Page 66 - Drumul_socialismului_1967_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3877

ÎNCHEIEREA VIZITEI CONDUCĂTORILOR

DE PARTID $1 DE STAT IN REGIUNEA BRAŞOV

După m itingul din Sibiu, tîndu-se spre Avrig. M iile de vor putea spune pe drept cu­
conducătorii de partid şi de cetăţeni veniţi în întîm pîna- vin t că la rezultatele m ari pe Cuvântarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
stat străbat din nou principa­ rea în a lţilo r oaspeţi, ii salută care le avem în dezvoltarea
lele artere ale oraşului, indrep- cu entuziasm. industriei noastre chimice
şi-au adus şi îşi aduc o con­
tribu ţie însemnată. Noi vâ do­
rim succese in îndeplinirea a­ (Urmare din pag. 1) superioară naţiunea noastră nu poate fi obţinută decît prin Sîntem convinşi că poporul tepta la surprize, ne preocu­
In salul lui cestor sarcini de onoare. am înfăptuit în aceşti ani, nu socialistă pe drum ul frăţiei oa­ găsirea soluţiilor de convieţui­ vietnamez va obţine victoria. păm şi vom continua sâ nc
preocupăm de întărirea forţe­
Cunoaşteţi preocuparea per­
re paşnică între arabi şi statul
m enilor muncii
români, ma­
Raionul Făgăraş dispune de
Izrael. Sigur că acum s-a creat
o agricultură în continuă dez­ a căzut din cer. nu s-a înfăp­ ghiari şi germani, care trăiesc o anumită situaţie, ca urmare manentă a partidului nostru lor noastre armate, de înzes­
trarea lor cu m ijloacele nece­
ra, paralel cu
dezvoltarea şi
Gheorghe Lazăr voltare. C ultura cartofilor, a tu it de la sine. ci este rezulta­ pe aceste meleaguri. Educăm a luptelor m ilitare. Izraelul a întărirea colaborării cu ţările sare de luptă, de perfecţiona­
tineretul sâ preţuiascâ înainta­
tul unei lupte îndelungate, gre­
constituie o
sfeclei de zahăr,
lor
rea continuă a măiestriei
socialiste, sâ dezvolte colabo­
ocupat o serie de te rito rii. Li­
le, al m ultor jertfe.
Preţuind
şii. sâ preţuiascâ prezentul, să
preocupare de seamâ a locui­
to rilo r acestui ţinut, aşa cum cuceririle de pinâ acum. s i fa­ se pregătească pentru a putea nele cercuri conducătoare din rarea cu toate ţările, fără deo­ m ilitare. Trebuie sâ spunem,
Coloana de maşini străbate Cîndeo, strănepot al înflâcă- o ocupaţie de frunte este şi cem totul pentru a întări con­ fâun v iito ru l luminos al între­ această ţară ridică pretenţii sebire de orînduire socială. In tovarăşi, că avem o armată
mîndre aşezări sibiene, care ratului patriot şi învăţat creşterea animalelor. Este tinuu patria noastră, pentru a gului nostru popor, comunis­ teritoriale, ceea ce nu poate cadrul acesta, în ultim a vre­ bună, care este înzestrată sa­
«iu îmbrăcat în această dim i­ Gheorghe Lazăr La bustul r i­ drept că producţiile obţinute dezvolta şi ridica pe o treaptă mul. însă decît să ascutâ contradic­ me, o atenţie deosebită au a­ tisfăcător cu armament, mai
neaţă haine sărbătoreşti. Pre- dicat în memoria acestuia au sînt relativ satisfăcătoare, dar ţiile şi să agraveze Şi mai m ult cordat partidul şi guvernul cu seamă cu cel clasic, în stare
lulindeni se întilnesc semne loc momente emoţionante. aici trebuie să spunem că mai situaţia din această parte a lu­ nostru problemei securităţii in sâ îndeplinească orice misiune
ale ospitalităţii, casele gospo­ Este depusă o coroană de flori este cîte ceva de făcut. Aş dori Numai acţionînd cu fermitate, m ii. Nim ic nu îndreptăţeşte Europa. Cu toată încordarea încredinţată de partid şi gu­
darilor sînt împodobite cu pe a cărei panglică sint în­ să subliniez cele spuse de to­ statul Izrael sâ ridice noi pre­ clin O rientul M ijlo ciu şi din vern.
frumoase covoare şi ştergare scrise cuvintele: „In memoria varăşul preşedinte ale coope­ tenţii teritoriale şi noi consi­ alte zone ale lum ii, care poate Ne pronunţăm, după cum
lurrale cu măiestrie. Ţăranii marelui cărturar Gheorghe rativei. şi anume că coopera­ unite, tortele antiimperialiste derăm că este necesar ca el sâ sustragă atenţia de la alte ştiţi, pentru desfiinţarea pac­
cooperatori din Şelimbăr, co­ Lazăr, din partea Com itetului torii din Ţara Făgăraşului, ca­ sâ se retragă din te rito riile o­ acţiuni politice — probabil u­ tu lu i agresiv N A T.O. şi, in a­
mună intrată în istorie ca loc Central al Partidului Comu­ re spun versuri aşa de frum oa­ cupate, sâ meargă pe lin ia gă­ nele cercuri reacţionare au şi celaşi tim p, a Pactului de la
al unei mari bătălii purtate de nist Român". Două coruri se. trebuie să depună ceva mai pot să respingă agresiunea sirii de soluţii care sâ asigure u rm ă rit aceasta — considerăm Varşovia, în cadrul în fă p tu irii
Mihai Viteazul, salută cu dra­ reunite intonează „Im n ul multe eforturi, pentru a smul­ rezolvarea problemei populaţiei râ este necesar să se desfăşoa­ securităţii în Europa. Dar se
goste. pornită din inimă, pe tui Gheorghe Lazăr", com­ ge roade mai bogate acestor arabe refugiate din Izrael şi a re, în continuare, o activitate înţelege că atîta tim p cît exis­
înalţii oaspeţi, Apoi, conducă­ pus de un profesor şi o pâm înturi minunate, ca şi re­ imperialismului şi sa asigure altor probleme litigioase şi să intensă pentru dezvoltarea re­ tă Pactul de la Varşovia, ca
torii de partid şi de stat fac elevă de la liceul ce poartă coltele dobîndite să fie la înăl­ garanteze dezvoltarea şi con­ la ţiilo r de colaborare între ţă­ membră a acestui pact. Româ­
un scurt popas în comuna A- azi numele marelui cărturar. ţimea versurilor core circulă vieţuirea paşnică a tu tu ro r po­ rile europene, pentru a se găsi nia dezvoltă şi va dezvolta co­
vrig de unde s-a ridicai ma­ Năzuinţa de care era însufle­ în popor. poarelor din această zonă. Pro­ căile de îm bunătăţire a rela­ laborarea şi pregătirea comu­
rele cărturar român Gheorghe ţit acest ctitor de şcoală ro­ Vedeţi, tovarăşi, 10 000 kg. pacea lumii blemele nu sînt simple. Vor ţiilo r dintre aceste ţări pe baza nă de luptă a arm atelor noas­
Lazăr. In frumoasele cosi urne mânească se împlineşte azi cu (le cartofi la hectar este o re­ fi încă multe frâm întâri, în ­ p rin cip iilo r respectării inde­ tre. pornind, desigur, de la
na­
pendenţei şi suveranităţii
principiile care guvernează re­
avrigene. localnicii veniţi cu prisosinţă pe plaiurile sale. ca coltă nu prea bună. Noi cre­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu mul rînd, a ţâ rilo r socialiste şi cordarea nu se va lichida uşor. ţionale, neamestecului in tre ­ la ţiile dintre ţă rile socialiste,
mic cu mare în întim pinnrea şi în întreaga ţară. In şcolile dem însă că Făgăraşul poate a spus în continuare : Aş dori, m işcării comuniste şi m unci­ Trebuie avut în vedere că aici burile interne, egalităţii în de la faptul că fiecare ţară. fie­
oaspeţilor îşi exprimă dragos­ din A vrig învaţă azi peste da mai m ult, că prin eforturi tovarăşi, sâ mă refer la citeva toreşti care reprezintă forţa sînt în joc interese mari ala drepturi — p rincipii care îşi care armată trebuie sâ fie bine
tea şi ataşamentul fată de ].200 de elevi In această sporite se pot obţine recolte probleme internaţionale. A cti­ cea mai consecvent nntiim pe- puterilor imperialiste, că bo­ găsesc o largă afirm are pe plan organizată, puternică din toa­
conducerea partidului. Urarea toamnă, o nouâ şcoală îşi va mai mari. La fel şi recolta de vitatea poporului nostru, a rialistâ ; ac;ionînd cu ferm ita­ găţiile uriaşe de petrol din internaţional — sâ m ilităm tot te punctele de vedere şi sâ
de bun venit este rostiIă de deschide .porţile pentru noile 14.000 kg sfeclă este încă mică. partidului şi guvernului, (le te. unite, aceste forţe pot sâ O rientul M ijlociu constituie mai activ pentru a se ajunge aibă comanda ei proprie, in
octogenarul profesor Romulus generaţii de elevi. Fără nici o îndoială că obţi­ construire a socialismului are respingă agresiunea im peria­ acum, ca şi în trecut, o la noi paşi pe calea spre secu­ stare sâ răspundă oricărei che­
puternică atracţie şi că cercu­
nerea de producţii maî m ari loc în îm prejurări internaţio­ lism ului şi să asigure pacea rile monopoliste voi face şi în- ritatea în Europa. Sint multe mări.
la cartofi şi la sfeclă va asi­ nale deosebite. Avem pe de o lum ii. continuare totul pentru a men­ de făcut în această direcţie. In In acest s p irit se desfăşoară
„Bridişor bătu! de vînt gura creşterea importantă a parto marele avantaj al exis­ O rientul Apropiat, care au dus ţine starea de încordare, de­ Europa se află trupe, baze m i­ activitatea externă a p artidu ­
din
recente
Evenimentele
tenţei a 14 ţâri socialiste, a sis­
veniturilo r cooperatorilor, r i­
lui nostru şi ea corespunde pe
litare străine şi arme atomice
dicarea bunăstării lor, şi în a­ tem ului mondial socialist care la conflictul arm at dintre Iz- oarece numai în felul acesta pe te rito riu l m ultor ţări, iar deplin şi constituie o parte In­
îşi vor putea promova ţelurile
celaşi tim p va contribui la spo­ reprezintă un factor de seamâ rael şi ţările arabe, au provo­ lor de dominare, de exploatare rezolvarea tuturor acestor pro­ tegrantă a întregii noastre po­
Partidul mi-e drag cuvin! rirea bogăţiei materiale a în­ în asigurarea con d iţiilor ca fie­ cat şi poporului nostru, ca şi a bogăţiilor acestor popoare. bleme ar avea o însemnătate şi comunismului. Sîntem încre­
litic i de (âurire a socialism ului
care ţară socialistă sâ valori­
tregii noastre patrii.
amără­
altor popoare, m ultă
deosebită nu numai pentru Eu­
In Făgăraş există o tradiţie fice din plin posibilităţile pe ciune şi îngrijorare. Este evi­ Partidul şi guvernul nostru vo r ropa. dar pentru întreaga lu­ dinţaţi că toate organizaţiile
m ilita şi de acum înainte pen­
orinduire
De Ia Ucea de .Tos. coloana ducţia industrială a crescut nu­ în domeniul creşterii anim ale­ care le oferă noua economic, dent că cercurile reacţionare tru gâsireo dc soluţii pe calea me De aceea, noi considerăm noastre de partid, deci şi cea
progresul
pentru
de maşini părăseşte şoseaua mai în intervalul 1960-1966 de lor. Totuşi, vedeţi dumneavoas­ cultural, social. Dar mai exis­ im perialiste doresc sâ menţină paşnică, a tratativelor, în a- lupta pentru securitate în Eu­ din Braşov, care este una din
naţională îndreptîndu-se spre peste două ori Aducînd salu­ tră, în 1960 aveam 44.000 de tă, în acelaşi tim p, im perialis­ continuu încordarea în O rien­ ccastâ 2onâ. ropa ca o parte integrantă a organizaţiile puternice ale
sud. C hiar sub pavăza m un ţi­ tu l m uncitorilor şi tehnicieni­ bovine şi acum avem 40.000 : mul, care deţine încă poziţii tul M ijlociu şi in alte zone ale Dar in afară de O rientul luptei generale pentru pace în partid u lu i nostru nu numai
uşor
lum ii, spre a putea mai
lor sc află unul dintre cele mai lor de la Combinatul chimic: aveam 26.000 de vaci şi bivo­ importante, constituind un pe­ sâ-şi promoveze politica lor de M ijlociu, care poate a atras întreaga lume. numeric, dar şi din punct de
im portante centre industriale Victoria, ing. Suma 1 lîc a vor­ liţe şi acum avem 20.000. Iată ricol pentru libertatea m ultor mai m ult atenţia, există un alt Am spus că noi pornim în de­ vedere al com bativităţii şi al
apărute pe harta tă rii în urmă bit despre succesele acestui un lucru care trebuie să preo­ popoare, pentru cauza pâcii. dominaţie colonialistă. * De la focar de război, poate şi mal terminarea politicii noastre ex­ felului cum îşi îndeplineşte în­
cu 15 ani : Victoria A ici oas­ combinat E lorturile specialişti­ cupe comitetul raional de El nu renunţă la m ijloacele pe început, partidul şi guvernul grav. şi anume agresiunea a- terne de la faptul că im peria­ datoririle, vor face totul şi in
ţârii noastre au considerat că
peţii sînt întîm pinaţi de ace­ lor de aici vor face ca partid, sfatul popular raional care le-a folosit întotdeauna din lupta armată dintre ţările mericanâ in Vietnam. Vâ este lism ul reprezintă încă un peri­ v iito r pentru a munci mai b i­
eaşi atmosferă de sărbătoare. în 1970 producţia industria­ — şi n-ar strica să se preocu­ pentru Q-şi asigura dominaţia. cunoscut că în ultim u l tim p a- col mare pentru pacea lum ii, ne, pentru a-şi aduce partea
Numeroşii călăreţi îm brăcaţi lă globală să atingă o va­ pe puţin chiar şi com itetul re­ Dim potrivă, im perialism ul re­ arabe şi Izrael nu pot trage gresorîl americani au intensi­ că atîta tim p cît el va mai e­ de contribuţie la înfăptuirea
în costume tradiţionale se inşi- loare de peste jum ătate m i­ gional de partid, pentru a ve­ curge la forţa sa economică şi foloase decît reacţiunea şi im ­ ficat escaladarea cum spun ei. xista, mai există şi pericolul sarcinilor trasate de Congresul
perialism ul şi de aceea au fă­
ruie de-a lungul şoselei pur- liard lei. Salutul ţărănim ii fâ­ dea de ce avem aceaslâ scă­ m ilitară pentru n-şi menţine cut apel sâ se evite recurge­ acţiunile barbare de bombar­ unor noi războaie, inclusiv al al IX-lea. a liniei generale a
tînd ca semn al ospetiei stea­ gărâşene a (ost adus de Dânilă dere şi a lua măsuri ca in cel dom inaţia acolo unde o mai rea la forţă pentru soluţiona­ dare a oraşelor, a centrelor in­ unui război mondial. De aceea, partidului nostru, atît în poli­
tica internă, cit şi în
gul chem ărilor la nuntă. Opriş, preşedintele cooperativei mai scurt tim p să îndreptăm are şi pentru a şi-o cîştiga snu rea problemelor litigioase. dustriale, a populaţiei din Re­ punem un accent deosebit pe externă politica
Oaspeţii îşi continuă drum ul agricole de producţie din Voila. lucrurile. Trebuie sâ folosim recîştiga în alte părţi ale lu ­ P artidul şi guvernul nostru, publica Democrată Vietnam. întărirea un ităţii forţelor a n ti­ Doresc, in încheiere, să urez
imperialiste, a ţâ rilo r socialis­
spre Combinatul chimic, puter­ Aici, în Ţara Făgăraşului, a condiţiile excelente pe care m ii. Cunoaşteţi că în u ltim ii poporul român acordă sp rijin Noi am acordat şi continuăm te şi considerăm că este nece­ încă o dată com uniştilor, acti­
nică unitate a industriei chi­ spus el, unde încă din pruncie le oferă raionul, Ţara Fâgâra­ 2-3 ani, reacţiunea im perialis­ popoarelor arabe în lupta lor să acordăm întregul nostru sar sâ ne preocupăm in acelaşi vului de partid şi de stat, co­
mice din ţara noastră. La oamenii sînt m ari meşteri în şului, pentru creşterea anima­ tă şi, în prim ul rînd im peria­ pentru independenţă faţă de sp rijin — politic, material şi tim p de ridicarea continuă a m itetului regional şi tuturor
intrarea în palatul adm inis­ clntârj şi strigături, a fost fă­ lelor. să acordăm tot sprijin ul lism ul american, a intervenit im perialism , pentru progres diplom atic — poporului viet­ capacităţii de apărare n patriei com itetelor orăşeneşti şi raio­
tra tiv oaspeţii sînt întîm pi­ cut un cintec care trece de la necesar atît cooperativelor d t în treburile unui şir de popoa­ social şi unitate naţională, aşa namez, Considerăm că aceasta noastre. Ingrijindu-ne de dez­ nale de partid, tuturor oame­
şi ţăranilor cooperatori ca şi
naţi de Gheorghe Găitan, prim - casă la casă şi de la şezătoare re. a dezlănţuit războiul în cum sprijină de altfel efortu­ este o îndatorire internaţiona- voltarea economică, întărind n ilo r m uncii dîn regiunea Bra­
secretar al C om itetului raional la şezătoare şi care glâsuieşte în gospodăria lor sâ obţină o Vietnam, a intervenit şi a orga­ rile tuturor ţâ rilo r care mal 1 istă a poporului nostru şi ne forţa ecpnomiră a României, şov succese tot mai mor! în ac­
P C. R. Făgăraş, Constantin aşa : sporire rapidă a num ărului de nizat sp rijinu l re a c ţiu n ii‘în In ­ gem sub robia colonialism ului vom..îndeplini* întotdeauna a­ noi întărim im p licit şi capaci­ tivitatea lor. Vâ doresc tu turor
Popa. preşedintele Sfatului Brădişor bătu! de vini animale şi în acelaşi tim p o donezia. în Republica Dom ini­ de a se elibera şi de a-şi lua ceastă îndatorire: Apreciem că” tatea de apărare a ţârii, dar m ultă sănătate şi fericire ?
popular raional, de reprezen­ Partidul mi-c drag cuvint, creştere a producţiei dc lapte cană. în Ghana. acum cîţiva soarta propriile m iini. pen­ este necesar şâ se depună o nu ne m ărginim la aceasta, (C u v 1 n I a r c a tovarăşului
tanţi ai organelor locale de Brădişot bătut cu ace şi de lînâ de la fiecare animal. ani în Irak, recent in Grecia, tru a-şi asigura o dezvoltare activitate rpai intensă din par­ pentru că viaţa dovedeşte că Nicolae Ceauşescu a lost subli­
partid şi de stat, de tovarăşul Drag mi-e tot ce omul tace In acest fel, cooperativele vor toate cu scopul de n s p rijin i de sine stătătoare. Se înţelege tea ţâ rilo r socialiste, a tu lu ro r oricît de puternic ai fî din niată In repetate rlnduri de vti
Constantin Scarlat, m inistrul Din învăţătura lui, putea sâ asigure m em brilor cele mai reacţionare forţe in­ că lupta de eliberare de sub forţelor dornice de pace din în­ punct de vedere economic, iţi şi puternice aplQuzc. La înche­
industriei chimice, de endre de Dragului, partidului. lor venituri tot mai ridicate, terne şi a împiedica progresul dom inaţia străină trebuie dusă treaga lume în s p rijin u l po­ mai trebuie totuşi ceva arme, ierea cuyîntărtl, întreaga asis­
conducere ale com binatului. In aplauzele şi uralele m iilo r va creşte bunăstarea ţărănim ii economic şi social al acestor de pe poziţii avansate, acelea porului vietnamez, pentru a-i pe care sâ ştii sâ le şi m înu- tentă in picioare a ovaţionai
Inginerul 1 Iar ie Şofron, directo­ de oameni ia cuvîntul tovară­ cooperatiste, iar agricultura ra­ ţâri. De aceea, partidul şi gu­ de a asigura dezvoltarea demo­ determina pe agresorii am eri­ ieşti dară este necesar. Deşi îndelung, manilestind pentru
rul genernl al com binatului, in­ şul N IC O LAE CEAUŞESCU. ionului Făgăraş va aduce o vernul nostru pornesc de la cratică. naţională a fiecărui cani să renunţe la agresiune, noi fnrem totul pentru a evita Partidul Comunist Român şi Co­
formează oaspeţii despre rea li­ D aţi-m i voie să vâ transm it contribuţie mai însemnată Ia popor. Astăzi, existenţa statu­ sâ părăsească Vietnam ul, să asemenea situaţii, tinînd sea­ mitetul sdu Central, pentru în­
zările colectivului, despre sar­ dumneavoastră, locuitorii ora­ mărirea producţiei de cereale, necesitatea unirii tuturor for­ lui Izrael este o realitate, şi o lase poporul vietnamez sâ-şi ma de faptul că atîta tim p cît tărirea şi inltorirea patriei so­
cinile dezvoltării în perspecti­ şului şi ai raionului Făgăraş, mai cu seamă de cartofi şi de ţelor antiim perialiste şi, in p rl- pace în această zonă a lu m ii hotărască singur soarta sa. există im perialism , te poţi aş- cialistei.
vă a com binatului. aşa cum se spune, ai Ţ ârii Fă­ sfeclă, precum şi a producţiei
D atorită in vestiţiilor alocate găraşului, un salut călduros de carne, lapte şi lină pentru
nevoile oam enilor muncii din
de stat, Combinatul chim ic V ic­ din partea Com itetului Central patria noastră.
toria .şi-a dezvoltat an de an al partidului şi a guvernului Noi sîntem convinşi că, cu
capacitatea de producţie. Nu­ — a spus vorbitorul. i n t î l n i r e a c u a c t i v u l d e p a r t i 0
mai în u ltim ii trei ani aici s-au Făgăraşul este o veche aşe­ sp rijin u l inginerilor, specialiş­
dat in exploatare instalaţia de zare românească care încă din tilor, a) organelor de partid şi
metanol II, şi instalaţia de for­ secolul al X lV -lea a avut de stat, ţărănimea cooperatis­ In încheierea vizitei în re­ partidului şi stalului nostru,
mol. iar instalaţia de cleiuri strînse legături cu Ţara Româ­ tă, care este o ţărănime price­ giunea B r a ş o v , tovarăşii in virtutea căreia prietenia noastre — a accentuat vorbi­ mai limpede ce avem de făcut preţuire manifestate de partid.
şl-o dublat capacitatea. Dezvol­ nească. Pe aici au fost dom­ pută, harnică, va lichida defi­ Nicolae Ceauşescu. Ton Gheor­ frăţească ce s-a închegat de-a torul — comuniştii, toţi oame­ ca să ajungem repede şi sigur In numele celor peste 140.000
tarea şi modernizarea combina­ n ito rii Ţârii Româneşti, Basa­ cienţele care mai există în a­ ghe TYIaurer, Emil Bodnaraş, lungul secolelor intre poporul nii m uncii din regiunea Braşov ia ţinta noastră înaltă — de- de utecişti, al tineretului din
tu lu i a făcut ca producţia a­ rab, Mireea cel Bătrîn, Vlad cest domeniu şi astfel vom ob­ Ilie Verdeţ. Leonte Râutu, Ja- îşi manifestă totodată adeziu­ sâvirşirea construcţiei socialis­ regiune, a vo rb it secretarul
cestuia să crească de patru ort Ţepeş. Locuitorii Ţ ării Făgăra­ ţine în scurt tim p rezultate nos Fazekaş, Constantin Pîrvu- român şi naţionalităţile conlo­ nea deplină faţă de p o litka m ului şi făurirea comunismu­ com itetului regional U.T.C. —
faţă de 1955. Se vizitează com­ şului au ajutat apoi pe Mihai preţioase. Dorim întregii târâ- cuitoare. in luptele comune îm­ externă activă a partidului şi lui — a spus în cuvîntul său Cornel Şandru. T in e rii români,
lescu şi Ion
Popescu-Puţuri.
binatul, Pentru cîleva minute Viteazul în lupta pentru înfăp­ nim i cooperatiste din Ţara Fă­ s-au în tîln it sîmbâtâ dupâ- potriva asupritorilor şi exploa­ statului nostru, politică ce ur­ Hegyj Viorica, strungar la u- şi împreună cu ei tin e rii ma­
oaspeţii se opresc în faţa unei tuirea, prim a dRtâ în istoria găraşului succese tot mai im ­ tatorilor de orice fel, s-a ci­ măreşte întărirea prieteniei şi zîna „R ulm entul". Indicaţiile ghiari şi germani, in strînsâ
noi construcţii industriale în patriei noastre, a unităţii na­ portante în activitatea ei, re­ amiazâ cu activul de partid mentat pe deplin şi a dobîndlt colaborării cu ţările socialiste, ce nî le-aţi dat cu ocazia vizi­ unitate frăţească, întemeiată
plină desfăşurare. Este instala­ ţionale. S-ar putea spune m ul­ colte tot mai mari şi mai din regiune şi au luat parte la un conţinut nou în condiţiile dezvoltarea re la ţiilo r de cola­ tei ne vor călăuzi in a ctivita­ pe îndelungate tra d iţii de
ţia metanol III, care va asigura te despre trecutul glorios de mari. o masă oferită cu acest prilej. construirii societăţii socialiste. borare cu toate ţările şi po­ tea noastră care are ca obiec­ luptă, pe aceleaşi aspiraţii şi
— datorită concepţiei construc­ luptă al locuitorilor din Ţara Aş dori în încheiere sâ urez Luînd cuvîntul, tovarăşul In prim ul an al cincinalu­ poarele, apărarea păci: şl ză­ tiv creşterea productivităţii Idealuri îşi aduc o contribuţie
tive şi tehnologice avansate, Fâgâraşului, despre munca tuturor locuitorilor oraşului şi Gheorghe Pană, prim-seeretar lui, planul a fost îndeplinit şi dărnicirea acţiunilor agresive muncii, lichidarea oricărui re­ rodnică şi entuziastă la dezvol­
obţinerea unor în alţi indici desfăşurata de ei pe aceste me­ raionului Făgăraş succese în al C om itetului regional de depăşit, pe întreaga regiune, ale im perialism ului, realizarea but, obţinerea unor produse tarea economică şi social-cul-
tehnieo-economîci, superiori ce­ leaguri şi despre contribuţia toate domeniile de activitate, partid Braşov, a arătat că pen­ la toţi indicatorii, iar în cele securităţii în Europa şi în în­ tot mai bune şi maî ieftine, turalâ, la înflorirea oraşelor şt
lorlalte două instalaţii de meta­ adusă in lupta pentru dreptate şi în industrie, şî în agricul­ tru m uncitorii, tehnicienii şi cinci luni care au trecut din treaga lume. întărirea disciplinei în muncă. satelor din regiunea* Braşov —
nol ale com binatului Cadre de socială şi pentru formarea sta­ tură, şi in învâţâm înt, şi în inginerii din întreprinderile acest, an s-a obţinut o creşte­ In numele organizaţiei regio­ In rîndurile constructorilor a spus el,
conducere ale com binatului ra­ tului naţional român. Dar tre ­ cultură, pentru îndeplinirea în vizitate, pentru ţăranii coope­ re a producţiei, în comparaţie nale de partid, prim ul secre­ socialismului se află şi multe Vâ încredinţăm, iubite to­
portează conducătorilor de buie să spunem că de-abia în bune condiţii a sarcinilor care ratori, pentru intelectuali, pen­ cu perioada corespunzătoare a tar ai com itetului regional femei, unele dintre ele înde­ varăşe Nicolae Ceauşescu, eâ
partid şi de stat că. în urma an­ anii construcţiei socialiste Fă­ le revin din programul elabo­ tru toţi oamenii muncii ro­ anului trecut, de 13,9 la sută. P.C.R. a asigurat conducerea plinesc munci de răspundere, tin e rii m uncitori, ţărani, elevi
gajam entului luat de către găraşul, locuitorii Ţ â rii Fâ­ rat de Congresul al IX -lea al mâni, m aghiari şi germani din In continuare, vorbitorul a partidului şi statului că oame­ ceea ce arată preţuirea fem eii şi studenţi din regiune, îşi vor
constructori, montori şi instala­ partidului. Sâ vâ aduceţi o regiune, in tîlnirea cu tovarăşul spus : Noi sîntem conştienţi de nii muncii din regiunea Bra­ şi «contribuţia ei la progresul dedica toate forţele şi cunoş­
tori, noua instalaţie va fi dată gâraşului au cunoscut cu ade­ contribuţie tot mai mare. ală­ Nicolae Ceauşescu şi cu cei­ faptul că, cu toate succesele şov, români, maghiari, germani ţării. Conştiente şi mîndre de tinţele pentru ca naţiunea ro­
în exploatare cu două luni vărat o viată liberă şi fericită. tu ri de toţi oamenii muncii la lţi conducători ai partidului obţinute, sînt foarte multe de şi de alte naţionalităţi. în fru n ­ rolul ce ne revine in socie­ mână sâ devină tot mai puter­
înainte de term enul prevăzut. Cele două combinate chim i­ din regiunea Braşov, de între­ şi statului nostru a constituit făcut pe linia perfecţionării te cu comuniştii, se vor uni tatea noastră, vom lupta cu e­ nică şi înfloritoare.
La despărţire, in aclam aţiile ce, cel din oraşul Făgăraş şî gul nostru popor, la înflorirea o adevărată sărbătoare : apre­ producţiei, a sporirii eficien­ şl mal strîns în ju ru l partidu­ nergie alături de tovarăşii noş­
m u lţim ii, oaspeţii urează chi- din Victoria, sînt centre im ­ patriei noastre socialiste, la cierile exprim ate la adresa tei activităţii economice. Nu lui, îşi vor concentra întrea­ tri ca să facem din România P rim it cu puternice ovaţii,
m iştilor de la Victoria, con­ portante ale chimiei României bunăstarea întregului nostru succeselor obţinute de oamenii peste tot se acordă atenţia cu­ ga lor energie şi capacitate o ţară m îiidră. bogată şi pu­ a luat cuvîntul secretarul ge­
neral al C C. al P.C.R., tova­
structorilor şi m ontorilor noi socialiste şi aduc o contribuţie popor. Vă urez din toată in i­ muncii din regiune, precum şi venită progresului tehnic, mo­ creatoare, vor munci cu şi mai ternică. spre care o lume în­
succese in activitatea lor de zî dc seamă în opera de indus­ ma la toţi multă sănătate şi preţioasele îndrum ări şi obser­ dernizării continue a produse­ m ult elan patriotic pentru de- treagă sâ privească cu adm i­ răşul N ICO LAE CEAUŞESCU
(textul cuvîntării în paginile
cu zi. trializare socialistă, de dezvol­ fericire, tovarăşi ! vaţii făcute cu p rile ju l vizitei, lo r şi proceselor tehnologice. săvîrşirea construcţiei socia­ raţie.
tare a întregii economii, a pa­ vor constitui un îndreptar per­ liste. I şi II).
Oaspeţii se îndreaptă a­ Faptul că regiunea Braşov de­ A luat cuvîntul conf. univ.
triei noastre. Ele sînt o m în- ★ manent în activitatea organe­ Perm iteţi-m î sâ exprim sim­
poi spre străvechea cetate drie pentru locuitorii oraşului Despărţirea de iâgârâşeni se ţine o pondere im portantă in loan Lupu, rcdactor-şef o! re­ ★
a Făgăraşului, numită încă lor şi organizaţiilor de partid, exportul ţării, sporeşte răspun­ ţăm intele de profundă bucu­ vistei „Astra'L Cei peste 20.000 ...Ora 18. Aproape întreaga
şi raionului Făgăraş. Rezulta­ prelungeşte. In calea oaspeţi­
din 1393 .M arele oraş ro­ tele obţinute de ele in u ltim ii lor se aştern covoare de Hori. a tuturor oamenilor muncii. derea noastră în direcţia asi­ rie pe care le încerc astăzi, de intelectuali din regiune au populaţie a Braşovului, zeci
mânesc". Cu zidurile ei fal­ ani sînt bune şi dorim ca în Flutură steguleţe roşii şi trico­ Regiunea Braşov —a subli­ gurării unei înalte calităţi, a dnd avem în m ijlocul nostru sim ţit neîncetat g rija şi înalta de mii de oameni ai muncii
nice, străjuite de puternice numele conducerii partidului lore, răsună prelungi urale. Ţa­ niat vorbitorul — cu actualul creşterii com petitivităţii tu tu ­ pe m ult stim atul secretar ge­ apreciere pe care le acordă români, m aghiari şi germani,
bastioane, această cetate a fost şi statului să felicităm din toa­ ra Făgăraşului, acest străvechi său potenţial industrial, egal ror produselor pe care le ex­ neral al C om itetului Central conducerea partidului, dum ­ s-au revărsat pe străzi spre a
inim a ţin u tu rilo r de la poalele cu cel al întregii ţâri din anul portăm. paralel cu sporirea al partidului — tovarăşul neavoastră personal, tovarăşe însoţi la plecare pe conducă­
tă inima pe oamenii muncii păm int românesc de la poalele
C arpaţilor, iar istoria ei este C arpaţilor, îşi exprim ă recu­ 1938, scoate puternic în evi­ volum ului şi sortim entului de Nicolae Ceauşescu — şi pe cei­ Nicolae Ceauşescu. celor ce torii de partid şi de stat rare
legată veac de veac de istoria din aceste mari combinate chi­ noştinţa pentru înflorirea lui denţă importanţa politicii con­ m ărfuri destinate exportului. lalţi conducători de partid şi muncesc pe târîm ul cercetării tim p de trei zile nu fost oas­
Ţ ă rii Româneşti. Incepînd încă mice. de astăzi, pentru frum useţile secvente a partidului de dez­ In ce priveşte productivitatea de stat — a spus în cuvîntul ştiinţifice, al prom ovării tehni­ peţii regiunii lor. M uie de dra­
din secolul al X lV -lea, Ţara In actualul cincinal sint pre­ cu care se împodobesc zilnic. voltare în ritm rapid a forţe­ muncii, nivelul atins este, în său Gheorghe Zorea, membru cii înaintate, cadrelor didacti­ pele şi stegulete purpu rii şi
Făgăraşului e stâpînitâ de vo­ văzute circa 900 de milioane lor de producţie Cele peste 20 multe întreprinderi, inferior de partid din anul 1932, V iz i­ ce. creatorilor din domeniul tricolore care flu tu ră în adie­
ievozii munteni, de la Basarab lei pentru dezvoltarea acestor In apropierea comunei C îrţî- de m iliarde iei investiţii re­ gradului de înzestrare tehnică tele făcute în regiunile ţâ rii lite ra tu rii şi artei, tuturor spe­ rea vîn tulu i, buchetele de flo ri
cel B âtrin, Vladislav Vlaieu, două combinate. Conducerilor şoara, la o coastă de pădure, partizate regiunii Braşov in al acestora. Comitetul regional constituie o expresie vie a fe­ cialiştilor — a subliniat vor­ din m îinile oam enilor şi copiii
Mireea cel Bătrîn şi Vlad Ţepeş de întreprinderi, organizaţiilor în întîm pinarea oaspeţilor vine anii 1950—1965, Ia care se a- de partid va acorda toată a­ lului cum conducerea pa rtid u ­ bitorul. înâlfati pe umeri — toate aces­
pinâ la M ihai Viteazu. care ţin de partid, oamenilor muncii le Badea Cîrţan, personaj legen­ daugâ in actualul cincinal încă tenţia aplicării eficiente a pre­ lui nostru se interesează de Indicaţiile de mare preţ p ri­ tea dau o imagine sărbătoreas­
aici scaun de judecată, zidesc revin deci răspunderi mari dar, care în urmă cu decenii a 12,5 m iliarde, ilustrează cît se vederilor hotârîrii Com itetului viaţa, de problemele, de m un­ vind punerea in valoare a bo­ că. Răsună ovaţii şi urale. cîn-
biserică şi dau hrisoave scrise pentru a asigura realizarea la străbătut pe jos drum ul pînă poate de expresiv preocuparea Central şi a C onsiliului de M i­ ca noastră, a tuturor. gatei zestre culturale a trecu­ tece închinate partidului şi pa­
tim p şi în bune condiţii a in­ la Roma, fiind un tribun ţăran continuă a partidului şi statu­ niştri cu p rivire la reglemen­ Pentru noi, vechi m ilita n ţi tului, în care se materializează
in româneşte. ve stiţiilor şi darea la tim p în al la tin ită ţii neamului nostru şi lui nostru pentru crearea u­ tarea program ului de muncă ai m işcării muncitoreşti revo­ geniul creator al poporului triei socialiste.
In piaţa oraşului, zeci de mii producţie a tuturor capacită­ al u n irii tuturor rom ânilor. nor condiţii economice şi $o- şi întărirea disciplinei, m ili- luţionare, care am activat în nostru — şi care este puternic In incinta gârîi, conducăto­
de m uncitori, intelectuali, ţă­ ţilor. Cu atît mai m ult doresc lm părtâşm du-şi bucuria de cial-culturale în care toţi oa­ tind pentru folosirea comple­ rîndurile partidului in anii reprezentată în regiunea Bra­ rii de partid şî de stat strîng
cu căldură m îinile reprezen­
rani din îm prejurim i, în pito­ să subliniez acest lucru, cu cît a-i intîm pina pe conducătorii menii muncii, fără deosebire tă şi raţională a tim pului de grei aî ilegalităţii şi ai prigoa­ şov — paralel cu însuşirea va­ ta n ţilo r organelor locale, unui
pe lîngâ rezultatele bune nu României socialiste, strănepo­ de naţionalitate, să-şi exercite lucru în toate unităţile. nei burghezo-moşîereşti, este o lo rilo r ştiinţei şî c u ltu rii uni­
reşti straie fâgărâşene, întîm - mare număr de braşoveni ve­
putem să nu remarcăm faptul tul lu i Badea Cîrţan şi-a m ăr­ pe deplin egalitatea în drep­ Aşa cum a relevat vorbito­ mare satisfacţie sâ vedem as­ versale contemporane, au de­
pinâ pe oaspeţi, care urcă la că la Victoria unele instalaţii tu risit în cuvinte calde emoţia turi, să-şi pună în valoare mă­ rul, o bună parte din activita­ tăzi îm plinite visurile şi nă­ venit un motto însufletitor al n iţi sâ-i conducă. Trenul o fi­
tribună. E xprim înd recunoştin­ nu funcţionează încă normal, şi dragostea: „Inim a acestui iestria constructivă şi sp iritul tea com itetului regional de zuinţele de libertate ale po­ întregii noastre activităţi. O a- cial se desprinde încet de pe­
ron, in tim p ce uralele m u lţi­
ţa locuitorilor oraşului şi raio­ cu întreaga lor capacitate. De dac se bucură că satul lui — creator, să beneficieze de roa­ partid, a organelor şi organi­ porului nostru. Avem bucuria dîncâ rezonanţă în inim ile m ii nu mai contenesc
aceea, considerăm că organi­ Cîrţişoara, e acum in inima dele progresului m ultilateral zaţiilor de partid din regiune sâ trăim în anii oînd partidul
nului pentru prefacerile înnoi­ noastre au avut cuvintele p li­
zaţiile de partid, toti oamenii ţârii, aşa cum ţara e în inima al patriei. Oamenii muncii ro­ se concentrează asupra agri­ com uniştilor din România so­ ne de căldură şi indicaţiile pe V izita conducătorilor de
toare care au schimbat faţa muncii din aceste combinate tuturor", mâni, maghiari şi germani cu ltu rii, strădaniile îndreptin- cialistă este maî puternic şi care ni le-aţi adresat, iubite partid şi de stat va râmîne a-
Ţ ârii Făgăraşului, tov. Cornel vor trebui să acorde mai m ul­ Continuîndu-şi drum ul spre mulţumesc partidului, Comite­ du-se spre folosirea cît mai mai unit ca oricînd, cu o con­ tovarăşe Ceauşescu, la in tîln i­ dînc întipărită în inima şî con­
Jelaru, prim-secretar al Comi­ tă atenţie executării tuturor Braşov, prin satele împodobite tului său Central pentru faptul eficientă a condiţiilor natura­ ducere încercată, legată trup rea cu intelectualii tinută la ştiinţa m uncitorilor, ţăranilor,
tetului orăşenesc de partid Fă­ lucră rilor de construcţie, de sărbătoreşte, coloana de maşini că în cadrul politicii generale le ale regiunii. şi suflet de popor şi urmată Institutul politehnic. Nu vom intelectualilor de pe aceste
meleaguri ca o strălucită ma­
montaj, pentru ca de la înce­ pătrunde în Codlea, „Oraşul de repartizare teritorială raţio­ V orbitorul s-a referit apoi cu neolintitâ încredere de el. prer<ta pentru înfăptuirea e-
găraş, urează bun venit în a lţi­ put instalaţiile care sint rea­ flo rilo r", unde este oprită de o nală a forţelor de producţie, la sarcinile de mare răspun­ La încheierea vizitei dum ­ xemplarâ a acestor indicaţii. nifestare a un ită ţii indisolubile
lor oaspeţi, raportînd conduce­ lizate şi care vor. începe să fîe adevărată „barieră" formată s-au prevăzut importante fon­ dere din domeniul invâtâm in- neavoastră în regiunea Braşov, Vâ încredinţăm, stim aţi con­ a celor ce muncesc de toate
rii de partid şi de stat despre realizate să lucreze )a toţi pa­ din coşuri de garoafe albe şi duri pentru ridicarea în con­ tului de toate gradele, al acti­ în numele m uncitorilor, vâ ducători — a încheiat vorbi­ naţionalităţile, in ju ru l parti­
ram etrii şi să dea producţie roşii. Este poarta dc f^ r i a o­ tinuare a tuturor raioanelor v ită ţii de cercetare ştiinţifică, mărturisesc sincer că ne sim ­ torul — că aportul intelectua­ dului şi guvernului, a hotârîrii
succesele oamenilor muncii de
de bună calitate. raşului, expresie a dragostei şi din regiunea Braşov. al c u ltu rii şî artei. ţim mai bogaţi sufleteşte, maî lită ţii braşovene la eforturile lor comune de a-şi închina
aici în îndeplinirea hotârîrilor toat î forţele. întreaga ener­
Numai în acest fel. in 1970 recunoştinţei cu care braşove­ V orbitorul a reliefat efec­ înfăptuind neabătut şi cu hotârîţi sâ ne dăruim capaci­ generale ale poporului va pur­
celui de-aî IX -lea Congres al oamenii muncii din aceste nii ţi întîm pinâ pe oaspeţii lor tele binefăcătoare ale po liticii entuziasm politica internă a tatea şi elanul creator cauzei ta pecetea răspunderii la care gie creatoare prosperităţii Re­
P.C.R., despre faptul că pro- două combinate din Făgăraş dragi. naţionale m arxist-leniniste a partidului de în flo rire a patriei partidului şl poporului, vedem ne obligă marea încredere şi publicii Socialiste România.