Page 81 - Drumul_socialismului_1967_06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂ R ILE , U N tŢ I-V A l
Cuvîntarea tovarăşului

Ion Gheorghe Maurer rostită

la sesiunea extraordinară

a Adunării Generale a 0. N. U

în şedinţa din 23 iunie 1967

Domnule preşedinte, să ducă pe câi paşnice la o re­ statele membre ale O.N U. s-au
glementare viabilă. obligat .să se abţină în rela­
Nu este pentru prim a oară Evoluţia în u ltim ii 20 de ani ţiile dintre ele de !a folosirea
cînd situaţia din O rientul a re la ţiilo r dintre state în forţei sau ameninţarea cu
A propiat face obiectul dezba­ O rientul Apropiat arată că în forţa",
te rilo r internaţionale. Puţine fiecafe etapă a acestor relaţii, Fiecare confruntare armală
Răcoritoare sub subiecte au lîgurat cu asemenea > în loc ca diferendele s i fie so­ sau act de violenţă, departe
CARE ESTE STADIUL Cu planul formă de praf frecvenţă pe ordinea de zi .a luţionate, ele au fost a m p lifi­ de a contribui Ia reglementa­
A dunării Generale şi a altor
rea vreunei probleme în Orien­
cate şi sporite, ceea ce a dus
organisme ale N aţiunilor U ni­
te. Puţine probleme aii fost la o acumulare continuă de tul Apropiat, a constituit o în­
depărtare de Ia obiectivul in ­
d ificu ltă ţi. Este tim pul, după
semestrial specialişti dc la întreprinde­ grevate de o moştenire istorică părerea delegaţiei române, ca staurării păcii, m ărind instabi­
TG MUREŞ. — Un grup de
atît de încărcată ca acelea ale
litatea şi insecuritatea regiu­
REALIZĂRII EFECTIVELOR DE îndeplinit rea dc industrie focală pentru O rientului Apropiat. Eveni­ acest proces să fie oprit. T re­ nii. încercarea de a folosi for­
din
buie ca raporturile dintre sta­
Tg. Mureş, a obţinut,
mentele acestei regiuni, prin
ţa pentru
prima oară in ţară, băuturi im plicaţiile lor, s-au dovedit te să evolueze spre dim inua­ drept este impunerea unui
susceptibilă de a
rea treptată a tensiunii, spre
răcoritoare sub formă de praf. nu o dală susceptibile să an­
crearea unui clim at propice
In cursul zilei de 23 iunie Produsul este realizat pc bază treneze consecinţe grave pen- so lu ţiilo r echitabile şi construc­ crea precedente primejdioase
şi de a atrage riposte similare.
ANIMALE PLANIFICATE ? colectivele a incă două secţii dc ulei dc lăm iie şi zahăr. El ru pacea şi securitatea inter­ tive care să respecte dreptu­ nu dă răspunsuri viabile si­
Forţa nu creează drept, Ea
de bază din cadrul Combina­
naţională.
este ambalat in pungi de b ir­
rile lor la existenţa de sine
tului siderurgic Hunedoara
au raportat realizarea înain­ lic caşcrată cu folie dc polie­ In faţa recentei recrudes­ stătătoare la condiţii de secu­ tu a ţiilo r complicate, nu poale
dc
tilenă. care poate tine loc
te de vreme a sarcinilor de cenţe a crizei, în forme acute ritate şi să le perm ită concen­ justifica pretenţii de anexiuni
vederi, in altele se înregistrea­ pahar Aciditatea pe care o care au produs o legitimă în­ trarea e fo rtu rilo r către pro­ teritoriale. In lum ina acestor
re n tru ca zootehnia să ocu­ plan pe prim ul semestru al nrc substanţa concentrată, ea
pe o pondere cit mai marc în ză minusuri. Asticl, cooperati­ anului Este vorba de oţelăria $i bioxidul de carbon care se grijorare tuturor ţărilor, orica­ gresul lor economic şi social. considerente, delegaţia română
ansamblul producţiei şi venitu­ vele agricole din raionul Alba electrică şi lam inorul blu- degajă in tim pul contactului re ar fi depărtarea lor de se­ Toate ţările sînt chemate să se pronunţa pentru retragerea
rilo r din agricultură, esle im ­ Probleme ale au realizat cu 1617 porcine pes­ mîng dc 1.000 mm. cu apa fac ca această băutură diul c o itfru n ta rii armate d e z ­ contribuie Ia realizarea acestei neîntîrziatâ a trupelor izrae-
perios necesar ca electivele de te prevederi iar unităţile din Dc asemenea, tot ieri, o dată să fie răcoritoare, reconfortan­ lănţuite aici. întrebarea ce se noi orientări, abţinîndu-se de liene de pe te rito riile ocupate,
animale să sporească continuu. zootehniei raionul Sebeş au un deficit de cu terminarea lucrului din tă. pune în mod firesc esle clacă la orice act susceptibil să agra­ precum şi a tuturor trupelor
Cum s-a infăptuit această sar­ 109 capete. Aspecte asemănă­ schimbul trei colectivul sec­ fenomenul conflictelor din a ­ veze situaţia, să stimuleze ad­ în lim itele graniţelor dinainte
cină în cooperativele agricole toare sînt în tiln ite şi in alte torului de aglomerare a m i­ ceastă regiune are un caracter versităţile sau să conducă din de izbucnirea conflictului. Im ­
din regiunea noastră în cinci din regiune raioane. In tim p ce la Orăştie nereurilor dc fier a elaborat peren şi ireductibil. Sînt pro­ nou Ia ciocniri periculoase perativul reglem entării echi­
blemele ce confruntă
statele
Juni de activitate? există cu aproape 3000 oi peste cea de-a 100.000 tonă dc aglo­ CABANA „LUNCA din O rientul Apropiat intrata­ pentru pacea şi securitatea in ­ tabile a problemelor din
plan, la Haţeg mai trehuie pro­
Analizind felul în care a curate circa 1500 oi. Şi trebuie merat autofondant peste pre­ ternaţională. Condiţia esen­ O rientul Apropiat cere ca fz-
crescut şeptclul se desprinde să menţionăm că unităţile a­ vederile planului la zi. Pen­ FLORII", LA DISPO­ bile p iin m ijloacele de care ţială pentru a im prim a un a­ raelul să renunţe la orice pre­
dispune omenirea
contempo­
semenea curs o constituie res­
faptul că Ia toate speciile dc a- gricole din raionul Ilateg au tru a vedea ce reprezintă a- rană ? Sînt instrumentele po­ tenţie de a obţine, pe baza ac­
nimalc, efectivele planificate condiţii hune pentru dezvolta­ ceaslă cantitate în ansam- ZIŢIA TURIŞTILOR litice, normele dreptului in te r­ pectarea scrupuloasă a înce­ ţiu n ilo r m ilitar?, cuceriri te­
pentru slirşitu! anului au fost la păsări, in total se ponte spu­ rea creşterii ovinelor, chiar hlui producţiei de metal c su­ tării focului. ritoriale.
deja realizate, liunăoară, la 31 ne că peste 25 la sulă din nu­ mai bune decîl cele din raionul ficient să am intim că din fo­ . De curînd cabana „Lunca naţional şi procedeele înscrise Noi considerăm că prim ul România a subliniat în mod
Î it Carta N aţiunilor Unite, in ­
mai a.c. cooperativele agricole mărul total al păsărilor au fost Orăştie. losirea in procesul tehnologic F lo rii" din M unţii I’aring. a suficiente pentru a c o n trib ji element care face posibilă a­ constant, în legătură eu des­
din regiune deţineau 1633 bo­ scoase din evidentă din cauza al furnalelor a numai două fost pusă la dispoziţia tu riş ti­ la soluţionarea acestor pro­ doptarea unor soluţii raţiona­ făşurarea evenimentelor dih
vine, 2522 porcine. 13 901 oi şi m ortalităţilor. Aşa stînd lucrurile este nece­ tone dc aglomerat nutoton- lor. Aceştia vor găsi aici o bleme ? le şi durabile pentru proble­ O rientul Apropiat, că ciocni­
32.474 păsări pesle prevederile In cooperativele agricole e­ sar ca uniunile cooperatiste dant rezultă o tonă de fontă. ambianţă plăcută, o bună găz­ mele litigioase din O rientul rea m ilita ră este o sursă de
iniţiale. Dacă in medic numă­ xistă preocupări pentru spori­ împreună cu consiliile agrico-' duire. Pe lingă o cazare cores­ Guvernul român, exprim înd Apropiat este folosirea exclu­ prejudicii şi suferinţe pentru
rul anim alelor a fost realizat rea şepteiului dar. din cauza le să analizeze în mod amănun­ punzătoare li se oferă prepara­ încrederea sa în capacitatea sivă a mijloacelor paşnice. popoarele din această zonă, a-
la iiecare specie, pe/ categoriile slabei în g rijiri şi hrăniri a a­ ţit felul în care sînt realizate te culinare calde şi reci. Caba­ popoarelor de a soluţiona pro­ Elim inarea recurgerii la for­ dudnd servicii numai cercu­
dc virstâ există diferenţe. La nim alelor sint pierdute multe efectivele de animale în fie­ na are lum ină electrică, iar bleme oricît de complicate şi ţă penlru rezolvarea diferen­ rilo r im perialiste interesate în
vaci şi ju ninci este semnalat exemplare Această stare de lu ­ care unitate. Acolo unde există, drum ul dc acces spre ea este de a im prim a evenimentelor delor dintre state este un p rin ­ menţinerea unor focare de ten­
un deficit dc 1128 capete. In cruri trebuie să dea dc gindit m inusuri să (ie luate măsuri,, carosabil. P entru‘drum eţii care un curs raţional, s-a pronunţat cipiu care. după o experienţă siune în lume, precum şi reac-
majoritatea raioanelor prinţ re mai m ult tovarăşilor din consi­ grabnice de completare a efec­ doi esc să meargă spre cabana şi se pronunţă pentru o abor­ îndelungată a om enirii, şi-a ţiu n ii interne. încă înainte de
care Alba. Ilia, Orăşfic, Sebeş tivelor prin reţineri din prăsi­ Gradină de vară Şurianul şi spre Cheile Tău dare care, ţinînd seama de in­ făcut loc printre postulatele începerea o stilită ţilo r, într-o
şi altele, s-au înregistrat râmî- liile de conducere. Prin analiza tă proprie' şi prin cumpărări. constituie un loc dc popas po­ teresele fundamentale ale tu­ fundamentale ale re la ţiilo r in­
ncri sub plan cu cile 200 ani­ lenomenclor care generează Atenţie deosebită trebuie acor­ triv it. turor statelor acestei regiuni, ternaţionale. . Semnînd Carta, ( Continuare tn pag. a 4-a)
male. pierderile şi prin luarea unor dată procurării vacilor, ju n in - la Geoagiu-Băi
cilor, oilor şi a altor animale
Realizările necorcspun/.ăloa- măsuri eficiente de curmare a ■ "
re la această categoric se dato- tuturor cauzelor cc conduc aici cu potenţial productiv ridicat
resc slabei preocupări ce există şi cu calităţi creditare valo­ I
în unele unităţi pentru în g riji­ se creează o rezervă însemnată roase In fond, principalul scop Astăzi se va deschide la
rea tineretului de prăsilă şi dc sporire a num ărului de bo­ al sporirii num ărului de ani­ Geoagiu-Uăi o grădină de va­ L a în tr e ţin e r e a c u ltu rilo r PREZENTE
trecerea lui la tim p la turma de vine, ovine, porcine şi păsări ră cu o capacitate de 360 lo­
bază. Aspecte de acest lei sint in fiecare cooperativă. male este obţinerea unor pro­ curi. Noua construcţie con-
semnalate in coperativele agri­ ducţii de lapte, carne, lină şi stînd dintr-o terasă acoperită ROMÂNEŞTI
cole din Stremţ, Ciula Mare, U nităţile agricole din regiu­ ouă tot mai ridicate. Penlru în ­ şi una neacoperită este am­ m
plasată pe marginea lacului şi
Lunca şi altele Au existat şi nea noastră au reale posibili­ făptuirea acestui obiectiv tre­
multe pierderi prin care efec­ tăţi pentru sporirea sim ţitoare buie să depună o activitate se remarcă prin tr-u n pitoresc NICI RITM, NICI CALITATE I PESTE HOTARE
tivele au fost diminuate. Uu- a electivelor dc animale. deosebit şi o puternică notă
năoară. la cooperativa agricolă Acest lucru rezultă din fap­ m ult mai rodnică decit pină a­ rle agrement. Grădina este PARIS 23. — Corespon­
din Sălaşul dc Sus. raionul Ha­ cum toti crescătorii de animale dotată cu un grup de produc­ dentul Agerpres, Georgcs
ţeg, au m urit de la începutul tul că in tim p ce în unele uni­ din regiunea noastră. ţie : bucătărie, bulet-har care CORESPUNZĂTOARE Daseal, transmite : Joi seara,
apcoa,pc 30 vitele în tăţi şi raioane efectivele (le a­ asigură o deservire promptă. în prezenta ambasadei ji lui
virstâ dc. .peste şase luni. De nimale sint cu m ult peste pre- A POTOPEA Victor Dimitriu si a nume­
Inpt. dacă m odalităţile nu ar
fi fost aşa frecvente, efecti­ In nfarâ de alte culturi, co­ nu s-a făcut, şi bineînţeles da­ roase personalităţi riin lumea
vele de bovine ar ii lost operatorii din D rhnbar ah cul­ că nu ar li avut de suferit ca­ spectacolelor a avut loc, in
mai m ari. In total pe re­ tivate 200 hectare cu porumb litatea lucrării. fata unei săli arhipline', spec­
giune s-au înregistrat 1424 m or­ şi 45 hectare cu cartofi. T im ­ tacolul de gală de la Teatrul
ta lită ţi la bovine Pierderi sub­ pul fiind destul de înaintat, fi­ In legătură cu modul de exe­ Olympia, prezentat de Tea­
stanţiale au fost semnalate în resc era ca la această dată să cutare a prăşi lei. cu nivelul a­ trul satiric-muzical „Constan­
raioanele Haţeg, llia şi Orăştie. grotehnic la care se efectua, se tin Tănase" din Bucureşti.
(ie efectuată prim a praşilâ pe poate arăta că din acest punct Spectacolul. poarta denumirea
Prevenirea pierderilor prin întreaga suprafaţă. Dar, refe- de vedere lucrurile se prezen­ „Marele mttsic-hall din
m ortalităţi constituie una din i indu-ne la stadiul de vegeta­ tau sub orice critică Ne refe­
sursele importante de sporire ţie a c u ltu rilo r prăşitoare rim la faptul că de pe un nu­ România" si eslc realizat de
Nicuşor
Constantincscu
şt
a şeplelului. Dar. cooperatorii şi la gradul de îm buruie- măr însemnai de rînduri car­ Ceorge Voincscu, fiind pus
din Ludoş, raionul Sebeş, nu au nare a terenului, se poate tofii erau scoşi la suprafaţă,
ţinut seama dc acest, lucru. Nu­ arăta că pe circa 80 hec­ ceea ce duce. tăia îndoială, la în scenă de N. Dinescu.
Teatrul „Constantin Tuna­
mai aşa se explică faptul că în tare cultivate cu porumb şi 15 dim inuarea densităţii plantelor
decurs de cinci luni aici au m u­ cu cartofi unde nu s-a execu­ şi a producţiei la hectar. se“ din Bucureşti participă
rit 55 porci. In loc să manifes­ tat încă prima prăşiJă. Ia data cu acest spectacol la cea de-a
te mai multă preocupare pen­ de 21 iprii *. • se întîlnea o si­ Mecanizatorul îşi exprima 3-a Olimpiadă de music-halt
lru evitarea m orta lităţii la por­ tuaţie greu de descris. Hindu- chiar regretul că i s-a încre­ 1967, care se desfăşoară la
cine, consiliul de conducere al rile de porumb şi cartofi dc dinţat să execute o lucrare în Paris in tot timpul verii 1967,
cooperativei se mulţumeşte abia se mai distingeau. Oricine asemenea condiţii. Inginerul sub auspiciile Comitetului
doar să înregistreze pierderile vede situaţia pe teren îi cooperativei, fiind plecat în serbărilor hăţişului. Specta­
şi să prevadă noi procurări de este uşor să se convingă de e­ concediu (în plin sezon de lu ­ colul a obţinut un mare suc­
animale. In total s-au p la n ifi­ fectul întîrzîerii praşilelor, mai cru) nimeni din conducerea co­ ces, artiştii fiind îndelung a-
cai să (ie cumpăraţi 110 porci. operativei agricole şi nici şe­ plaudafi de public. Printre
Pe de o parte animalele mor ales la cultura de cartofi care ful brigăzii de tractoare nu a artiştii care s-au bucurat de
iar pc dc alta se prevăd procu­ este pe cale de a se com prom i­ mai venit să supravegheze ca­ nu succes deosebit a fost
litatea prnşilei, să ia cunoştin­
rări Cc spirit gospodăresc poa­ te. ţă dc producerea conştientă a Stela Popescu, cate a pre­
te să mai fie şî acesta? D e'neinţeles este faptul că unor însemnate pagube. Oare zentat spectacolul cu o in­
Multe m ortalităţi au existat ESTE ASIGURAT CONFOR­ din partea conducerii coopera­ troducere plină de umor,
Mariana Uădoiu, Luciii Ma-
şi in unităţile din raionul Ha­ în ziua aceea de la consiliul a­ rinescu, Coustmitm Drăghici,
ţeg. Cu ţoale că aici mai tre­ tivei agricole (preşedinte Ion gricol raional sau de la uniu­
buie procurate aproape 1500 o­ Hârmânaş) se manifestă o sla­ nea cooperatistă n-a trecut n i­ Mir cea Crişan, care a provo­
vine, în 5 luni au m urit peste bă preocupate fată de soarfa meni prin cooperativa din cat hohote de ris, taraful Titi
2400 oi. Neajunsuri la acest ca­ La păşune, o parte din TUL TURIŞTILOR IN LOCU­ recoltei, numai aşa putindu-se Mculcscu si corpul de balet.
pitol au fost înregistrate la co­ cireada cooperativei agri­ Drîm bar ? Apreciind acest lu­ tV
operativele agricole din Liva- cole de producţie de la explica de ce pe mari suprafe­ cru după stadiul de executare SOFIA 23. — Coresponden­
dia. Riu Bărbat, Sarmisegeluza Apoldul de Jos. ţe culturile sînt invadate de a pi aşi lei se poale afirm a că tul Agerprcs, Ch. leva, trans­
şi altele. INŢELE PARTICULARE ? buruieni. prezenţa lor a fost totuşi for­ mite : Joi seara au fost comu­
nicate rezultatele primei e­
D im inuări importante ale c- Pe Ungă ritm u l lent de exe­ mală. deoarece realizările can­ tape a celui de-al treilea
teclivelor au fost înregistrate şi cutare a praşilelor. aspecte ne­ titative şi calitative sînt cu Concurs internaţional al ti­
In vederea e xtin­ tegoria A, trebuie să locative pentru caza­ nitâţi comerciale, poş­ gative se intîlnesc şî în ceea ce m ult sub nivelul aşteptărilor. nerilor cintărcli dc muzică
derii capacităţii de aibă baie şi celelalte rea tu riştilo r interni, tă, PECO şi altele d'.n priveşte calitatea lucrărilor. Se va produce oare o schimba­ de operă, care se desfăşooră
cazare a turiştilor, un asistenţe sanitare in tarifele sc stabilesc principalele localităţi. Iată un exemplu concret : In re in bine a lu cru rilo r în v i­ anul acesta ta Sofia. Din cei
m ijloc im portant îl interior, pat dc lemn prin buna învoială Indtum înd turistul ziua de 20 iunie a.c. pe una 71 dc participanţi din 27 ţări,
constituie folosirea cu somieră sau pat- între părţi. spre locul de cazare, itor ? Răspunsul la această în­ juriul a selecţionat in vede­
spaţiului locativ de­ studio. masă şi două Penlru ca turistul, nu no-am încheiat din tarlalele cultivate cu car­ trebare îşi va găsi concretizare rea celei de-a doua etape nti
ţinut de cetăţeni. scaune tapiţate, pro­ atît cel străin, cit şi misiunea de gazde. tofi mecanizatorul Nicolae U r­ in nivelul producţiei cc se va număr dc 41 concurenţi. Din­
Pentru a cunoaşte ce soape pluşate pentru cel din ţară, să albă Acesta are nevoie de sa efectua prăşitul mecanizat obţine la cu lturile prăşitoare. tre reprezentanţii (arii noas­
s-a întreprins în a- faţă şi baie, dulap posibilitatea de a se anumite inform aţii r.u la această cultură. Intenţia dc acesta fiind şi un criteriu de tre au fost aleşi pentru eta­
ceaslă direcţie, ne-am pentru haine, pled inform a cit mai ope­ p rivire la existenţa a scuti un număr însemnat de pa următoare, baritonul Va-
adresat tov. D um itru sau plapumă, cearşa­ rativ asupra spaţiilor unor unităţi comer­ apreciere a activită ţii desfăşu­ silc Martinoiu şi sopranele
Bozdog, şeful Agen­ furi, perdele, carpete de cazare existente în ciale. meşteşugăreşti, braţe de muncă ar fi fost salu­ rate nu numai de cooperatori, Victoria Besetti şi Niculina
Mirea-Curta. Etapa a doua
ţiei O N.T. Hunedoa- sau covoare de lină, diverse localităţi s-au locuri şi monumente tară în cazul cind acestea se ci şi de mecanizatori şi organe­
ra-Deva. telefon, aparat de ra­ luat o serie dc mă­ istorice, locuri de a­ utilizau la alte lucrări, ceea ce le agricole raionale. a concursului începe la 24 iu­
nie.
— In urma popu­ dio. Cele din catego­ suri. P rintre acestea grement şi altele. In
larizării avantajelor ria B trebuie să dis­ se remarcă în prim ul acest sens gazdele vor
cate decurg dintr-o pună de aceleaşi ac­ rînd confecţionarea trebui să dea dovada
recentă hotă ii re a cesorii, minus apara­ unor panouri ce vor am abilităţii de a pu­
Consiliului de M iniş­ tul de radio şi tele­ fi plantate la intra­ ne la dispoziţia lor
tri şi a investigaţiilor fonul, iar celor din C rea în principalele c- inform aţiile necesare.
făcute pe teren de că­ nu li se cere să aibă raşe de pe traseele Filialele O.N.T. vor
tre comisii ale O NVT. telefon, aparat de ra­ turistice, pe care se trebui să organizeze
au fost contractate dio şi baie. In funcţie vor scrie in cinci şedinţe de instruire
pînâ iu prezent pes­ dc aceste categorii lim bi (engleză, fran­ pe localităţi cu toţi
te 1.200 de spaţii lo­ variază şi tarifele. Dc ceză, rusă, germană, acei care închiriază
cative pe perioada de exemplu, pentru două română), anunţuri camere turiştilor. In
la 1—5 ani. Delegaţii persoane cazate într-o despre existenţa spa­ localităţile mai mici.
oficiului nostru, îm ­ cameră de categoria ţiilo r de cazare în lo­ unde nu există filia ­
preună cu reprezen­ A se percepe un ta­ cuinţe particulare, 0 - le ale O N.T., se pre­
tanţi ai comitetelor rif de 80 lei penlru dată ajuns într-o lo­ conizează ca una din-
executive ale sfatu­ 24 de orc. 65 lei pen­ calitate, oaspetele va Ire gazde să joace
rilo r populare orăşe­ tru o cameră de ca­ putea lua contact d i­ rolul de coordonator.
neşti, raionale şi co­ tegoria B şi 50 lei rect cu gazdele prin ■Am vizitat şi cî-
munale au stabilit în­ pentru o cameră de tăbliţele puse pe ca­ leva din locuinţele
cadrarea locuinţelor categoria C. sele care vor o feri particulare puse Ia
în categorii de con­ — Aceste tarife sînt locuri de cazare. dispoziţia tu riştilor.
fort, conform crite­ stabilite numai pen­ O.N.T._a luat in iţia ­ In majoritatea dintre
riilo r de clasificare tru turiştii externi. tiva editării unor ca­ acestea este asigurat
— Care sînt aces­ Care este procedeul taloage în care vor îi confortul, condiţiile
te criterii ? in cazul celor interni? trecute adresa, nume­ necesare ca oaspeţii
— Au fost stabilite — Pentru tu riştii : le şi prenumele pose­ să se simtă, cît mai
bine. A m intim
aici
trei categorii de con­ interni tarifele de ca­ sorilor : de locuinţe, ‘ pe cele din strada Ra-
fort : A, B şi C la o­ zare se stabilesc prin ' categoria de confort,
raşe şi o singură ca­ buna înţelegere între num ărul de locuri, ta­ GH. JURCA
tegorie în mediul ru­ ga7.de şi turişti. In rifu l în lei şi valută.
ral. îm părţirea lor s-a cazul in care agen­ Acestea vor putea fî GH. I. NEGREA La 22 iunie a.c. în sălile Şcolii generale de 8 ani „D r. Petru Groza" dîn Deva s-a des­
Datorită bunei organizări a muncii, colectivul secţiei făcut după următoa­ ţiile O.N.T. sau filia ­ chis expoziţia „A ctualităţi terapeutice*. Organizată din in iţia tiva secţiei sănătate a S talului
lele sale contractea­
m arochinăric I de la Fabrica „Căprioara" din Sebeş depă­ rele crite rii : locuin­ găsite la sfaturile (Continuare in popular regional şi a O ficiului farmaceutic regional, expoziţia se bucură de un interes spo­
şeşte sarcinile de plan în fiecare lună. ţele încadrate în ca­ ză cu cetăţenii spaţii populare, hoteluri, u- pag a 2-a) rit din partea vizitatorilor.
In fotogralic : aspect d ’ n tim pul lucrului in această secţie. In foto: o parte din standurile expoziţiei.