Page 83 - Drumul_socialismului_1967_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3881

V O M SECA

RIN VIATA ECONOMICA A RESiyKII IZVOARELE CHEL­

TUIELILOR

In acest an, precum şi reducerea um iditâ- | vente va ria ţiile m ari de pro-
ducţie de la un schimb la a l­
ţii concentratului feros cu 0.5
tul, se realizează depăşiri m ari
la sută sub norma tehnică.
Aş dori să adaug însă câ o
1 .M. Hunedoara norme, în tim p ce multe
brigăzi nu-şi îndeplinesc pla­
rezervă im portantă cc ar tre­ de EcommcoASE
nul de producţie. M aşinile si
bui să conducă la creşterea utilajele nu sînt încărcate la
va renunfa Sa dofafille de sfat micitatea producţiei, aspect ca­ capacitatea nominală şi nu .se Trustul regional de con­ trustului nu s-au preocupat su­
extracţiei dc minereu cslc rit­
tehnici
realizează indicatorii
re nu caracterizează activita­
tea u n ită ţilo r noastre, mai a­
treprinderile care lucrează cu
ie lilo r clin locaţie.
bleme se află în studiu şi vom
les a Exploatării miniere Te- planificaţi. Toate aceste pro­ strucţii se numără printre în ­ ficient pentru evitarea cheltu­
liuc. La nivelul exploatării s-a lua măsuri care să ducă la li­ pierderi, costurile ce depă­ Un alt izvor de cheltuieli ne-
In urma in dica ţiilo r plena­ extinderea u tiliză rii în carie­ tor a fost îndeplinit în pro­ dc Ia stat. In acest scop s-au pornit de la o premisă greşită chidarea lor. Sînt încă frec­ şesc pierderile de deviz fiind economicoase îl constituie pla­
rei C.C. al P.C.R. din decem­ rele de la Teliue şi Tulea a porţie de 105,6 la sută, iar luna luat măsuri de raţionalizare a şi anume câ lâm înerile în u r­ vente cazurile dc abateri de acoperite prin dolaţie de ia ta de dobînzi penalizatoare (a
brie, a îndrum ărilor prim ite explozivului AM-1 m ult mai mai a fost încheiată cu o de­ funcţionării comprcsoarelor ca­ mă dc Ia sectoarele subterane In disciplina de producţie şi bugetul statului. Ca rezultat lucrările executate care nu au
din partea organelor de partid, ie ftin şi raţionalizarea folo­ păşire de 5,9 procente. re vor duce la reducerea con­ pot fi acoperite din producţia tehnologică, de la normele de al aplicării unor măsuri in­ avut toate formele de finanţare
s-a luat măsura ca întreaga sirii m aterialelor la Uzina de N-au trecut decît două luni. sumului de energie electrică şi secţiei întîi. Acest, su-i spun, tehnică a securităţii muncii, terne şi al ajutorului p rim it perfectate In reglementarea a-
activitale de producţie a în ­ preparare Teliue. Alte măsuri Deşi perioada esle destul de pneumatică, de mecanizare a principiu, s-a aplicat pî- ceea ce trenează procesul de din partea forului tutelar, a­ ceslci probleme un ajutor sub­
trep rin d erii m iniere Hune­ au vizat reducerea pierderi­ scurtă, cifrele citate vorbesc încărcării m inereului şi trans­ nâ acum şi a influenţat ne­ producţie. Asupra acestor a- ceste pierderi s-au redus an stanţial ni-1 pot acorda benefi­
doara sâ fie supusă unei lor de tim p prin stabilirea u­ de la sine despre eficienţa mă­ portul cu screpere şi maşini gativ ritm icitatea producţiei baleri nu s-a acţionat cu toa­ dc an cu 1-2 milioane lei. Do­ ciarii de investiţii cum sînt :
analize atente pentru a fi nui nou program de intrare şi surilor luate. Cu tonic acestea de încărcat în abataje de mare pe de o parte, iar pe dc altă tă ferm itatea şi dc aceea ele taţiile planificate în cele cinci secţiunea de investiţii, secţiu­
depistate rezervele care sâ du­ ieşire din mină, îm bunătăţirea pe prim ele cinci luni ale anu­ produetivitale, s-a trecut la parte a creat n anomalie. Sec­ mai persistă. Conducerea teh­ luni ale anului curent au Cost nea de gospodărie comunală,
că )n creşterea eficienţei e­ aerajului, a aprovizionării lo­ lui pierderile planificate apar mecanizarea operaţiunilor de ţiile subterane avînd „spatele nică va lua măsuri corespun­ reduse cu 263.000 lei. din cadrul Sfatului popular re­
conomice. S tudiile întocmite curilor de muncă cu materia­ asigurat" n-au depus suficient zătoare pentru ca atit tim pul Ce măsuri au fost luate în gional, O ficiul regional de locu­
de colectivul pentru organiza­ le şi vagonete goale şi al tel 2. interes pentru realizarea sar­ de lucru, cît şi disciplina m un­ acest sens ? inţe particulare. In acest an
rea ştiin ţifică a producţiei şi Ce efect a avut aplicarea a­ cinilor de plan, pentru exocu- cii să fie respectate întocmai Atenţia principală a fost în­ volum ul producţiei nedeconta­
a muncii au evidenţiat depăşi­ cestor măsuri asupra cheltuie­ tarea tuturor lucrărilor de pre­ Rezultatele obţinute pînă a­ dreptată spre reducerea vo­ te o atins valoarea de 1.800 000
lei lunar, pentru care s-au plă­
rea sistematică a consum urilor lilo r de producţie şi a produc­ Schimb de experienţă gătire şi întreţinere. Pe de al­ cum, analiza posibilităţilo r de lum ului de plăţi generate de tit pînă în prezent dobînzi în
de materiale, neutilizarea ra­ tiv ită ţii m uncii ? In luna a­ tă parte, s-a creat premisa e- îm bunătăţire a activită ţii de intrarea vagoanelor în locaţie. sumă de peste 150.000 lei. Nici
ţională n fondului de tim p şi prilie, cînd s-au aplicat noile puîzării înainte de termenul producţie, arată că rentabili­ S-n analizat capacitatea tran- la ora actuală nu este deschisă
m ijloacelor de bază, consumul măsuri. întreprinderea a rea­ planificat a rezervelor dc m i­ zarea în treprin d erii m iniere zitelor şi s-a trecut la extin­ finanţarea blocurilor de locuin­
ridicat de forţă dc muncă, de­ lizat 77.000 lei economii In depăşite cu 2.661.000 lei. A- încărcare, transport, măcinare nereu din carieră. Pentru a Hunedoara este pc deplin po­ derea lor în aşa fel incit să ţe pentru m icrornionul III din
sele defecţiuni ale utilajelor. preţul de cost şi a redus rio- ccastă sumă este consecinţa şi sortare în cariera Baniţa, a readuce lucrurile la normal, sibilă încă în cursul acestui an. poată fi trase cît mai m ulte Deva. locuinţele individuale
Toate aceste abateri de la con­ tatia de stat cu 152.000 lei, în prim ului trim estru lată cau­ fost reorganizată secţia trans­ conducerea tehnică a dispus Pentru aceasta însă va trebui vagoane la lin iile de descăr­ din Orăştie ş a.m.d.
d iţiile normale de lucru au luna mai preţul dc cost fiin d za pentru care, practic, în lu­ porturi. Rezerve mari de creş­ respectarea strictă a pi cii m i­ să urm ărim îndeaproape înfăp­ care. Acţiunea n-a fost ter­ O supapă neetanşată prin ca­
fost exprim ate in prim ul tri­ redus cu 954 000 Ici (faţă do nile aprilie şi mai am fost ne­ tere a eficienţei economice c- norelor de producţie de către tuirea tuturor m ăsurilor pe minată, ea va continua con­ re se mai irosesc sume im por­
mestru al anului în depăşirea 300 000 Ici cît prevedea planul voiţi sâ recuperăm depăşirea xistâ la Uzina de preparate toate secţiile. S-a pus astfel care ni le-am propus în pla­ tribuind la mărirea capacită­ tante de bani sînt plăţile pen­
preţului de cost cu 500 000 lei, de rentabilizare), iar pierderi­ din prim ul trim estru, în loc de la Teliue. Preconizăm rea­ ca p ii posibilităţii dc a .supra­ nul de rentabilizare, sâ orga­ ţii tranzitelor din Cugir, AJba tru salarii pe tim p de între ru ­
iar a dotaţiei de stat cu le planificate cu 1.117.000 lei, sâ avem reduceri la dotaţii. lizarea a 725 000 lei reducere încarcă o secţie rare să aco­ nizăm noi studii în vederea Iul ia ele. Paralel cu aceasta, peri organizatorice sau intem ­
3.930 000 lei. sumă ce întrece cu m ult cal­ Spun acest lucru pentru că, )a dotaţia de stat prin scăde­ pere deficienţele celorlalte, descoperirii de rezerve care, activitatea de descărcare a perii. E xplicaţii s-ar găsi şi în
M ăsurile pe care le-am luat culele prelim inate de reduce­ în perioada care urmează, vor rea consum urilor specifice de subterane. Măsura şi-a dove­ în final, sâ conducă la renun­ fost organizată astfel îneît să greutăţile provocate de intem ­
începind cu luna aprilie se re a dotatici de stat. Şi în trebui sâ fie recuperate inte­ materiale şi energie, cu dit oportunitatea nrîn faptul ţarea la dotaţii le prim ite de se muncească pe schim buri. perii. In esenţă însă există o
referă la reducerea consumu­ ceea ce priveşte productivita­ gral cete peste 2000000 Ici şi, 2,739 000 lei pe seama îm bu­ că în ultim ul tim p şi secţia la stat. Noul sistem a permis efectua­ posibilitate de remediere a pro­
lui de lemn — capitol la care tea valorică a muncii s-nu ob­ în acelaşi tim p, realizate şi nătăţirii . extracţiei economice n doua a reuşit să-şi realizeze rea unor intervenţii mai ope­ blemei, pe calea organizării ra­
s-au înregistrat depăşiri mat ţin u t rezultate promiţătoare. sarcinile ce ni Ic-am stabilit de metal în concentrat cu 1 la sarcinile de extracţie. Tot în Tng. N IC O LAE TURCOANE rative, soldate în cele din u r­ ţionale a producţiei. Asigura­
cu seamă la E. M. Teliue — In luna aprilie, acest indica­ pentru renunţarea la dotaţia sută peste indicele planificat, secţiile subterane sînt frec- inginer şef la I. M. Hunedoara mă cu reducerea volum ului rea unui front de lucru judicios
de cheltuieli neeconomîcoase. proporţionat, bine închis şi pre­
La o oarecare îm bunătăţire a gătit pentru iarnă pe toate şan­
situaţiei în această privinţă tierele, exclude în foarte mare
au contribuit şi organele C.F.R. măsură, dacă nu total. în tre ru ­
cu care s-a reglementat o me­
perile de producţie. Iar acest
in timp ce c h e liu ie -1U N S TA J8 LE I N D U S T R I A L E todologie de avizare a sosirii lucru vn trebui început cît de
vagoanelor şi tragerii lor la
curînd prin ridicarea blocuri­
descărcare. lor ce constituie frontul de
Acestea sînt măsurile ce au muncă pentru producţia anului
fost aplicate in prim a etapă a
1968.
(iie de producţie sînt acţiunii de rentabilizare, la ca­ de rentabilizare a producţiei
Dacă în alte d ire cţii acţiunea
pitolul „reducerea cheltuielilor
neeconomiconse". Sînt ele des­ se desfăşoară cu rezultate mai
bune. în ceea ce priveşte a p li­
tule ? Realizările obţinute pînă
depăşite, măsurile P E C A L E A R E N T A B I L ! - acum pot constitui o m ulţu m i­ carea unor măsuri de reducere
re ?
n che ltuielilor neeconomîcoase,
evident câ lucrurile nu evolu­
Categoric nu. In tinda măsu­
rilo r aplicate, volum ul locaţi­ ează tocmai cum trebuie. Ceea
ilo r a continuat să se menţină ce s-a făcut pînă în prezent
destul de ridicat : 710 000 lei. n-are vigoarea dorită, şi ca u r­
aşteaptă în... rafturi ZAR epuizate tonte rezervele în pro­ mare, nici efectele nu sînt pe
Aceasta arată câ nu au
fost
măsura preconizărilor noastre.
De aceea vom lua măsuri mai
blema am intită. Justificările de
fi spre folosul îm b u n ătă ţirii si­
au intrat vagoane prea multe,
Pentru anul curent, D.R.E.F. devărat câ în realizarea pla­ natura acelora că în depozite energice în această direcţie. Va
a fost planificată sâ lucreze nului s-a întîm pinat şi se în- câ balastul din vagoane a fost tuaţiei economico-flnanciare a
cu 5.418.000 lei dotaţii de stat. tîm pină greutăţi. In fiecare lună îngheţat, nu sînt întemeiate. tru stu lu i şi reducerii costului
Firesc ar fi fost ca aceste pier­ din acest an noi am lucrat cu Ele nu pot scuza slaba g rija construcţiilor.
deri planificate sâ fie reduse un număr redus de braţe de faţă de avutul statului a con­ Ing. S TE LIA N POPESCU
şi chiar eliminate. De fapt. co­ muncă. M otiv pentru care pro­ ducerilor unor şantiere cum directorul
m ica centrală de rentabilizare ducţia nu sc realizează ritm ic. sînt cele de la Vulcan şi Lu- T rustului regional de
a unită ţilor forestiere a pre­ • Şi, de aici, sigur, vin o serie T U T U R O R P R O D U S E L O R peni, unde s-a produs majoi ita- construcţii Hunedoa^a-Deva
văzut ca dotaţiile să fie reduse de im plicaţii. Dar, D.R.E.F. . tea cheltuielilor din locaţii.
Ia 898 000 lei. Dar. . In loc să întim pînâ mari greutăţi în Conducerea sectorului de apro­
mergem înspre bine, să m ic­ recrutarea m uncitorilor de mai vizionare de la grupul de şan­
şorăm cheltuielile de produc­ m ulţi ani. Problema aceasta a tiere nr. 2 şi conducerea secto­ Cu 3 zile
ţie, mergem ca racul, înapoi. fost şi este cunoscută. Tocmai ru lu i de materiale din cadrul
In numai patru luni am con­ de aceea unităţile forestiere
sumat dotatia anuală dc stat, din regiunea noastră au fost mai devreme
rcalizlnd pierderi în valoare înzestrate cu un număr mare
de 7.133.000 Ici. Comisiile dc de mecanisme. Dar, ce folos. In vederea în tîm pţnârii v ir-
rentabilizare au studiat rezer­ M ajoritatea dintre ele nu sînt fului de trafic în transportul pe
vele existente şi au întocm it utilizate la capacitate. In cele C.F.R., la depoul de locomotive
adevărate tom uri de măsuri. cinci luni, la doborît-secţionat din Sim eria se impunea şi în
Aceste măsuri au fost le­ şi scos-apropiat mecanic pla­ acest an revizia plăcii turnante
gate şi puse în rattu ri, nul a fost realizat doar în pro­ de întors locomotivele. Dacă în
fiind date uită rii. Condu­ porţie de 79,8 la sută şi res­ anii trecuţi ea depăşea chiar şi
cerile întreprinderilor nu s-au pectiv 99,7 la sută. De pe u r­ 30 de zile, in care întoarcerea
preocupat suficient de a- ma ncutilizării mecanismelor locomotivelor sc făcea prin ti i-
plicareo lor în parchete. Au la capacitate s-a cheltuit su­ ungluul de pe bucla deltă S i­
fost si cazuri cînd uncie con­ plim entar suma de 1.600.000 meria Veche — Sim eria T ria j
duceri. cum ar fi cele de la lei. La acestea ani putea adău­ Din secţia I a minei şi invers creînd m ari greutăţi
I.M.T.F. Sebeş, I. F. Baia de ga 3.200.000 lei cheltuieli ne­ Teîiuc, autobasculantele în realizarea graficului de c ir­
Cris şi I. F. Hunedoara, cu toa­ productive: plata unor dobînzi de marc capacitate trans­ culaţie. in acest an s-a stabilit
te că cunoşteau bine procesul pentru îm prum uturi restante, portă zilnic spre uzina ca executarea lucrării sâ se fa­
de producţie, rezervele in te r­ penalizări pentru nelivrâri în dc preparare sule de to­ că în numai 10 zile.
ne ncvalorîfîcate, nu au sta­ termen, locaţii C.F.R, ş a m d ne de minereu
D atorită bunei organizări a
b ilit măsuri pentru rentabili­ Rezerve pentru rentabiliza­ F oto: V. ONOIU lu cru lu i şi elanului cu care an
zarea u n ită ţilor unde lucrea­ rea întreprinderilor există. Sc m uncit Simion G liiţ, mecanic
ză. La întreprinderile am inti­ impune mai multă preocupare şef, A ndronic Crişan şi Viorel
te, si mai sînt şi altele, mă­ în aplicarea măsurilor pentru Cacuci, lăcătuşi, Vaier Irinrn,
surile de rentabilizare au fost lichidarea cheltuielilor nepro­ şef de echipă, IonC reţa, electri­
stabilite de contabilii şefi, ca­ ductive, utilizarea mecanisme­ cian şi toţi ceilalţi, s-a reuşit
re. din cauză eă lucrează mai lor, îndeplinirea planului şi ca şi acest tim p neobişnuit de
m ult în birou, nu au cunoscut reducerea costurilor de pro­ scurt să fio redus cu 3 zile La
bine situaţia din teren. Dar ducţie. recepţie, lucrarea a p rim it ca­
oricum au fost întocmite aces­ lifica tivu l „foarte bine".
te planuri, principalul e câ IO A N VASILESCU
m ajoritatea m ăsurilor sînt bu­ contabil-şef la D.R.E.F. CREŢU EM IL
ne. Ce folos că ele nu ou fost Huncdoara-Deva corespondent
date sâ fie cunoscute în par­
chete. acolo unde se hotărăşte Kaiain»iiwiBw g iiiB aB iinm m apB B B gattgM B am ncw aE ssaiiffl»B B B B nB «iw iam gsB aaw B toiJB t*M ii SIS)IBID 0 BBS11B BCSS O E££B B BHVa B I
soarta producţiei. De aceea, la
toate întreprinderile s-au î i- lei depăşiri la cheltuielile ge­ fel cheltuielile de am ortis­ raionale. A 'fost, de asemenea, Din discuţiile purtat» a re­
regislrat o serie de cheltuieli nerale ale întreprinderii. D in­ ment. Au fost reduse mai pus în fabricaţie un nou pro­ ieşit cu nici conducerea teh­
care au Influenţat negativ ac­ UNDE*: S E tre acestea 83.000 sînt cheltu­ m ulte posturi neproductive, s-a dus, laptele îm buteliat cu 3 nică şi nici organizaţia de
tivitatea economică. La I. F. ieli neproductive, 53 000 lei reorganizat sectorul dc trans­ ia sută grăsime. Nu este însă partid n-au dat dovadă de e­
Baia dc Criş, de pildă, s-a pre­ pierderi provenite din decla­ port a cărui activitale se des­ mai puţin adevărat că e fici­ xigenţă faţă dc modul defec­
văzut obţinerea unei economii sări de produse, 12.000 Ici a­ făşoară in condiţii mai bune. enţa economică a producţiei tuos în care şi-au îndeplinit
dc 31.000 lei prin extinderea menzi şi penalizări. 14,000 lei Dar noi ne-am angajat să li­ nu sc ridică In nivelul cerin­ sarcinile unii salariaţi, p rin lre
u tiliză rii tractoarelor la ope­ „ IS C A R E A " dobînzi la îm prum uturi res­ vrăm produse mai multe, de ţelor şi posibilităţilor. N-aş care şi membri de partid. In
raţia scos-apropiat. Măsura nu C O S T U L tante. In final am rămas cu o bună calitate, să producem vrea să se creadă că încerc o loc sâ se ia măsuri drastice
numai câ nu a fost aplicată, economic Ia preţul dc cost dc sortimente noi Or, în prezent, justificare dar ne lipsesc ca­ îm potriva celor vinovaţi de ne-
dar la operaţia am intită s-a numai 274.000 Ici, pc cînd a­ deşi fabrica dc la Petroşani drele de specialitate dc con­
folosit un număr mai mare de ceasta putea fi dc cel puţin are asigurată materia primă ducere. In întreprindere avem realizarea tuturor sarcinilor de
m uncitori, ceea ce a ridicat 600.000 lei dacă nu aveam de­ din raionul G orj, în fiecare doar un singur inginer. De plan, conducerea întreprinde­
costul lucrării cu circa 35 lei P R O D E S păşiri mari Ia capitolele a­ zi sc acidulează însemnate aici se nasc o serie dc greu­ rii a anulat unele sancţiuni pe
pe tona kilometrică. La I. F. m intite. Deşi în lunile aprilie cantităţi de lapte. Am început tăţi în organizarea producţiei, care le-a aplicat, iar biroul or­
Orăştîe s-a prevăzut, printre deja să conservăm 1800-2000 ganizaţiei de bază, secretai'
altele, realizarea unei econo­ şi mai situaţia s-a mai redre­ kg brînz.ă grasă dc vaci deoa­ în asimilarea dc produse noi. tov Tonch Ioan, n-a pus în
sat, lucrăm tot cu depăşiri. Se
mii de 219.000 lei prin încăr­ fac cheltuieli inutile Un ca­ rece nc-a fost refuzată, fiind in urm ărirea îndeaproape a dezbaterea com uniştilor ase­
calităţii, Pe de alia parle însă,
carea vagoanelor C.F.F. la ca­ L A C T A T E mion cu telemea a fost p lim ­ amară. Aceasta e sortită de­ avem unii .salariaţi care nu lu ­ menea cazuri dc o beate re dc la
pacitatea maximă. Deşi avea clasării. Ne-am angajat sâ rea­ disciplina de plan. Practica a
Icrmen în luna martie, aceas­ bat pînă la Petroşani unde lizăm toată telemeaua de va­ crează cu suficient simţ. de răs­ dovedit organizaţiei de partid
pundere. Pulenm produce mai
I.C.R.A. ne-a refuzat produ­
tă măsură nu a fost aplicată, sul pentru câ era depăşit pro­ că numai de calitatea I Am m ult iaurt, brînzâ grasă, friş­ de la Simeria că analiza te­
vagoanele C.F.F, au fost încăr­ telor de calcul a preţului de centul admis de sare Camio­ fî cîşligal cel puţin 36 000 lei. ca. lapte bălul, produse solici­ meinică a a ctivită ţii de pro­
cate sub capacitatea nominală. Pe drum ul destul dc lung şi liv ra t cu 5 045 hl mai m ult cost pe prim ul trim estru care nul a venit înapoi, telemeaua Deja avem refuzuri: camionul tate, dar şeful serviciului des­ ducţie în adunările generale
Tot la T. F. Orăştie s-a prevă­ complicat ce-l parcurge lapte­ lapte pentru consum, 23,8 tone a fost desărată şi expediată in de care am am intit. In pla­ faceri fui urmăreşte onorarea duce la evidenţierea deficien­
zut în planul dc rentabilizare le de la colectare şi pînă la unt peste prevederi, 39.6 tone mi se par edificatoare. Chel­ nul dc măsuri s-a prevăzut in ­ ţelor care produc greutăţi în
obţinerea unei economii supli­ produsul fin it ce se desface brînzeturi şi 1672 hl produse tuielile de transport şi aprovi­ altă parte. In eeca ce mă p ri­ troducerea în fabricaţie a ca- la termen a comenzilor, ci a- buna desfăşurare a muncii, la
mentare de 114.000 lei prin prin unităţile comerciale, el proaspete (smîntînâ, frisră. zionare au fost reduse cu veşte eu nu voi accepta su­ seînci acide Nu s-a făcut încă runeă mereu vina în scama u- înlăturarea lor. Dar ex-perien-
scoaterea lem nului de foc în cîştigâ valenţe noi, calităţi noi, iaurt, lapte bătut). Efec­ 178 000 lei pi în reducerea con­ portarea cheltuielilor de trans­ nim ic si sînlem la sfîrşiuil iri- n ită tilo i’ comerciale. In acest ţa cîşligntă prin analizarea
stare verde. Măsura a rămas prin prelucrare şi valorificare. tul imediat s-a m ateria­ sumului specific de materiale port pe preţul de cost. eî să trim estru s-nu li v a * doar 35 situaţiei com partim enlului de
Evident, aceste produse se va­ lizat în depăşirea planu­ directe, la întreţinerea utila­ fie suportate de cel ce se face m cstrului II. La Petroşani a- tone lelemea de oi din planul transport u-a fost aplieală. d^si
pe hirlie. Din parchetele fo­ vinovat pentru neîncadrarea vcni o secţie modernă, dar ea total de 170 lone şi 6 tone te­
restiere nu a fost scos conform lorifică la preţuri care depă­ lui valorii producţiei globa­ ju lu i s-au realizat economii de produsului în indicele de ca­ ne produce numai cheltuieli. lemea do vară din 30 plani­ analizarea modului în care se
planului nici măcar lemnul şesc pe cel al laptelui. Şi e le CU 1.403 000 lei, iar a pro­ 157.000 lei prin exploatarea şî In prim ul trim estru din suma achită de sarcini personalul
ficate. 30 tone unt din .130 r it
vechi pentru foc, secţionat în normal sâ fie aşa. Firesc ar ducţiei marfă cu 1 480 000 le i“. întreţinerea lui raţională, chel­ litate. dc 1 077 000 leî depăşire !a prevede planul Menţionez câ tehnico-ndm inistratîv esle deo­
anul trecut. Asemenea exem­ fi deci, ca şi Întreprinderea Deci, toate premisele create tuielile generale ale secţiei au — Din studiul şi planul dc preţul de cost, aproape 000 000 sebit dc oportună.
ple putem da din toate între­ de colectare şi industrializa­ pentru ca şi din punct de ve­ fost reduse eu 282 000 lei pro­ măsuri întocm it dc dumnea­ tei provin de Ia această uni­ se putea onora întreaga can­ D iscuţiile purtate la î.C.J.L.
prinderile. re a laptelui din Simeria sâ dere financiar întreprinderea venite din economii, iar la voastră reiese că în acest nn tate. titate deoarece o aveam de­ Simeria nu reliefat faptul că
După părerea mea. cheltu­ lucreze cu beneficii sî nu cu sâ fie rentabilă. Totuşi nu este cheltuielile de desfacere s-a întreprinderea va renunţa la pozitată. Şeful serviciului a­ rentabilizarea întreprinderii
ielile mai sînt şi o urm are a pierderi planificate. Dacă lo­ aşa De cc ? realizat o scădere de 20 000 lei cele 2.224 000 lei dotaţii şi va Am făcut cunoscute faptele provizionare Carol Poelilaru. este pe deplin posibilă. Pentru
ncrcalîzării planului de pro­ tuşi I.C.I.L. Simeria foloseşte — Ir trebarea ne-am pus-o şi prin livrarea produselor către realiza chiar beneficii de relatate de contabilul şef to­ manifestă insuficientă preocu­ aceasta însă conducerea teh­
ducţie. Pe cinci luni. la pro­ dotaţii de la stat, înseamnă câ noi — ne-a răspuns tov. Ma­ unităţile comerciale direct de 320.000 leî. După cele 5 luni varăşului Hogolea Gheorghc, pare şi pentru asigurarea ba­ nică si organizaţiile de partid
ducţia marfă. D.R.E.F. a ră­ undeva în procesul de trans­ rin Predoiaş, contabilul şef al la oficiile raionale. Aceste de activitate cum vedeţi în­ director adjunct al în treprin­ zei Lehnieo-malcriale. Ne lip ­ de Io Simeria şi Petroşani vor
sesc cînd borcane, cînd paha­
mas cu o restanţă de 6.300 000 port şi prelucrare a laptelui întreprinderii. La indicaţia or­ realizări însă au fost dim inua­ deplinite aceste angajamente ? derii, rugîndu-l să ne dea ex­ trebui să ia măsuri hotărî<e
lei In majoritatea lu nilor pre­ sau în activitatea de depozita­ ganelor de partid am analizat te de depăşirea rostului ma­ — Acţiunea de fapt a înce­ plicaţiile dc rigoare. re. cînd hîrtie pentru ambalat de întărire a disciplinei, de
vederile nu se realizează în re şi desfacere a produselor aceste cauze, posibilităţile pe teriei prime eu 166.000 lei (s-a put o dată eu trim estrul ff. — Tlanul nostru de măsuri unt. piese auto şi altele. Ase­ creştere a responsabilităţii per­
mod ritm ic. In prim a decadă finite, preţul de cost se în­ care le avem pentru reduce­ adus de la Arad lapte de con­ Am realizat pînă acum uncie prevede rentabilizarea între­ menea razuri mai pot fî ci­ sonale, pentru câ. de fapt, aici
a lunii mai s-au dat în pro­ carcă în mod ncjuslificat. „Pe rea preţului de cost. Din cal­ sum la preţ cu ridicata deoa­ lucruri bune. altele însă sînt prinderii pînă la finele anu­ tate. Esle vorba de şeful .ser­ îşi au izvorul deficienţele care
ducţie 6.250 m c buşteni, în a primele 5 luni ale anului în­ cule a n-ieşit câ încărcătura rece în regiune nu aveam n- în suspensie. Mai multe m ij­ lui Au fost făcuţi deja prim ii viciului contractări şi achizi­ duc la scăderea eficienţei e­
N-n 16.750 m c . ia r în a IlI-a treprinderea şi-a depăşit toa­ nu provine din procesul de eoperit necesarul), cu 46 000 lei loace de transport auto care paşi. Aş dori să maî adaug câ ţii. Cornel Picii, de energeticul conomice a a ctivităţii de pro­
20.000 m c De aici, o serie de te sarcinile de plan — ne-a producţie propriu-zis. Mi-aş la salarii directe din cauza de­ erau peste necesităţile noastre s-a trecut la livrarea produ­ sef. Aure! Dolann. de şeful sec­ ducţie.
consecinţe: înlîrzîeri la livră ri, declarat şeful serviciului plan permite sâ citez pentru exem­ păşirii tim pului de lucru în au fost trecute prin transfer selor către unităţile comercia­ ţiei din Petroşani, Ioan Buzo- Anchetă realizată de
penalizări, dobînzî ş.a. Este a- şi organizare a muncii. A [ost plificare, rezultatele elemen­ procesul tehnologic şi 156.000 altor unităţi, redueîndu-se ast­ le direct de la oficiile noastre îanu şi alţii. SIM IO N POP