Page 67 - Drumul_socialismului_1967_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3877
wtEs^c^'y'1 r»«o

Vorbim despre întrecerea so­ lâ a dobîndu'ii titlu lu i de evi­
cialistă ca despre un lucru cu denţiat, satisfacţie pe care o
care ne-am obişnuit. Este o mai mare contribuţie la obţi­ SE RIDICA LA NIVELUL CERINŢELOR
trăiesc cei care şi-au adus cea
formă nouă a re la ţiilo r dintre
oameni, formă specifică socie­ nerea rezultatelor pe luna res­
tă ţii noastre, o adevărată şcoa­ pectiva. Şi cam atît, pentru că
lă a producţiei şi a muncii. In evidenţiaţii rămîn mai m ult o-
Nu se ponte spune că în acti­ ASISTENTA MEDICALA LA SATE?
întrecere se afirm ă cu tărie vo­ nonimi.
inţa colectivului de muncă de
a traduce în lapte sarcinile ce vitatea colectivului de la la­
îi revin, spiritul inovator, ex­ m inorul de 650 mm lipseşte e­
perienţa înaintată, generaliza­ lanul în muncă El există şi Viaţa satelor cunoaşte în fie­ lin ia îm bunătăţirii asistenţei
rea ei. elanul, iniţiativa, ten­ se manifestă vizib il în îndepli­ care zi transform ări înnoitoare. medicale la sate. cele constata­
dinţa autodepăşirii.Cum se ma­ nirea lună de lună a sarcinilor Acest lucru îl atestă traiul tot te la faţa locului trebuie sâ
terializează aceste caracteristici de plan. Cînd este vorba însă moi îmbelşugat al sătenilor, RAID — pună serios pe gînduri pe toţi
la lam inorul de 650 mm al de reducerea pierderilor de zecile de construcţii social- cei care răspund de acest do­
CS. Hunedoara? metal (expresie letişizată a re­ cu ltu iiile ce impînzesc de la un meniu
De la tovarăşul Florian IIo- butului). acest elan se crampo­ capăt la altul peisajul rural. A arunca vina pe lipsa de
Ica. preşedintele com itetului nează de concepţiile învechite Nu ne propunem aici să zu­ ANCHETĂ cadre a devenit o obişnuinţă a
sindical al secţiei, aflăm că o­ că nu se mai poate face nimic. grăvim întregul tablou al pre- acestora. O oarecare lipsă de
biectivele întrecerii la linia de Paradoxal, căci în m lunărilc lacenlor din lumea soţului. No' cadre se mai resimte. Dar, nici
laminare sînt: respectarea sor­ grupelor sindicale se discută vom opri doar asupra unui sin­ cele existente nu sînt Judicios
tim entelor planificate, depăşi­ concret cauzele care le-au ge­ gur aspect, cel al usigurârii a­ întrebuinţate In tim p ce în
rea planului fizic, a indicilor nerat, so stabilesc veşnic ace­ sistenţei medicale, al g rijii pen­ de educaţie dusă cu cetăţenii, tabără nu vor putea prim i o unele localităţi există mal
do utilizare, reducerea pierde­ leaşi măsuri de ordin tehnic şi tru ocrotirea sănătăţii locuito­ acestea s-au redus aproape la asistenţă calificată Acolo e ne­ m ulţi specialişti, «altele duc lip ­
rilo r de metal şi a o p ririlo r ac­ organizatoric, iar plordcrilc rilo r satelor regiunii noastre. zero voie de un medic pediatru. sa unor cadre medii (Loman,
cidentale. La ajustoj. obiectivul prin rebut şi opriri accidentale Pentru a ne putea forma o i- Soţiile ciobanilor nasc acum După cile am aliat, în raion Săsciori, Apoldul de Sus, Şu­
există medici pediatri care ar
principal constă în asigurarea cresc pe toate schim burile (aic i mogme despre modul cum este la cosa de naşteri asistate de acccpla detaşarea la tabăra de gag etc)
încărcăturilor optime şi res­ există concepţia că durata ma­ asigurată asistenţa medicală la moaşe Străbătinrt zilnic zeci de pionieri, fără ca la locul lor de Şi din partea organelor loca­
pectarea termenelor din con- re a op ririlo r accidentale se sate. in special a celor mai în­ kilom etri, poposind in fiecare muncă să se simtă prea m ult le ale puterii de stat se cerc
casă, discutînd cu fiecare gra­
depărtate, am vizitat mai m ul­ vidă, personalul medico-sanitnr absenţa acestora. mai multă preocupare pentru
li te unităţi medico-sanifare din a reuşit să le cîştigc încrede­ a ajuta în mod elicient la des­
întrecerea socialistă A poleiul de Sus. Miei curea. Jina la 2-3 zile vine pe lume „Obstacole" în cii dc apărare şi ocrotire a să­ ■%•*. i { i : >. 'T V~v>â'
făşurarea cît mai bună a mun­
; r 4
.
rea. La casa dc naşteri
din
4; U 4 , i
Săsciori.
Poiana, Jina, Şugag
nătăţii oamenilor de la
sate.
Muncelul Mic.
un copil.
^
munca de apărare a sănătăţii calea entuzias­ Intr-o serie de sale, starea dru­ HV,- M i
Rezultatele bune obţinute în
m urilor este total necorespun-
m ,
si stimuleze elanul! oamenilor din aceste locuri se mului m aşinilor şi chiar al personalu­
zătoarc.
impicdicînd
accesul
Pasiune
datoresc în mare parte efortu­
lui medico-sanitar M u lţi
ce­
rilo r şi strădaniilor depuse de
şi dăruire colectivul medlco-sanitar al Apoldul de Sus l-am găsit pe tăţeni cu care am stat de vor­
La dispensarul medica] din
bă ne-au declarat că sînt ho-
dispensarului, alcătuit din oa­
tărîţi să contribuie la repara­
şi iniţiativa meleagurile comunei .lina, stră­ meni pricepuţi, cu tragere dc medic ul stomatolog Constantin rea drum urilor cu forţe proprii,
pe
anului 1060
In toamna
Inimă şl dragoste pentru pro­
m ult
Panuit. Ne-a vorbit cu
fiind doar nevoie de un coor­
fesie
entuziasm şi însufleţire despre
pastorală
veche aşezare
din
populare,
tul decît
sfaturile
m unţii Sebeşului poposea o tî- profesia sa. despre dorinţa de donator Aceştq nu poate fi al­
nârâ pereche de medici — soţii Cu casa de a fi cît mai folositor oamenilor deputaţii
trnclul de livrare. Urm ărirea compensează cu reducerea du­ Chiţ ni Erau proaspeţi absol­ Elanul său se loveşte însă de De asemenea, un sprijin con­
în făptuirii lor se face zilnic, iar ratei op ririlo r planificate) 2 venţi ai facultăţii dc medicină unele obstacole. cret îl pot acorda sfaturile
rezultatele se înscriu pe grafi­ Schimbul în care s-«iu înregis- 1 din Cluj şi veneau cu dorinţa naşteri — O ncît aş vrea, ne spune populare cadrelor medicale
cul afişat în secţie. trnt pierderile cele mai mici in ! fierbinte, pătrunşi de sim ţă­ tinârul medic, nu pot face mai prin crearea unor condiţii mai
m ult de 5 proteze dentare pe
Ne oprim mai m ult asupra comparaţie eu celelalte. în > on- | minte nobile, de a-şi pune în ­ Unul din popasurile raidului bune de viaţa U nii modici care
ru b ricii .Reducerea pierderilor d iţiile depăşirii planului de pro- j treaga lor rapacitate în* slujba nostru l-am făcut la dispensa­ lună Aceasta, pentru că nor­ de ani de zile s-au statornicit
dc metal" existentă în grafic. ducţie, este declarat evukm- ? ocrotirii sânăfăţii şi vieţii ji- rul medical din comuna Sâs- mele stabilite prevăd realiza­ într-un sat n-au înc ă nici a­
Allâm că aici se trece zilnic re­ ţiat. Apoi, organizatorul grupei I narilor Pe atunci în Jina asis­ cinri : un local spaţios, curat, rea unui număr dc 156 puncte cum rezolvată problema locu­
butul rezultat în tim pul lam i­ Sindicale cere părera m oislru- J tenta medicală nu se ridica la dotat cu toate cele de trebuinţă lunar, ele putindu-se realiza în inţei Aşa e cazul m edicului
nării. Cele două cifre din inte­ lui asupra celor moi buni oa- « nivelul cerut. Mai existau des­ pentru a acorda ajutor bolna­ cel puţin trei zile. In prezent Mircea Pavcl. din comuna Po­
riorul ru b ricii te fac să înţelegi meni pentru evidenţierile indi- H tule boli contagioase, focare de vilor. Există aici şi o casă Je am programat pacienţi pentru iana Nu e de mirare că unii
că ai de-a face şi cu un rebut viduale. infecţie, mortalitatea infantilă naşteri, caic. aşa cum ne a lunile iulie şi august, deoarece dintre aceştia pleacă în altă
„planificat". P rim im asigurări Un lucru im portant în viaţa jj se menţinea la un nivel ridicat. spus medicul Eugen Florian. norma de puncte pentru iunie parte, unde găsesc condiţii mai
că si a ici s-au prelucrat in d i­ colectivului cc a avut loc în § A nii nu trecui si situaţia n- nu funcţionează de anul trecut am realizat-o So simte şi lipsa bune.
unui tehnician dentar şi a unei
caţiile Plenarei C C. al P.C R. primele patru zile ale lunii iu- o sisfenţei medicale s-a schimbat Cauza ? Lipsa unei moaşe. Situaţia asistenţei medicale
din 21—23 decembrie 1066, că nie a rămas nesesi/ot: în a- u radical. In prezent lu Jina Deşi cea mai întinsă din ra­ surori de ocrotire, a unui labo­ la sat.e trebuie să facă obiectul
s-au stabilit măsuri şi că se ac­ ceasta perioadă, ţoale sclumbu- ^ există un dispensar medical cu ionul Sebeş, avîncl ca rază dc rator de tehnică dentară. unei analize profunde a tutu­
Normele care prevăd că un
ţionează cu destulă hotărîre rilc au lucrat fără rebut. O pre- » o casă ele naştere, punct far­ activitate două comune şi şase medic stomatolog poate să rea­ ror factorilor răspunzători în
pentru reducerea rebutului şi cizme în plus; nu apare nimic I maceutic. aparatură şi medica­ sate răsfirate toate pe teren dc lizeze doar 166 puncte, ceea ce frunte cu secţia sănătate a
a pierderilor de metal de orice la rubrica „planificat pierderi 3 mente necesare Îşi desfăşoară munte, cu drum uri greu acce­ echivalează cu 5-6 proteze Sfatului popular regional, iar
natură. Dar că „specificul* sec­ de metal". înseamnă deci că r] aici activitatea zilnic doi me­ sibile. circum scripţia din Sas- dentare pe lună. intrate în v i­ măsurile concrete care credem
ţiei nu perm ite mai m ult decît se poate lucra şi astfel Nu s-a £ dici. vinul specialist în medici­ eiori are un singur medii1 şi o goare în anul 1358, constituie că vor fi luate să ducă nem ij­
s-a făcut. Este vorba dc schim ­ întreprins nim ic pentru gene- ■ nă generală, altul în pediatrie, moaşă Ultim a a lost pensiona­ un obstacol în activitatea me­ locit la îm bunătăţirea ei.
bările frecvente ce intervin în ra liza rea experienţei din zilele două moaşe si un tehnician. Ca tă de boală şi la insistenţele dicilor. Se impune cu necesita­ G IL JURCĂ
programul de laminare, de o- respective, pentru prevenirea urmare a g rijii cc sc poartă secţiei sănătate a sfatului popu­ te revizuirea acestora şi adap­ G II. I NEGREA Deva : Aspect din centrul oraşului.
p ririlc accidentale. în continuare a apariţiei rebu­ pentru ocrotirea sănătăţii oa­ lar raional a (ost reîncadrată. tarea lor la realităţile actuale.
In mod firesc se naşte atunci tu lu i: flacăra întrecerii şi-a menilor. a dăruirii şi pasiunii — Aveţi totuşi o moaşă, de
întrebarea: în ce măsură a sti­ pierdut deci din influenţa ci cadrelor medicale. în comună ce nu internaţi femeile gravide
mulat întrecerea socialistă ela­ mobilizatoare. Existenţa acestor au dispărut aproape cu clesă- în casa dc naştere ? „Cumpăraţi-vă
nul oamenilor, iniţiativele (or stări de lucruri permite să sc virşire cazurile de boli conta­ — A face acest lucru presu­ Penîrifl
pentru înlăturarea neajunsuri­ tragă concluzia că aici, lu la­ gioase. Procentul de m ortalita­ pune o supraveghere perma­ l i I • i
lor care lc diminuează vizibil m inorul de 650 mm. întrecerea te infantilă a scăzut mult. fiind nentă. ne răspunde medicul pansament*
eforturile? Am stat de vorbă socialistă nu a ajuns încă să la ora de faţă sub media pe Florian Or, noi nu avem posi­ dumirea voasfrâ ii»
cu cîţiva lnm inatori care, de atingă nivelul cerut de sarcini­ raion. bilitatea, deoarece moaşa F.lco- O practică cu totul greşită
fapt, au rămas surprinşi de n- le ce revin colectivului, să — Cînd am venit prima dată nora Aleman, trebuie să lic tot se întîlneşte la dispensarul me­
cpnstă întrebare Ei spuneau că constituie o adevărată sursă dc aici — nc spune medicul Emil tim pul pc teren la controlul dical din Muncelul Mic. Medi­
sînt m ulţum iţi din punct de valoriiicarc a energiilor crea­ Cioţiu. erau frecvente cazurile gravidelor, lehu/.elor etc. cul M aria Tiu (mereu pe picior Mărfi
vedere material atunci cînd toare, o bază de afirm are a de diftene. poliom ielită, hepa­ — Ce alte greutăţi întim pi- de ducă) şi felcera Mariu Ro­
cîstigă întrecerea, beneficiind tită etc. Acum nu mai este nici naţi în munca de ocrotire a să­ dea. pretind bolnavilor pentru
de rem uneraţiile băneşti ce li noului. unul La fel. erau multe focare nătăţii cetăţenilor ? a-i trata sâ-şl aducă pansa­ 20 IUNIE
se cuvin şi de satisfacţia mora- I CIOBANU de infecţii. Ca urmare a muncii — Aş vrea să spun că în- mente şi medicamente de aca­
tîmpinârn serioase dificultăţi. să Aşa s-a Inţîm plal cu mine­
In prim ul rînd dată fiind în tin ­ rii Talaş lanoş, Rus Vasile şi
derea mare a te rito riu lu i ce ne Chindca Alexandru
aparţine şi apoi a lipsei de ca­ Fiind accidentat Ia piciorul
dre, nu toţi cetăţenii pot prim i drept, minerul lanoş Talaş pre-
un ajutor medical aşa cum ar zentindu-se la dispensar pen­
trebui. In multe părţi, ca de tru a fi tratat a lost opostrofat
exemplu, în comuna Loman. de către felcera Maria Bodea;
drum urile sînt accidentate, ma­ „Nu ştii că sîntem în inven­
şinile salvării neputînd urca tar ?'*. ,La insistenţele bolnavu­
decît arareori. Noi nu avem cu lui aceasta i-a replicat din nou;
ce ne deplasa, decît pe jos. „Dacă vrei să te pansez du-te
N-aş vrea ca să aduc o scuză, şl cum pârâ-ţi pansament".
dor sînt din cale afară de aglo­ In tr-o noapte, m inerul Va-
merat. Fac şi consultaţii, mă sile Rus. fiind accidentat la
ocup şi de scriptologie, plec cap a fost pansat cu o handâ
pe teren, vizitez şcolile, unită­ de tifon vechi, murdar, şi cu
ţile alimentare şi cîte altele. Nu un... cearşaf Iar Alexandru
reuşesc să ajung peste tot unde Chinden. avînd copilul grav
se simte nevoia unui medic. Şi bolnav, n fost nevoit să alerge
nu uitaţi că începîml cu data noaptea pînă la Deva pentru o
de 1 iunie şi pînă la 31 august injecţie, pentru că la dispensar
voi fi detaşat la tabăra dc nu se găsea
pionieri conform adresei p ri­ In dispensar domneşte dezor­
m ite de la secţia sănătate a dinea şi murdăria, orarul nu
sfatului popular raional este respectat. Felcera Maria
Considerăm că ceea ce s-a Bodea face serviciul cînd vrea.
făcut nu este un lucru bun. după cum o taie capul.
C ircum scripţia şi aşa destul de ★
săracă în ceea ce priveşte ca­ Concluziile ce sc desprind în
Constanta tem peraturii în cuptorul rotativ de la „Refractara" Alba lu lia este o con­ drele va rămîne o bună peri­ încheierea raidului n-au de loc
diţie esenţială pentru realizarea şamotei de bună calitate Acest lucru este u rm ărit cu aju­ oadă şi fără acest unic medic, darul să mulţumească. Deşi
torul aparatelor de către operatorul loan Toth, care deserveşte cuptoarele rotative. iar pc dc altă parte copiii din s-au făcut paşi însemnaţi pe