă refer obţine în acest an unele re­ licităm din inim ă pe toţi lo­ pun serios pe muncă găsesc
roase ţări. In general produ­ ducerile întreprinderilor să la griu sau porumb pentru că colte bune cuitorii regiunii Braşov şi or­ un sp rijin uriaş la masele
sele lo r reuşesc să primească lucreze bine, să-şi însuşească aceste culturi nu sînt specifi­ Este de dorit insă. ca atît ganizaţia regională de partid.
o apreciere pozitivă, duoînd tem einic ştiinţa conducerii şi ce regiunii. Nici în ce priveşte comitetul regional şi celelalte largi de oameni ai muncii, la
vestea despre hărnicia poporu­ organizării producţiei, să a­ zootehnia, rezultatele nu sînt organe de partid, rit şi orga­ In cursul vizitei ne-am oprit tineretul nostru.
lui nostru şi mai cu seamă corde mai m ultă atenţie mo­ pe măsura p osibilită ţilo r; mai nele agricole îndeosebi să ac­
despre succesele obţinute în b iliz ă rii specialiştilor şi tutu­ cu seamă producţia de lapte tiveze mai stăruitor pentru li­
domeniul in dustrializării de ror oamenilor m uncii la în ­ este mică. Consider că îndrep- chidarea lip su rilo r şi ridica­ înfrăţiţi, oamenii muncii, fără
România socialistă. Aceasta deplinirea sarcinilor puse de tînd în continuare atenţia or­ rea agricu ltu rii din regiunea
pune însă în faţa m uncitori­ partid în faţa industriei noas­ ganelor de partid şi de stat Braşov la nivelul de dezvol­
lor, inginerilor şi tehnicieni­ tre. Ceea ce a realizat indus­ înspre industrie, cum e şi nor­ tare al agriculturii socialiste deosebire de naţionalitate, con­
lo r din Braşov răspunderi şi tria din Braşov este o garan­ mal pentru Braşov, trebuie să moderne; agricultura regiunii
ma! m ari. In urm ătorii ani, ţie că ea va obţine succese existe în acelaşi tim p ceva să poată sta alături de indus­
Noi tribuie cu entuziasm la înflorirea
producţia de tractoare, cami­ şi maî mari. Noi am dori ca mai m ultă grijă pentru agri­ trie. prin rezultatele ei bune,
oane, rulm enţi, m aşini-unelte regiunea Braşov să facă efor­ cultură. Dacă în acest dome­ prin producţiile mari.
va cunoaşte o dezvoltare cres- tu ri de a ocupa în acest cin­ niu există o râmînere în ur­ sîntem convinşi că în anii ur­
cîndă, sarcini deosebite reve- cinal locul în tîi în ce priveş­ mă, ea nu se datorează fap­ mători se vor obţine şi în a­
nindu-le în această p rivinţă te activitatea din industrie. tului că aici ar fi condiţii mai cest domeniu rezultate mai României socialiste
constructorilor de camioane Vă dorim succes în realiza­ proaste ca in alte părţi. După bune şi urăm cooperatorilor şi
şi tractoare din Braşov. Ş tiţi rea acestui obiectiv. Aveţi, de cum ştiţi. în regiunea dv. a organelor de stat şi de partid Desigur, tovarăşi, e cunoscut va tovarăşi ilegalişti, dintre
bine, şi mă refer la aceste în­ altfel, şi o obligaţie morală, existat şi în trecut o agricul­ câ aici de secole trăiesc îm ­ care cu unii am lucrat şi eu şi
treprinderi, ai căror directori ca să spun aşa: fiin d una din tură destul de avansată, care succese m ari in activitatea lor. preună români, maghiari, ger­ a lţi tovarăşi care sînt de faţă.
sînt de fală, că pe lîngă lau­ regiunile cele mai industria li­ mani, că ei au dus nenumărate In oraşul Braşov, ca şi în alte
de, au p rim it şi multe c ritici zate, trebuie să m unciţi în aşa lupte în comun. îm preună au localităţi din regiune, a exis­
şl cred că şi acestea sînt în­ fel, înalt să nu dezm inţiţi cu participat la răscoala lui tat în trecut o puternică orga­ Controlul atent al procesului de ardere în furnal asigu­
dreptăţite, ca şi laudele. Aici, cim ic nici hărnicia m uncito­ Izvoare bogate ale culturii Gheorghe Doja, a lui Horia, nizaţie de partid, care şi-a a­ ră o respectare întocmai a tehnologiei de lucru. Aceasta
în cadrul activului de partid, rilo r şl inginerilor din Bra­ Cloşca şi Crişan, au luptat şi în dus contribuţia la lupta pentru este una dintre măsurile pe care le-a luat echipa condusă
se cade să vorbim şi despre şov, şi nici rolul hotărâtor,pe armatele lui Ştefan cel Mare înfăptuirea actului istoric de la de Alexandru O laru de la fu rn a lu l nr. 6 a| CS. Hunedoara
neajunsuri, fără a dim inua cî- care îl are industria în în­ şi artei populare şi în ale lu i M ihai Viteazul, au 23 August. P artidul nostru, ca­ care în p rim e le ‘ 10 zile ale lu n ii iunie a dat peste preve­
tuşi de puţin rezultatele bune treaga activitate economică. participat la atîtea şi atîtea re este continuatorul celor mai deri mai m ult de 100 tone fontă de bună calitate.
ale acestor două uzine. Mai Desigur, tovarăşi, trebuie să In regiunea dv., a spus în m ari care ne stau în faţă nu bătălii pentru a-şi asigura con­ bune tra d iţii de luptă socială In fotografie : A lexandru Olaru şi unul din m em brii e­
este încă Ioc pentru ridicarea acordăm o atenţie sporită mai continuare vorbitorul, în anii pot fi rezolvate fără cadre cu d iţii mai bune de viaţă. In re­ şi naţională, pentru progres so­ chipei urm ărind procesul de ardere prin suflantă.
nivelului tehnic, pentru per­ bunei organizări a producţiei, socialismului s-a dezvoltat pu- o temeinică pregătire. înar­ voluţia din 1848 s-au ridicat cial, dă o înaltă preţuire m ili­ Foto : I. TEREK
fecţionarea continuă a para­ creşterii productivităţii m un­ mate cu cunoştinţele cele mai deopotrivă revoluţionari ro­ ta n ţilo r revoluţionari ai mişcă­
m etrilo r tehnici ai tractoare­ cit, reducerii cheltuielilor ma­ fernic învâţăm întul, Braşovul mâni şi m aghiari — ca Petofl, r ii muncitoreşti, ai p artidului
lor, ca şi ai camioanelor. A ­ teriale de producţie, încă foar­ devenind unul din centrele moderne şi de aceea trebuie A vram Iancu şi a lţii — cu toţii comunist care au ştiut să în­
ceasta este necesar atît pen­ te ridicate, reducerii îndeo­ im portante universitare ale să dăm învăţăm întului o a­ însufleţiţi de aceeaşi dorinţă de frunte cu hotârîre şi eroism re­
României. In adunarea cu in ­
tru nevoile noastre interne, cît sebi a consum urilor de ma­ telectualii m-am referit la re­ tenţie mai mare de rlt pînă a­ eliberare socială şi naţională, gim ul burghezo-moşieresc, je rt-
cum, să depunem toate efor­
findu-şi de m ulte ori chiar via­
şi pentru a pătrunde pe piaţa teriale. care la noi sînt mai zultatele bune obţinute şi nu tu rile ca acesta să răspundă înţelegînd că numai pe calea ţa pentru eliberarea definitivă In memoria „şoimu­
altor ţâri, ştiind bine că în m ari decît in ţările avansate, cerinţelor epocii noastre de luptei înfrăţite se pot asigura
perspectivă, o parte foarte în­ chiar Ja unele produse bune. aş dori să mai insist asupra desâvîrşire a construcţiei so­ fericirea şi bunăstarea celor ce a patriei noastre de sub jugul
lor. Ceea ce aş vrea să sub­
semnată a producţiei de trac­ Va trebui să ne preocupăm cialiste muncesc. exploatatorilor. Trebuie să spu­
toare şi de camioane va tre­ mai m u lt de ridicarea ca lifi­ liniez aici este necesitatea ca Dînd o înaltă apreciere ca­ Clasa muncitoare este însă a­ nem că deşi în activitatea or­
ganizaţiilor de partid au exis­
bui să o exportăm, avînd de cării m uncitorilor, m aiştrilor, organele de partid, conduce­ drelor didactice din regiune şi ceea care a luat pe um erii săi tat şi lipsuri, neajunsuri, aces­ lui" din Binţinţi
făcut faţă concurenţei din ce inginerilor, de pregătirea nu­ rile in stitu ţiilo r de învâţămînt. urîndu-le să obţină succese şi răspunderea fă u ririi societăţii
în ce mai m ari din partea u­ m ărului necesar de m uncitori inclusiv ale şcolilor, liceelor, mai m ari In muncă, vorbito­ noi, în care, o dată cu lichida­ te organizaţii, intre care şi cea
nor ţâri cu veche tradiţie în calificaţi, ţinînd seama de ne­ să depună mai m ulte eforturi rul a spus în continuare: Re­ rea claselor exploatatoare, face din Braşov, au fost.la datorie. Duminică, în întreaga ţară, ruri excepţionale, unice in a­
această producţie. Pornind de voile în continuă creştere ale pentru îm bunătăţirea şi rid i­ giunea Braşov cunoaşte o ac­ să dispară pentru totdeauna nu Aş dori ca aici, în faţa activu­ au avut loc bogate manifestări cele vremuri. Au fost *expuse
la rezultatele bune de pînă a­ economiei noastre şi de faptul carea nivelului învăţâm întu- tivitate cultural-artisticâ des­ numai inegalitatea socială, dar lu i regional, să aduc omagiul consacrate sărbătoririi Zilei apoi cele mai importante rea­
cum. va trebui să depunem in că astăzi în întreprinderi sînt lui nostru de toate gradele. A - tul de dezvoltată. Există de şi inegalitatea naţională, în ca­ conducerii de partid acelor m i­ Aviaţiei din Republica Socia­ lizări ale „aripilor româneşti",
continuare eforturi pentru a încă un număr însemnat de ceastâ problemă se află in a­ altfel şi o tradiţie veche in a- re toţi oamenii muncii, fără lita n ţi care în condiţiile ilega­ listă România. Cu acest pri­ succesele importante obţinute
lichida neajunsurile care mai m uncitori care intră în pro­ tenţia conducerii partidului si ceastâ privinţă Sînt aici crea­ deosebire de naţionalitate, se lită ţii au ţin u t sus steagul lej, a fost adus un fierbinte o­ in prezent In dezvoltarea * a-
există şi care vă sînt cunos­ ducţie cu o calificare de nu­ statului. Sînt în curs de pre­ tori de artă din diferite do­ bucură de depline drepturi şi, luptei revoluţionare. magiu memoriei eroilor aeru­ vlaţiei militare, civile şi uti­
cute. Noi considerăm că îm ­ mai oîteva luni. ceea ce nu gătire studii, materiale care menii, în regiune aveţi tea­ în prim ul rînd. de dreptul la De ce ream intim toate aceste lui, inventator Hor şi aviatori­ litare din ţara noastră;
bunătăţirea a ctivită ţii în aces­ poate să nu aibă repercusiuni urmează să fie dezbătute spre tre în limba română, germa­ muncă, la învăţătură, in care evenimente din trecutul maî lor români care şt-au inscrls Numeroşi cetăţeni au parcurs
te două m ari uzine, ca de a lt­ asupra producţiei. a se lua o serie de măsuri încă nă. maghiară, un număr în ­ orice cetăţean îşi poate aduce îndepărtat sau mai apropiat ? numele in palmaresul pionie­ sălile Casei- mejnoriale „Aurel
fel în toate întreprinderile o­ In aceşti ani aveţi, de ase­ din toamnă, o dată cu înce­ semnat de cămine culturale şi din plin contribuţia, corespun­ Pentru câ ele sînt strîns legate rilor aviaţiei mondiale. Vlaicu“, primind t explicaţii a-
raşului şi regiunii Braşov, tre­ menea, de înfăptuit un amplu perea noului an de învâţâ- mai n i seamă de form aţiuni zător capacităţii sale, la dez­ de întreaga viaţă şi activitate In Binţinţii lui Aurel Vlai- mănunţite de la fratele aviato­
voltarea patriei comune Aceas-
mînt. Dar pe lingă probleme­
buie să constituie obiectul u­ program de investiţii. Reali­ le centrale ce trebuie să-şi gă­ artistice-cul turale care fac 'ta este în fond adevărata ega­ a poporului român şi a parti­ cu, sal ce-l poartă astăzi cu rului. Uneltele, schiţele, foto­
nei preocupări mai active din zarea lu i cere din partea tu­ sească o rezolvare cît mai co­ cinste nu numai regiunii dv„ litate între oameni. dului nostru, de construcţia so­ mîndrie numele, s-au adunat grafiile, obiectele personale au
partea organelor de partid şi, tu ro r organelor de partid şi respunzătoare ifevoilor econo­ dar în general activităţii cul- Trebuie să subliniem câ po­ cietăţii socialiste, pentru câ numeroşi localnici şi cetăţeni reconstituit o parte din unir
în prim ul rind, a conduceri­ .de stat o preocupare mai in­ miei şi cu ltu rii noastre, sînt tural-artistice din patria noas­ litica naţională m arxist-leni- fără luptele din trecut, fără ac­ din comunele învecinate. Prin­ versul preocupărilor marelui
lo r întreprinderilor. O ricît de tensă decit pînă acum. atît încă multe probleme in învă- tră. Am şi întîlnit, de altfel, nJstâ a partidului nostru a dat tivitatea m işcării muncitoreşti tre cei veniţi să cinstească me­ inventator român. Cu intensă
bună ar fi îndrumarea co­ pentru ca toate capacităţile zeci şi zeci de asemenea fo r­ roade pe deplin. Astăzi în pa- şi a partidului comunist, noi moria manelui inventator şi a­ emoţie, vizitatorii s-au oprit
m itetului regional de partid noi să fie puse în funcţiune ţâm int care depind şi pot fi m aţiuni care. într-o formă sau ’ trla noastră, aşa cum se vede nu am fi avut create condiţiile viator român se aflau bătrini in şopronul cu porumbei, unde
rezolvate de conducerile, de
pentru a răsturna clasele stă-
— şi nu s-ar putea spune că la tim p, cit mai cu seamă ca cadrele din institutele, lice­ alta, şi-au demonstrat măies­ foarte bine şi în regiunea Bra­ pînitoare şi a trece întreaga care l-au cunoscut, l-au văzut s-a născut ideea viitorului a-
nu mai poate fi încă îm bună­ . lucrările să fie bine executa­ ele şi şcolile respective. De tria. Din bogăţia de talente, şov, întregul popor, toţi oame­ putere politică în mîna celor înălţindu-se cu aeroplanul par.at de zbor, in faţa mache­
tăţită — rezultatele nu vor fi te. Citeodată se. întim plâ, nu aceea considerăm că organe­ din felul în care reuşesc să n ii m uncii, fără deosebire de ce muncesc. Ream intim trecu­ său, i-au urmărit cu ardoare tei. acestuia, a echipamentului
din cele mai bune dacă con­ numai în industria chimică. le şi organizaţiile noastre de îmbine frumosul, armonia cu naţionalitate, urmează neabă­ tul atît pentru a omagia pe cei succesele obţinute in ţară şi cu care Vlaicu şi-a încheiat
ducerile întreprinderilor nu . dar şi -la construcţiile de ma­ partid trebuie să se sfătuias­ spiritul patriotic, socialist, cred tu t politica internă şi externă care în diferite epoci au dus peste hotare. tragic încercarea de a traver­
vo r şti să depună ele însele o şini, să treacă luni în şir de că ar avea de învăţat destui a partidului şi guvernului, sînt greul luptei, cît şi pentru a tra ­ In semn de adincă preţuire, sa Car păţii. S-a parcurs, ast­
că şi să se consulte cu aceste
muncă creatoare şi activă. la term enul de dare în func­ cadre, pentru a se putea sta­ oameni de creaţie care stau strîns uniţi, hotărîţi să înfăp­ ge învăţăm inte de viitor, pen­ au fost depuse coroane de flori fel, întreaga evoluţie a acestui
Ceea ce s-a realizat în u lti­ ţiune, iar noile obiective nu b ili măsurile cele mai cores­ prea m ult în cabinetele din Bu­ tuiască desăvârşirea construc­ tru a educa generaţia actuală iar pionieri şi militari au fă­ pionier al aviaţiei româneşti.
m ul tim p la uzina de cami­ numai că nu produc, dar ne punzătoare. Ridicarea nivelu­ cureşti Nu vreau să le fac o ţiei socialiste şi să creeze con­ şi maî cu seamă tînăra gene­ cut de gardă la bustul aviato­ In sala căminului cultural,
oane, de pildă, care de aproa­ dau m ultă bătaie de cap şi ne lui învăţământului de ţoale critică, dar ciţiva sînt aici, şi d iţiile pentru a putea trece la raţie. copiii, constructorii de rului din faţa casei părinteşti. artişti amatori din Aurel Vlai­
pe un an are un nou direc­ impun cheltuieli suplimentare gradele are o im portanţă ho- ei înşişi ne-au m ărturisit că făurirea comunismului. mîine ai socialismului, a-i aju­ Cuvinte calde au evocat per­ cu şi alte localităţi ale raio­
tor, este o dovadă că îm bună­ pentru a le aduce la situaţia au rămas impresionaţi văzînd In continuarea cuvîntării sa­ ta să înţeleagă câ tot ceea ce sonalitatea lui Aurel Vlaicu, nului Oraştie au închinat
tăţirea a ctivită ţii întreprinde­ de a produce şi a ajunge la târîtoare pentm dezvoltarea bogăţia artei populare cu lti­ le, tovarăşul Nicolae Ceauşescu inginer şi pilot remarcabil, „şoimului" din Binţinţi un bo­
rii depinde în cea mai mare param etrii proiectaţi. O răs­ întregii noastre activităţi eco­ vate de form aţiile artistice, ca a spus : A m ascultat aici, ca şi cel care a construit primul a­ gat program artistic urmat de
măsură de propria conducere pundere mare au ministerele nomice şi sociale. Sarcinile şi mâiestrele cusături, ţesături. cu p rile ju l altor în tîln iri, cîţi- (Continuare in pag. a 2-a) vion in ţară şi a realizat zbo­ o serbare cimpcnească.