Page 80 - Drumul_socialismului_1967_06
P. 80
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3880
ACŢIUNI DIPLOMATICE PRIVIND EVENIMEN Plenara C.C.
al P.C.
TELE PETRECUTE iN ORIENTUL APROPIAT din Germania
BER LIN 22 (Agerpres). —
Plenara C.C. al P.C. din G er
mania care a avut loc recent
n exam inat o serie de proble
Dezbaterile din Activitatea me legate de situaţia din O- Iluzii înmormîntate
ientul A propiat şi din Asia de
Comentind adoptarea le
uid-est. Totodată, participanţii
delegaţiei române ia plenară au discutat o serie gii organice de către auto-
Adunarea Generală de aspecte ale situaţiei interne rul „ International Herald
rităţlle dc la Madrid. zia
NEW YORK 22. — T rim isu l special Agerpres, R. Că- din Republica Federală a Ger Tribune“ scrie că viitorul
maniei.
politic al Spaniei se contu
NEW YORK 22 (Agerpres). al Iordanului a creat o proble plescu, tra n sm ite : Tovarăşul Ion Gheorghc Maurer, con Plenara a hotărît să elabore rează ca o perpetuare fără
M iercuri după-amiazâ au mă foarte grea pentru Iorda ducătorul delegaţiei române la sesiunea extraordinară a B E R LIN U L O CCIDENTAL. — Recent, în B erlinul occi
continuat dezbaterile din ca nia". A dunării Generale a O.N.U., a avut m iercuri noi în tiln iri cu ze proiectul unui program al dental, circa 2.000 de studenţi au participat la o demonstra limită a regimului dictato
rial al lui Franco, conju
drul sesiunii extraordinare a In cuvîntul său. m inistrul de conducătorii unor delegaţii aflate la sesiune, abordindu-se P.C. din Germania, desemnind ţie de protest îm potriva legilor excepţionale. Demonstraţia a gat cu o întărire şi mai
O.N.U. consacrate exam inării externe al M auritanîei. Birane cu acest p rile j probleme legate de ordinea de zi a sesiunii în acest scop o comisie condu fost Îm prăştiată cu brutalitate de un mare număr de poli mare a aparatului falangist.
situaţiei din O rientul Apropiat. Mamadu Wane, a menţionat şi alte probleme ale vie ţii internaţionale. să de prim ul secretar al CC., ţişti.
M in istru l de externe al Tan câ criza din O rientul A propiat Preşedintele C onsiliului de M in iştri a avut o întrevedere In foto: P oliţia din B erlinul occidental intervine im po- Noua legislaţie prevede că
zaniei, C. Y. Mgonja, care a nu trebuie să servească drept cu Hahib R ourghiba-jr., m in istru l de externe al R epublicii Max Reimann. triv a dem onstranţilor. partidul franchist nu nu
fost înscris prim ul la cuvînt, o „acţiune de diversiune" nici Tunisia, şeful delegaţiei tunisiene. A fost de faţă Corne- mai că îşi menţine domina
după ce a prezentat poziţia ţâ să „abată atenţia opiniei publi liu Mănescu, m inistrul afacerilor externe a| Republicii So ţia politică asupra întregii
rii sale, a declarat că Adunarea ce mondiale de la războiul cialiste România. ţări, dar va căpăta împu
Generală trebuie să condamne m urdar din Vietnam ". O altă întrevedere a avut-o cu A ldo Moro, preşedintele Adenul — centrul unor puternice incidente terniciri noi. şi mai mari.
atacul arm at al Izraelului îm M in istru l de externe al Bel C onsiliului de M in iştri al Italiei. Au participat A m inlorc Astfel, organul de conduce
potriva statelor vecine. giei, Pierre llarm el, a s p rijin it Fanfani, m in istru l de externe, şi Piere Vinci, reprezentantul re al „Mişcării naţionale"
P rim ul m inistru sudanez, propunerile britanice în vede permanent al Ita lie i la O.N.U., Com eliu Mănescu, m inistru va deveni un fel de came
M oh a med Ahmed Mahgoub, a rea adoptării unor măsuri pen de externe, Mircea M aliţa, adjunct al m inistru lu i de exter intre trupele britanice şi răsculaţii arabi ră superioară a parlamen
declarat că .sarcina prim ordia tru consolidarea încetării focu- * ne, şi Gheorghc Diaconescu, reprezentantul permanent la tului, cu dreptul de a ho
lă a O.N.U, este de a elim ina lui. El s-a pronunţat Îm potriva O.N.U. / ADEN 22 (Agerpres). — clădirile C onsiliului legislativ Noel-Baker a declarat că „tu l tărî asupra constituţiona
toate izvoarele de agresiune din oricărei acceptări pe plan po Tot in cursul zilei de m iercuri, tovarăşul Ion Gheorghe Adenul. continuă. să rim in ă din Aden. Se pare. transm ite lităţii tuturor legilor.
această regiune" şi a cere .re litic sau ju rid ic a m odificărilor Maurer, împreună cu C om eliu Mănescu au avut o în til- centrul unor puternice inci agenţia citată, că niciodată burările care au avut loc în A - Adoptarea noii legi orga
tragerea trupelor agresoare din teritoriale survenite în urma nire cu - A rth u r Goldbcrg, reprezentantul permanent al dente între trupele britanice sentimentele antibrîlanice n-au den atestă in mod grăitor insta nice pune aşadar capăt
bilitatea totală a sistem ului
te rito riile ocupate". El a de luptelor. Pierre H arm el a enu S.U.A. la O.N.U. şi răsculaţii arabi. In tot cursul răbufnit cu o asemenea forţă: constituţional elaborat de A n speranţelor multor spanioli
clarat că sp rijin ă proiectul de merat apoi .drept bază pentru Comeliu Mănescu. m in istrul afacerilor externe al Repu zilei de m iercuri, transmite un vehicul m ilita r britanic a care credeau că situaţia
rezoluţie sovietic care cere con orice soluţie echitabilă urm ă blicii Socialiste România, s-a în tîln it cu Couve de M urville, corespondentul special al a fost prins într-o ambuscadă şi glia pentru Federaţia A rabiei putea evolua spre o liber
damnarea Izraelului şi retrage toarele p rin cip ii: statele inte m inistrul afacerilor externe al Franţei. genţiei France PresSe, pe stră patru din pasagerii săi au fost de sud". A lâturîndu-se altor tate politică mai mare.
rea imediată, şi fără condiţii a resate s i renunţe la război; să zile A denului s-au produs ucişi, un elicopter a fost m i mem bri ai parlam entului, Noel- Toate Iluziile sint in acest
Baker şi-a exprim at dezacor
forţelor izraeliene. se recunoască fără rezerve sta schim buri de focuri de o vio traliat şi a explodat. dul în legătui-â cu declaraţia fel Inmormintale — conchi
A rdechir Zahedi, m in istrul a tu tul de stat suveran al Izrae lenţă şi intensitate sporite, Schim buri de focuri au avut de ziarul amintit.
facerilor externe al Ira n u lu i a lu lu i; Izraelul să renunţe la Dejun oferit de tovarăşul provocînd, după cum anunţă loc şi in alte cartiere ale ora lui Thomson, m inistru de stat
cerut ca Izraelul să-şi retragă orice obiectiv expansionist; tre un purtător de quvirit oficial, şului. la M inisterul A facerilor E xter
ne. care a afirm at câ „nu există
trupele din te rito riile ocupate cerea liberă pe căile m aritim e 9 m orţi şi 29 de rănîţi în rîn- Mină artificială
☆
dacă vrea să demonstreze că să fie respectată în conform i dul trupelor britanice, a lţi 12 LONDRA 22 (Agerpres). — nici o legătură între recentele
doreşte să se realizeze pacea. tate cu convenţiile internaţio Ion Gheorghe Maurer englezi fiin d daţi dispăruţi. Luînd cuvîntul în Camera evenimente din Aden şi decla
Adunarea Generală, a spus el, nale". Frontul de eliberare a sudului Comunelor, deputatul laburist raţia guvernului englez cu p ri
vire la politica în Aden.
trebuie să ceară retragerea u r Maurice Couve de M u rvillc, NEW YORK 22. — T rim isul special Agerpres. R. Câ ocupat al Yemenului (FLOSY),
gentă de pe te rito riile arabe a m in istru l de externe al Fran plescu, transm ite: a anunţat câ trupele engleze
trupelor ocupante, .căci numai ţei, a arătat că „este de la sine Preşedintele C onsiliului de M in iştri al R epublicii Socia au suferit în ultim ele două
în aceste conditiî va exista po înţeles că nici un fapt îm p lin it liste România Ion Gheorghe Maurer, conducătorul delega zile pierderi mari : 120 soldaţi
sibilitatea de a se obţine un la faţa locului în ce priveşte li ţiei române Ja sesiunea extraordinară a A dunării Generale a ucişi, 300 ră n iţi şi 20 capturaţi. 6JOTU S-au luat
clim at propice şi o reglementa m itele teritoriale şi situaţia O.N.U., a oferit la 22 iunie un dejun — în saloanele O N U . Luptele cele mai violente aHi
re viabilă pentru menţinerea creată cetăţenilor statelor inte — în cinstea conducătorilor şi m em brilor udor delegaţii parti fost înregistrate în cartierul
păcii'. „Cu cît mai m ult va resate nu vor putea fi conside cipante la actuala sesiune. Crater, unde,după cum transm i noi măsuri antidemocratice
dura ocuparea te rito riilo r ţâ ri rate ca definitive. Numai o re Au luat parte Mohammed H. M aiwandw al, p rim ul m i te corespondentul citat, răscula
lo r arabe, cu a tît mai m ult vor glementare acceptată, după tra nistru al Afganistanului. Todor Jivkov, preşedintele Consi ţii ar fi reuşit să ocupe în în
dura sentimentele de vrajbă", tative libere, de către toate liu lu i de M in iştri al R P Bulgaria, Jozef Lenart, preşedintele tregime Banca engleză a O ri A TE N A 22 (Agerpres). — mentar, secundar şi superior,
a spus el. părţile in cauză şi aprobată de guvernului RS. Cehoslovace. M ika Spiliak, preşedintele Ve- entului M ijlociu, precum şi P rin tr-o hotârîre a guvernu care au afişat o cît de mică o
Preşedintele C onsiliului de comunitatea internaţională ar cei Executive Federale a RS.F. Iugoslavia, Ahmed Mahomed lui m ilita r grec vor fi conce poziţie sau atitudine de protest
M in iştri al Italiei, Aldo Moro, putea soluţiona ansamblul pro Mahgoub. prim -m inîstru şi m inistru al afacerilor externe al diaţi, pe un termen de o jum ă faţă de actualul regim de dic
care a urm at apoi la cuvînt. a blem elor pendinte. A tîta tim p Sudanului, Jeno Fock, preşedintele guvernului revoluţionar tate de an, toţi profesorii şi tatură, vor fi concediate.
declarat că problema dezanga cît în Vietnam războiul conti muncitoresc-ţărânesc ungar. Mahmoud Fawzi, asistent al pre Avioane ale S.U.A. conferenţiarii care chipurile ar ☆
jă rii şi a retragerii trupelor nuă — a arătat el — în O rien şedintelui R.A.U. pentru afacerile externe. Au fost prezenţi, fi „avut o atitudine incom pati A TEN A 22. — Coresponden
trebuie tratată în cadrul gene tu l M ijlociu nu se vor deschide de asemenea, m in iştrii de externe: N ur Ahmed Etemadi (A f bilă cu funcţiile lor". Perioada tul Agerpres, C. Alexandroaie,
ral al creării unei păci dura perspective de pace. Dacă răz ganistan), Ivan Başev, (R.P Bulgaria). Vaclav David (R.S. Ce doborlte de suspendare din funcţie a transm ite:
bile care să garanteze dreptul boiul din Vietnam va lua sfîr- hoslovacă), M arko Nikezici (R.S.F. Iugoslavia), Janos Peter profesorilor şi conferenţiarilor, Marea casă de editură „Pa-
la independentă politică, inte şit în condiţiile pe care Franţa (R.P. Ungară). A rdechir Zahedi (Iran). Birane Wane Mama- în R.D. Vietnam se arată în hotârîre, poate fi pîros* a încetat tipărirea şi pu Un grup de cercetători {
gritate teritorială, protecţia le-a a m in tit adeseori şi care dou (M auritania), Syed Sharifuddin Pirzada (Pakistan), Ha- prelungită după expirarea p ri blicarea fasciculelor „Istoriei suedezi au realizat o mină •
îm potriva am eninţării sau folo im plică din partea unui stat bîb' Bt.îtgliiba' j r ' (Tunisia), precum şi reprezentanţi perma- H AN O I 22 (Agerpres). — m ului termen In hotărire se fi contemporane a Greciei", scrisă artificială ale cărei-mişcări |
sirii forţei. El s-a pronunţat mare o hotârîre curajoasă şi nenţLla O.N.U. ai unor ţări printre care Algeria, Italia, M a Agenţia VN A anunţă că avia nită câ învăţâm înlul va fi epu de lid e ru l P artidului Naţional elastice sint foarte apropia- ■
pentru desemnarea unui repre rodnică. în acest caz se vor des rea Britanie, Mexic. ţia americană a întreprins joi rat de toţi cei ce „nu s în t'p ă Progresist de dreapta Spiros te de cele ale m îintT 'tttftil- I
zentant special sau a unui me chide imediat perspective cu Din partea română au participat Corneliu Mănescu, m i noi raid uri asupra unor zone trunşi de sp iritu l regim ului so rale. In plus, capacitatea I
diator al O.N.U., precum şi totul noi". V orbito rul a adău nistru l afacerilor externe, Mircea M aliţa, adjunct al m inistru populate din provinciile Hai cial actual". Cu alte cuvinte, Markezinîs. M otivul este inter de ridicare in greutate a J
pentru un amplu program de gat că „m arile puteri trebuie lui afacerilor externe şi Gheorghe Diaconescu, reprezentantul Duong şi Nam Ha. U nităţile dicţia de către guvern a apa unui singur deget poate a- I
dezvoltare economică în aceste să-şi asume rolul ce le revine. permanent al R epublicii Socialiste România la O.N.U, antiaeriene ale A rm atei Popu cadrele din învâţâm întul ele riţie i acestei lucrări. tinge cca 10 kg.
ţâri. N im ic nu se va face fără aceste Preşedintele C onsiliului de M in iştri al României, Ion lare Vietnameze au doborît trei Funcţionarea coordonată ■
M inistru l afacerilor externe puteri, şi cu atît mai m u lt îm Gheorghe Maurer. a rostit un toast. Dejunul s-a desfăşurat avioane agresoare, unul în pro a degetelor este asigurată §
al Indiei. M. C. Chagla, a de potriva lor sau îm potriva u- într-o atmosferă cordială, prietenească. vincia Nam Ha şi două în pro de o baterie cu motor de *
clarat că „o pace durabilă în neîa din ele". vincia Hai Duong, iar cîţiva conducere, situată in pal- I
O rientul M ijlo ciu nu poate fi A mai luat cuvîntul şi m i p iloţi americani au lost luaţi Declaraţia lui B. Pittermann mă. Transmiterea semnale- ■
fondată decît pe retragerea i- nistrul de externe pakistanez r\ prizonieri. lor se face printr-un sistem J
mediatâ şi fără condiţii a for Pirzada, care şi-a exprim at în P o triv it unor ştiri suplim en V IE N A . — In cuvintarea ros tru restabilirea cît mai grabni electronic, care urmează să I
ţelor izraeliene din te rito riile grijorarea in legătură cu si întrevedere Johnson - Moro tare, în ultim ele zile au fost tită la şedinţa C onsiliului Na că a democraţiei în Grecia, li fie miniaturizat. |
pe care Ie ocupă. El s-a pro tuaţia din O rientul Apropiat. doborî te alte trei avioane în ţional al Austriei, Bruno P it chidată in urma lo v itu rii m ili In fotografie: Scheletul |
nunţat îm potriva im punerii u In încheierea lu cră rilo r şe W ASHING TO N 22 (Agerpres). terne, Fanfani. C onvorbirile regiunea V in ii Linh, aflată în termann, preşedintele grupului tare. Fiecare deputat austriac, noii miini artificiale. ■
nui nou statu-quo şi creării u dinţei de dim ineaţă a luat cu Preşedintele Johnson a avut s-au axat, în special, asupra partea de nord a lin ie i de de parlam entar al P artidului So a declarat el, are obligaţia mo
nui nou raport de forţe fn a- vîntul preşedintele Consiliului lu cră rilo r sesiunii extraordina marcaţie. Agenţia precizează cialist din Austria, a declarat rală să protesteze îm potriva ac
ceastâ parte a lu m ii prin poli de M in iştri al R.P. Mongole, joi la Casa A lbă o întrevedere re a A dunării Generale a câ, pînâ în prezent, agresorii a câ C onsiliul Naţional din Aus ţiu n ilo r juntei m ilitare din Pentru menţinerea
tica faptului îm p lin it. Jum jaaghiin Ţedenbal, care a cu prim ul m inistru a! Italiei, O N U. şi asupra situaţiei din mericani au pierdut în V iet tria trebuie să se pronunţe pen Grecia
☆ expus poziţia ţâ rii sale faţă de Aldo Moro, şi m in istrul de ex O rientul Apropiat. namul de nord 2.042 avioane. regimurilor
NEW YO RK 22. T rim isu l evenimentele din Orientu!
special Agerpres, R. Câplescu, Apropiat. Delegaţia mongolă, dictatoriale
a arătat vorbitorul, sprijină
transm ite: Comunicatul Comisiei
In cadrul dezbaterii din şe în tru totul proiectul de rezo
fn Columbia a fost în
dinţa de jo i dim ineaţă a sesiu luţie prezentat de Uniunea So fiinţată o nouă şcoală, nu
n ii extraordinare a A dunării vietică.
Generale a O.N.U., consacrată P rim ul vorbitor în şedinţa internaţionale a juriştilor civilă, ci una militară.
exam inării situaţiei din O rien de joi după-amiază a fost m i Această şcoală pregăteşte
tu l A propiat, a luat cuvîntul nistru! afacerilor externe al GENEVA. — Comisia inter va întreprinde o anchetă asu ofiţeri din ţările latino-ame-
m in istru l de externe al Iorda Turciei, Ihsan Sabri Caglayan- naţională a ju riş tilo r a dat pu pra gravelor abuzuri şi ilegali ricane pentru lupta împo
niei. Ahmed Toukan. El a de gil. El a a m in tit că guvernul b lic ită ţii un nou comunicat tăţi, care au transform ai Gre triva partizanilor. Instrui-
clarat că guvernul iordanian a său a făcut cunoscut de mai p rin care protestează îm p otri cia în tr-o ţară a nesiguranţei I rea nu o face altcineva de-
adresat secretarului general al m ultă vreme câ nu va recu va abuzurilor sâvirşite de au permanente. cit ofiţeri americani. Noua
O.N.U., U Thant, o scrisoare noaşte „fa p tu l îm p lin it al cu to rită ţile m ilitare din Grecia. şcoală face parte dintr-un
prin care cere să se ia măsu ce ririlo r teritoriale de către In comunicat se arată, printre tît S lanţ al sistemului de insti
rile necesare pentru a asigura Izrael“. altele, că suspendarea puteri GENEVA — Comisia inter tuţii de acest fel existente
securitatea populaţiei din re După oe a ascultat şi cu lor C onsiliului de Stat vizează naţională a ju riş tilo r (C.l.J.) a in primul rind in S.U.A.,
giunile ocupate de trupele iz vîn tul preşedintelui Consiliu îndeosebi anularea dreptului anunţat că printre personalită unde; după cum s-a anun
raeliene şi pentru a ajuta la lui de M iniştri al Ucrainei, de a face recurs îm potriva de ţile politice arestate în u ltim e ţat oficial, au fost pregătiţi
reîntoarcerea refugiaţilor. A h V. Scerbiţki, Adunarea Gene c iziilo r adm inistrative ilegale le trei sâptămîni in Grecia, din penă acum peste 30.000 de
med Toukan a afirm at că .ex rală a O N U. şi-a amînat lu şi prim ejduieşte securitatea ordinul a u to rită ţilo r m ilitare, ofiţeri Scopul urmărit este
pulzarea continuă a locuitori crările pînâ vineri, ora 14,30 m em brilor corpului judiciar, a figurează Evangelos Averoff, menţinerea la putere a re
lo r arabi de pe m alul apusean GMT. lost m inistru de externe între gimurilor dictatoriale şi an
m em brilor forţelor armate şi anii 1958-1963, loannis Zigdis,
clerului. fost m inistru a) industriei in tipopulare instaurate în
numeroase ţări. latino-ame-
Comunicatul Comisiei inter guvernul Papandreu, Constan ricane cu sprijinul nemijlo
Foto— documentar naţionale a ju riş tilo r caracte tin Stephanakis, fost m inistru K cit al S.U.A. Dar menţine
rizează situaţia din Grecia ca
;alarm antă" şi „contravenind al ju stiţie i în guvernul Stepha- rea acestor regimuri devi
tu tu ro r convenţiilor privitoare nopoulos. ne din ce In ce tot mai
grea. Mişcarea de opoziţie
P o triv it
re latărilor C.l.J., a
S I N G A P O R E la apărarea lib e rtă ţilo r funda fost arestat, de asemenea. împotriva lor îmbracă cele
mentale". In comunicat se ex
prim ă speranţa câ comisia eu Christos Lam brakis, editorul mai diverse forme: de la
în tin d e re : 581 km*. portanţă din lume. Climatul IR AN . — Vedere din Ispahan. ropeană a d re p tu rilo r om ului ziarului atenian „To. Vim a". demonstraţii de protest şi
Populaţie: 1.864.000 locuitori, tropical al insulei face ca ju m itin g u ri şi pină la lupta
fn sud-estul continentului mătate din suprafaţa insulei armată.
asiatic, la stid de peninsula să fie acoperită de plantaţii
ţ Un num ăr de 50 oponenţi ai actualului re
Malacca, se află aşezată perla de arbori de cauciuc, Singapo Lagos, acţionînd în direcţia m enţinerii federaţiei gim salazarist din Portugalia, p rintre care figu Pretextul
Orientului îndepărtat, „Babi- re fiind totodată şi cea mai C U R I E R ţă rii. rează fostul prem ier Cunha Leal, Jurişti, repre
lonul tropicelor0 — Singapore, importantă piaţă a cauciucu zentanţi ai com isiilor districtuale şi ai A cţiu n ii a fost găsit
oraş şi insulă, port şi stat, a lui. Cu toată lipsa de resurse ţ T rib u nalu l o rd in ii publice din capitala Spa social-democrate, au adresat preşedintelui Am e-
mestec de dialecte, populaţii naturale, căci pină şi apa po niei l-a condamnat pe Augustin Garcia Calvo, rico Thomas o scrisoare în care critică politica Guvernul din Argentina
şi porturi tabilă este adusă din Mala- q Agenţia B TA transm ite că o delegaţie a C.C. fost profesor la Universitatea din M adrid, la şase promovată de prim ul m inistru portughez. a promulgat o nouă lege .
Aflat la încrucişarea unor yezia, se fac eforturi stărui al P artidului Comunist din Japonia condusă de luni închisoare şi o amendă de 10.000 pesetas. sub prin care reglementează
importante drumuri comercia toare pentru dezvoltarea unei Tomio Nishizawa, membru al P rezidiului şi al Se învinuirea dc a fi participat la o adunare liberă £ M in istru l apărării al Australiei. A llen F air- funcţionarea universităţilor.
le legind continentele, portul industrii proprii. Astăzi există cretariatului C.C. al P.C. din Japonia, a sosit la a studenţilor spanioli consacrată poeziei m ili hall. a sosit m iercuri la Washington. El va avea Noua lege interzice parti
Singapore — port la două aici şantiere navale, fabrici Solia. Delegaţia va ovea convorbiri cu reprezen tante. o seric de convorbiri cu o ficia lită ţi ale M iniste ciparea ' studenţilor la tre
oceane, Pacific şi Indian, este textile, întreprinderi pentru tanţi ai C.C. al P.C. Bulgar. • M inistrul afacerilor externe al Republicii Fe ru lu i A p ă ră rii al S.U.A., în cadrul cărora vor ti burile universitare şi pune
cel mai activ punct comercial prelucrarea cauciucului etc. derale a Germaniei. W illy Brandt, care între abordate probleme p rivind furnizarea de echipa
din această parte a lumii, fiind In fotografia de mai jos: 0 Prem ierul C onsiliului de Stat al R.P. Chi ment m ilita r către Australia şi alte probleme cu capăt vechii tradiţii hispa-
al cincilea ca mărime şi im Harta insulei Singapore. neze. Ciu En-lai, a avut Joi la Pekin convorbiri prinde o vizită în ţările Europei de nord, a sosit caracter m ilita r. no-americane prin care
m iercuri seara la Stockholm.
cu Kennelh Kaunda, preşedintele R epublicii Zam- ■ universitatea era un sanc
bia, care se află într-o vizită oficială in China. • Reprezentantul permanent al Yemenului la O La A lger s-a anunţat oficial că. in confor tuar cu autonomie respec
C onvorbirile, menţionează agenţia China Nouă, O.N.U., Abdel Aziz A l-F attih , a trim is o scrisoare m itate cu hotă ririle luate de a u torităţile alge tată de autorităţile guver
s-au desfăşurat înlr-o atmosferă prietenească. secretarului general al O.N.U., U Thant, cerindu-i riene p rivind sistarea exp orturilor de hidrocar
să intervină pe lingă guvernul M arii B rita n ii b u ri spre Marea R ritanie şi Statele Unite, nici namentale — scrie revista
£ In prezenţa preşedintelui Ayub Khan şi a al pentru a pune capăt acţiunilor provocatoare îm o navă britanică sau americană nu va mai li mEl Tempo". Sub pretextul
tor mem bri din guvernul pakistanez, la Islama potriva ţă rii sale ale m ilita rilo r englezi, aflaţi pe autorizată să intre in porturile Algeriei. că universităţile sînt „cu i
bad a început Joi construirea celei mai m ari uni te rito riu l Federaţiei Arabiei de sud.
versităţi din ţară. Ea va fi term inală în 1975 şi £ Peste 100 de studenţi de la ambele univer buri subversive", guvernul
va pregăti îndeosebi specialişti în domeniul ştiin şi-a atins scopul. Şi scopul
ţ M ai m u lţi funcţionari belgieni au fost ares sităţi vest-berlineze au declarat o grevă a foamei
ţelor exacte, necesari pentru dezvoltarea econo taţi în Kalanga sub acuzaţia de tentativă de sa de 48 de ore in semn de protest îm potriva repre urmărit este ca legea să a
m iei pakistaneze. siunilor la care au fost supuse organizaţiile stu corde un temei legal, juri
botaj. a declarat Suminawa, consilier la Am ba
denţeşti de către autorităţile locale ale B erlin ului dic, de aici fnatnte, inter
0 G uvernatorul m ilita r al provinciei de vest sada congoleză din Bruxelles. Agenţia France occidental. Studenţii grevişti cer anularea măsu
din Nigeria, Adcbayo, s-a pronunţat din nou Presse relatează că o parte dintre aceştia au fost rilo r excepţionale adoptate de Senat care lezează venţiilor poliţiei şi armatei
pentru o soluţionare paşnică a crizei prin care prinşi călătorind in tr-u n camion ce transporta drepturile democratice ale studenţilor, precum şi in universităţi care ptruî
trece ţara. El a arătat că folosirea forţei, va fi eliberarea din detenţiune a unui fruntaş al orga acum le lipsea.
in detrim entul populaţiei nigeriene. Adebayo are explozibil ce urma să fie folosit la aruncarea in
o poziţie asemănătoare guvernului central de la aer a principalelor poduri ale regiunii Katanga. n izaţiilo r studenţeşti.
40.065
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI! str. Dr. Petru Gras nr. 93. telefon 12 75. IS 85. 23 17. TIPARUL întreprinderea poligrafici Hunedoara.Deva.