Page 84 - Drumul_socialismului_1967_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3881

VIATA

Cuvintarea tovarăşului Tovarăşul Gheorghe Cioară V I E T N A M

a sosit la Teheran
ION GHEORGHE MAURER TEH E R A N ’ 23 (Agerpres) — Teheran. Oaspeţii români au

guvernamentală
Delegaţia
română la cea de-a doua sesiu­ fost întîm pinaţi la aeroport de
Alinaghi A likhani, m inistrul e-
ne a Comisiei m inisteriale m ix­ oonomiei, Yeganah Nasser. m i­
rostită la sesiunea te rom âno-iranienc. condusă nistru efe stat, şi de alte per­
de Gheorghe Cioară, m inistrul
com erţului exterior, a sosit la
soane oficiale.
extraordinară a Adunării Generale Uganda va avea un regim republican
K A M P A L A 23 (Agerpres). —
lamentar unicameral, precum
Parlamentul Ugandei s-a în­ şi existenla unei singure struc­
tru n it la Kampala penlru a e* turi pentru organele puterii
xfim ina şi aproba textul noii
a O.N.U. in şedinţa din 23 iunie 1967 constituţii. P o trivit proiectului locale. In fiecare regiune va
regional
fi creat un consiliu
de constituţie elaborat de gu­
vernul preşedintelui M iiton condus de un secretar general,
Obote. in ţară va fi instaurat lider al partidului m ajo rită ţii
(Urmare din pag. I) dia pe care intervenţia şi agre­ de sine stătătoare a acestor ternativâ la calea dezastrului regimul republican, punîndu- din consiliu. Ţoale regiunue
siunea armată o generează state, p o trivit năzuinţelor lor şi a nim icirii. se astfel capăt tradiţionalului Luptători ai forţelor patriotice pîndind în desişul junglei
cuvintare rostită Ia 1 iunie pentru pacea lum ii, o dată cu legitime de afirm are naţională Ferm convinsă câ aceasta sistem de îm părţire a Ugan­ se vor afla sub controlul gu­ momentul favorabil pentru un atac fulgerător.
1967, secretarul general al Co­ încălcarea legalităţii interna­ şi progres. este o contribuţie esenţială Ia dei în regale şi regiuni condu­ vernului central.
m itetului Central al P artidu­ ţionale. România sprijină cu Apreciind rolul jucat de po­ cauza păcii, România caută se de şefi tradiţionali. Pe te ri­
lui Comunist Român, Nicoîae toată fermitatea dreptul po­ poarele arabe în desfăşurarea să-şi îndeplinească, laolaltă cu toriul ţâ rii vor fi create 19 re­ H A N O I 23 (Agerpres). — La
Ceauşescu, exprim a convinge­ porului vietnamez de a dispu­ acestui proces. România îşi alte ţâri, datoria de a întări, giuni. Noua constituţie preve­ Hanoi a fost semnat planul
rea întregului popor român câ ne liber de soarta sa. înceta­ rţa firm â deplina solidaritate prin politica sa externă, p rin ­ de instituirea unui sistem par­ Forţele de securitate din Congo privin d îndeplinirea pe 1967 a
un conflict arm at între statele rea agresiunii îm potriva aces­ cu lupta lor dreaptă îm potriva cipiile ce trebuie să domnească acordului de colaborare cu l­
arabe şi Izrael nu va servi nici tui popor ar avea urm ări sa­ im perialism ului şi neocolonia- in relaţiile dintre state. Voca­ turală dintre R.D. Vietnam şi
unora, nici altora, precum şi lutare pentru întreaga viaţă Cehoslovacia. P o triv it planu­
lism ului. pentru apărarea, In­ ţia unei ţâri de a contribui la au descoperit un complot
speranţa câ problemele lit i­ internaţională, după cum men­ dependenţei naţionale şi a1 cu­ elaborarea şi consolidarea Congresul lui, cele două părţi vor co n ti­
gioase se vor rezolva pe calea ţinerea şi escaladarea ei sti­ ce ririlo r democratice, pentru p rin cip iilo r relaţii lor interna­ nua dezvoltarea schim burilor
înţelegerii între pârii, câ se va mulează acţiunile agresive şi realizarea aspiraţiilor lor de ţionale nu este lim itată de nici K IN SH ASA 23 (Agerpres). şi trecut la acţiune, aruneînd în în domeniul ştiinţei, educaţiei,
ajunge la acorduri raţionale în alte părţi ale lum ii. unitate naţională. Poporul ro­ un considerent de mărime sau Partidului In Congo (Kinshasa) a fost aer podul de peste flu viu l -Lu- cu ltu rii, artei, in fo rm a ţiilo r
şî. echitabile, care sâ ţină sea­ Departe de a înlătura insta­ mân priveşte cu caldă simpa­ putere economică şi m ilita ri. descoperit un complot «ivind budi. din regiunea Muchacha. etc.
ma de drepturile legitime ale bilitatea unei regiuni şi de a-i tie şi sprijină eforturile naţiu­ Promovarea p rin cip iilo r echi­ scop paralizar ea economiei pro­ precum şi stilpul de înaltă ten­ ☆
popoarelor interesate. Româ­ soluţiona problemele, inter­ nii arabe îndreptate spre va­ tabile este cu atît mai m ult Socialist Unificat vinciei Katangn. a anunţat v i­ siune din apropierea oraşului
nia a subliniat în repetate rin - venţia externă foloseşte aceas­ lorificarea. p o trivit intereselor apropiată de scopurile statelor neri postul de radio Kinshasa. Lumumbashi. Forţele de secu­ H AN O I 23 (Agerpres). — O
duri câ interesele popoarelor tă stare pentru a asigura do­ sale. a resurselor naturale de care şi-au cîştigat recent in ­ PARIS 23. — Coresponden­ Postul de radio Kinshasa a ritate au reuşit însă sâ desco­ delegaţie a P artidului M unci­
din O rientul A propiat, ale pă­ m inaţia intereselor străine şi care dispune, spre realizarea dependenţa, cu cît respectarea tul Agerpres. Georges Dascal, precizat câ. p o trivit planului pere complotul. toresc U nit Polonez, condusă
cii generale cer ca între ţările a menţine nesiguranţa ca pre­ progresului său economic şi so­ lor constituie condiţia îndepli­ transmite : ,La Paris au înce­ com plotiştilor, urmau sâ fie or­ Vineri, preşedintele Mobutu de Zcnon Kliszko, membru al
din această zonâ sâ existe re­ text de continuitate. In O rien­ cial. Exercitîndu-şi dreptul de n irii cu succes a sarcinilor v i­ put lucrările celui de-al V-!ca ganizate numeroase diversiuni a propus radioteleviziunii bel­ B iroului P olitic şi secretar al
la ţii de colaborare, sâ se asi­ tu l Apropiat, a cărui isto re a-şi hotărî soarta în mod su­ tale de întărire a independen­ congres al P artidului Socia­ — aruncarea în aer a poduri­ giene. precum şi unor ziare, C.C. al P.M.U.P., a făcut o v i­
gure progresul economic, na­ Ilustrează o competiţie acerbă veran. popoarele arabe vor tei, a va lorificării resurselor list Unificat. Delegaţii urmea­ lor de cale ferată, scoaterea din sâ-şî trim ită corespondenţi la zită dc prietenie în R.D. V iet­
ţional şi social al acestor ţâri. de interese economice, poli­ putea îmbogăţi contribuţia lor pe care le posedă, a angajării ză, să se pronunţe asupra a funcţiune a sistemului de apro­ Kinshasa pentru a lua in te r­ nam. la invitaţia Com itetului
Punctul nostru de vedere cu tice şi m ilitare a puterilor co­ valoroasă adusă la tezaurul nestingherite pe calea progre­ trei m oţiuni cu p rivire la re­ vizionare cu energie, electrică, v iu ri 'şi a face cunoştinţă cu unii Central al P artidului celor ce
p rivire la soluţionarea diferen­ lonialiste. una din condiţiile civilizaţiei şi cu ltu rii univer­ sului material şi în flo ririi spi­ laţiile partidului cu Federa­ ceea ce ar ii dus la dezorgani­ dintre autorii com plotului A- Muncesc din Vietnam.
delor din O rientul Apropiat a redresării şi norm alizării si­ sale. vor satisface năzuinţele rituale. Numai în condiţiile ţia Stingii Democrate şi Socia­ zarea economiei Katangâi şi ar nunţînd acest fapt. radio K in ­
fost exprim at, cu toată cla ri­ tuaţiei este încetarea ameste­ lor îndreptăţite de progres. respectării independenţei şi liste. Prima moţiune propune fi avut un efect nefast asupra shasa a subliniat câ „belgienii,
tatea. în Declaraţia C om itetu­ cului străin în treburile ţâ rilo r In sfîrşit. domnule preşedin­ suveranităţii, neamestecului în o asociere strînsă cu Federa­ întregii vieţi economico a Con- amestecaţi in complot, vor fi PARIS 23. — Corespondentul
lui Central al P artidului Co­ din această zonâ. te. metoda care, excluzînd fo­ treburile altui stat. egalităţii ţia, a doua se pronunţă pen­ goului. Şeful diversioniştilor •judecaţi în conformitate cu le­ Agerpres, Georges Dascrţ.
m unist Român şi a guvernu­ Aş dori sâ enumăr, drept al losirea forţei, poate conduce în drepturi şi avantajului re­ tru menţinerea autonomiei era belgianul Van Dcr Steen. gislaţia congoleză. Nici o notă transm ite:
lui Republicii Socialiste Româ­ treilea factor al determ inări ia o rezolvare paşnică, raţio­ ciproc statele pot găsi acel c li­ partidului, iar cea dc-a treia .şeful staţiei de cale ferată de protest a M inisterului de La invitaţia unui grup de
nia din 10 iunie a.c.. difuzată unei soluţii eficiente, respec­ nală şi de lungă durată a pro­ mat care să le îngăduie o to­ moţiune se situează pe o cale Muchacha. El a desfăşurat o Externe belgian sau vreo pre­ personalităţi medicale franceze
cu nr. 7972, ca document o fi­ tul intereselor fundamentale blemelor în suspensie este a­ tală şi fructuoasă consacrare de m ijloc, reromandînd înce­ intensă activitate pentru anga­ siune nu vor reuşi să ne deter­ a.fost creată la Paris „Asocia­
cial al C onsiliului de Secu­ perea unor convorbiri p relim i­ jarea unora dintre foştii jan­ mine sâ ne schimbăm această
ale fiecărui stat din regiunea ceea a tratativelor, a înţele­ a energiilor rid ică rii societă­ hmârîre suverană. Bruxellcs-ul ţia medicală franco-vietname-
ritate. Desfăşurarea evenimen- O rientului Apropiat, pe baza gerii. Abordate în spirit rea­ ţilo r lor pe trepte dîn ce in ce nare între P.S.U. şi Federaţie, darm i katanghezi Din Rhodc- zâ", avînd drept scop colecta­
lelor a confirm at aprecierile existenţei sale independente şi list. cu calm şi luciditate, cu mai înalte de dezvoltare. pentru a se defini raporturile sia au fost trim ise mari canti­ trebuie. în sfîrşit. sâ înţeleagă rea de • medicamente şi mate­
noastre, intârindu-ne hotârîrea între cele două form aţii poli­ tăţi de dinam ită, praf de puşcă că Congo (Kinshasa) este o ţară
suverane. respect mutual, problemele re­ Ca orice criză, recentele e­ riale necesare cercetării ş tiin ­
de a depune toate e fo rtu ri’? tice. şi alte explozibile. Aceştia au independentă".
Nesocotirea acestui factor a la ţiilo r internaţionale, oricît de venimente din O rientul M ijlo ­ ţifice şi medicale de care are
pentru a contribui Ia îm piedi­ d ificile, pot fi soluţionate oe nevoie R.D. Vietnam.
carea unei redeschideri a con­ făcut ca numeroase d ificultă ţi baz.a respectării intereselor le­ ciu conţin în acelaşi tim p, v ir­
tual, două m odalităţi de desfă­
flic tu lu i şi la promovarea, pi în sâ se acumuleze pînâ la at;n- gitim e ale pârtilor. In tr-u n apel lansat de sem­
toate m ijloacele de care dis­ gerea punctului exploziv. Con­ şurare în viitor. Este posib.l m, partshiqis; L o v it u r a m ilita ră natarii actului de constituire
punem. a unui curs paşnic de siderăm câ, pe baza drepturi­ Considerăm câ nici un efort ca criza sâ continue. luînd se spune: „Asociaţia cheamă
normalizare a situaţiei din lor om ului şi a norm elor in­ exterior nu se poate substitui trib u tu ri sporite de jertfe şi pe toţi medicii, cercetătorii şi
O rientul Apropiat. ternaţionale. problema popu­ procesului autentic de regle­ distrugeri şi ameninţînd pacea m em brii corpului sanitar de
A doua cerinlâ la care tre­ laţiei arabe strămutate din mentare de către ţările unei lum ii. Totodată, este posibil n u e s t e u n fa p t iz o la t toate o piniile sâ i se alăture
buie sâ răspundă căutarea li­ Palestina trebuie rezolvată în regiuni- a problemelor lor co­ ca din îndelungata desfăşura­ pentru a stringe medicamente
ne: soluţii raţionale este. după lumînn hotâ rîrilo r A dunării mune. singurele soluţii trainice re a conflictelor dîn această ţei faţă de N.A.T.O. şi mişca­ d a t în pericol. Graţie .solidari­ şi materiale de .urgenţă,
părerea noastră, domnule pre­ Generale. cum sînt rezoluţia fiind cele oai*< emană din cu­ regiune sâ fie deduse acele în­ PARIS 23 — Corespondentul rea pentru organizarea securi­ tăţi' in'om aţionale. acest pe­ precum şi banii necesari cum­
şedinte. eliminarea im ix tiu n ii 194. adoptată la sesiunea a noaşterea aprofundată şi exce­ văţăm inte care perm it aborda­ Agerpres. Georges Dascal, tăţii colective în Europa". ru ol a fost in lr-o oarecare mă­ părării şi expedierii lor".
străine în treburile ţâ rilo r dîn U l-a, care prevede câ .refugia­ le n ta îndelungată a p ărţilor rea pe o bază nouă a unei so­ transmite : La o întrebare privind orga­ sură îndepărtat, dar continuă P rintre semnatari figurează
această regiune. ţilo r li se va perm ite să se în­ în cauză. Tn cazul în care îm ­ lu ţii paşnice, de perspectivă. Mitsos Partsalidis. membru nizarea luptei îm potriva dicta­ sâ exisie. Este un pericol ce se profesorii A ndre L w o ff şi Jac-
Considerăm câ nu trebuie toarcă Ia casele lor. dacă do­ prejurările împiedică contac­ Recentele evenimente clin al B iroului P olitic al P artidului tu rii din Grecia. Partsalidis a extinde asupra tuturor persoa­ ques Monod. laureaţi ai Pre­
subapreciată capacitatea ţâ rilo r resc aceasta, sau sâ fie despă­ tul direct între aceste părţi, O rientul Apropiat pot fi nu Comunist din Grecia, a acordat răspuns: „In Grecia construi­ nelor care se află în lagărul de m iului Nobcl pentru medicină,
mici şi m iitocii. cum suit cele gubiţi de guvernele răspunză­ com unităţii internaţionale ii unul clin acele episoade perio­ un interviu ziarului „ L ’Huma- rea unui Iront patriotic, bazat
din O rientul Apropiat, de a toare penlru pierderea proprie­ revine îndatorirea de a crea dice care macină potenţialul nite", în care. ocupindu-se de tristă faimă de la Yaros. unde profesori ai Facultăţii de me­
tă ţilo r lor'1, şi rezoluţia 394. a- clim atul prielnic realizării n- regiunii. lâsînd în urmă sufe­ situaţia din Grecia, a declarat: pe in iţia tiva stingii. centrului
promova regulile convieţuirii „L ovitura de stat m ilitară în ­ şi dreptei, a fost anunţată deja. m ii de deţinuţi, printre care dicină, directori de la Centrul
paşnice, de a-şi acomoda trep­ doptatâ la a V-a sesiune, care cestui dialog în viitor. Condi­ rinţe. ci ultim ul act dintr-o făptuită la instigarea america­ Numai acţiunea unită a tu tu ­ femei, bâlrîni şi bolnavi tră ­ Naţion«nl de Cercetări Ş tiin ţifi­
tat interesele lor de bază şi accentuează necesitatea ocroti­ ţia necesară a oricăror nego­ dramă îndelungată. Aceasta va nilor nu este un eveniment i­ ror (oiţelor democratice şi pa­ iesc în condiţii inumane”. ce, medici, ch irurgi etc.
de a cultiva respectul reciproc rii d re p turilo r şî proprietăţilor cieri este asigurarea egalităţii depinde. în prim ul rînd. le zolat. fapt demonstrat şi de si­ triotico va permite ţâ rii sâ iasă
al personalităţii şi c u ltu rii fie­ refugiaţilor arabi din Pales­ depline între interlocutori, în­ capacitatea statelor din aceas­ tuaţia din O rientul M ijlociu. din teribila încercare prin care
căreia. tina. depărtarea tendinţelor de a tă regiune, precum şî a celor Ea constituie o manevră de d i­ trece astăzi”.
sau de a ex­
impune soluţii
întrunite în forul de dezbate­
In loc de a favoriza acest Populaţia, căreia recentele versiune. menită sâ contraca­ In ceea ce priveşte acţiunile Q La încheierea vizitei in Bulgaria a m in istru lu i
ploata în acest scop
proces, puterile colonialiste au ostilităţi i-au adus din nou su­ m ilitare avantajoase. situaţii re al N a ţiunilor Unite, de a reze tendinţele de dezangajare de solidaritate internaţională. france/ pentru problemele tineretului si sportului, Fran­
folosit. în cursul unei întregi ferinţe. trebuie sp rijin ită să-şi desprinde adevăratele învăţă­ pe cate le manilestă ţările eu­ Partsalidis a relevat: „Viaţa a co is Missolle, la Sofia a fost semnat un protocol, care
perioade istorice, procedeu! lecuiască rănile, victim ele con­ Domnule preşedinte. m inte şi de a consolida arse­ ropene faţă de im perialism ul numeroase personalităţi de C prevede extinderea contactelor sportive dintre cele
im ixtiu n ii în treburile interne flic tu lu i trebuie sâ se bucure P rincipiile re la ţiilo r între nalul instrum entelor politice american, tendinţe care s-au stingă şi chiar din Uniunea de două (Ari, precum şi a re la ţiilo r dintre tineretul bulgar
cu scopul realizării d iferitelor de un tratam ent uman. p o tri­ state şi ideile fundamentale ale ale convieţuirii. precizat o dată cu poziţia Fran­ Centru s-o aflat la un moment şi francez.
forme de dominaţie şi in flu ­ v it norm elor internaţionale. convieţuirii popoarelor fo r­ Considerăm câ au fost şi în
enţă. România, care o oferit unor mează acel bun comun. de această zonâ. ca şi în alte U ţ Studenfii turci au demonstrat Joî după-amiazâ
Aceste practici dăinuie încă, ţări arabe, pe măsura posibi­ unde putem extrage bazele li­ părţi ale lum ii, suficienle ex­ îm potriva prezenţei la Istanbul a viceam iralului am eri­
prejudiciind interesele popoa­ lită ţilo r sale. ajutorul ei prie­ nei dezvoltări lipsite de con­ perienţe scump plătite pentru can Lawrcncc Geis. care face parte din comandamentul
relor din diferite regiuni ale tenesc, constînd în aliment».1, fruntă ri violente, victim e şi a demonstra necesitatea abor­ A d e n Acţiuni ale patrioţilor flotei a 6-a. Ei l-au îm piedicat pe viceam iral să viziteze
lum ii, creînd centre de încor­ medicamente şi alte bunuri, distrugeri. In era noastră, pro­ dării înlr-un mod nou. con­ Monumentul Republicii. Poliţia, care a intervenit, a
dare şî înlreţinînd conflicte şi consideră câ în acest moment movarea unei etici internaţio­ structiv. a tre b u rilo r interna­ sime a acoperit singura stradă R arestat trei studenţi.
războaie locale. Im ixtiunea în toate statele trebuie sâ acorde nale, recunoaşterea unor nor­ ţionale. Numeroasele victim e ADEN 23 (Agerpres). —
treburile interne împiedică o asistentă eficientă populaţiei me — întemeiate pe respecta­ şi suferinţele populaţiei, imen­ In cursul zilei de joi. anunţă ce leagă diferitele cartiere ale
procesul dezvoltării fireşti a alît de greu încercată. rea independenţei şi suverani­ sele distrugeri de bunuri ma­ trim isu l agenţiei France Presse. oraşului. Practic, transm ite a­ £ P o trivit declaraţiei lui A ndrc Turcot, unul din
popoarelor şi exercitarea drep­ Respectarea independenţei şi tă ţii — ale conduitei statelor teriale şi paralizarea resurse­ un mare rezervor conţinînd genţia France Presse. Adenul I directorii uzinelor aeronautice franceze „S ud-A viation".
tu lu i lo r inalienabil de a-şi ho­ suveranităţii statelor este o ce­ şi guvernelor în relaţiile ex­ lor necesare pentru o dezvol­ 17.000 tone de petrol, aparţi- este îm părţit in două. fluviul avionul supersonic dc pasageri franco-britanic „Concor­
tărî singure soarta. rinţă fundam entală pentru for­ terne, precum şi aplicarea tare economică accelerată sînt nînd companiei „B ritish Petro­ de petrol separînd partea in de” va efectua prim ul său zbor în luna februarie anul
Practicată într-un Ioc al lu ­ mularea şi adoptarea oricărei scrupuloasă a acestor p rin ci­ numai o parte din consecin­ leum" a (ost perforat de tiru l care este situat cartierul gene­ viitor. încercările de zbor vor avea loc deasupra Ocea­
m ii. im ixtiunea devine o sur­ soluţii. Procesul istoric con­ pii fundam entale de drept şi ţele generate de menţinerea p a trio ţilo r din Aden. Au fost ral al comandamentului forţe­ nului A tlantic şi M ării Mcditerane.
să de ameninţare a păcii şi de temporan care a dus la forma­ justiţie, constituie nu numai situaţiei conflictuale din Orien­ puse imediat în funcţiune pom­ lor britanice clin O rientul M ij­ E
înveninare a re la ţiilo r dintre rea a zeci de state noi, inde­ una din căile posibile pentru tul M ijlociu. pele de golire a rezervorului lociu, de partea in care se află
toate statele. Situaţia din V ie t­ pendente, a dat un relief deo­ înfăptuirea tre b u rilo r politice La scara istoriei nu există dar o măre cantitate s-a scurs ^ Camera Reprezentanţilor a Congresului am eri­
nam ilustrează grăitor prim ej­ sebit p rin cip iu lui dezvoltării internaţionale, ci singura al- succese durabile, impuse prin totuşi pe strâzile Adenului Un aeroportul şi cart ierul arab can a aprobat noua versiune a unui proiect de lege prin
forţă. în dispreţul drepturilor fluviu de petrol de 25 cm gro­ Crater. R care se prevede ridicarea platonulwi datoriei publice a
Dezbaterile din Adunarea Generală legitim e ale popoarelor Meto­ hotăriri, plafonat datoriei publice a S.U.A. va fi de 358
S.U.A. cu încă 22 m iliarde dolari. Ca urm are a acestei
da elaborării răbdătoare a so­
m iliarde dolari.
lu ţiilo r. respectul în sp irit de
egalitate al personalităţii dis­ Criminalul de război
NEW YORK 23 (Agerpres). nată a trupelor izraeliene de O rientul M ijlociu trebuie să tincte a fiecărui stat şi in tro ­ ţ La Moscova a îost semnat prim ul acord comercial din­
Adunarea Generală a O N U. pe te rito riile ocupate. El a se supunâ p rin cip iilo r Cartei ducerea în relaţii a unei con- tre U.R.S.S şi Republica Ciad. P o trivit acordului, cele două
şi-a continuat vineri dezbate­ s p rijin it proiectul de rezoluţie O.N U,, care presupune respec­ duile întemeiate pe p rin cip ii­ Slangl a fost extrădat ţări sc bucură în relaţiile reciproce de clauza n a ţiunii celei
rile cu p rivire la situaţia din sovietic. ‘ tarea reciprocă a integrităţii le convieţuirii paşnice oferă mai favorizate.
O rientul M ijlociu. Expunînd poziţia delegaţiei teritoriale a statelor şî exclu­ în cazul O rientului Apropiat, RIO DE JANEIRO 23 (Ager­ noaplea pe bordul unui avion
In tr-o scurtă intervenţie, re­ R S.S. Bieloruse, preşedintele derea oricăror anexiuni teri­ după părerea noastră, garan­ cu destinaţia Paris, via Lisa­ Q La Tunis a (ost semnat planul dc colaborare culturală
prezentantul R.A.U., E] Khony. C onsiliului de M iniştri. T. I. toriale. ţia îndreptării spre o soluţie pres). — bona. .şi ştiinţifică sovielo-lunisian pe 1967-1968. care prevede e xtin ­
C rim inalul de război nazist,
a vorbit despre situaţia grea Kiselev, a cerut adoptarea de M in istru l de externe al Ca­ eficientă şi trainică de pace Franz Paul Stângi, judecat cu Stângi urmează sâ fie judecat derea colaborării in domeniul invăţăm întului. ştiinţei, cultu­
a populaţiei arabe dîn regiu­ către Adunarea Generală a nadei, Paul M artin a subliniat şi prosperitate penlru popoa­ citeva zile în urmă de către de T ribunalul din Diîsseldorf rii şi sportului.
nile ocupate de forţele izrae- proiectului de rezoluţie propus câ trebuie sâ se respecte in ­ rele lui. Curtea S uprem i din Brazilia, (R F .G ). După cum se ştie,
liene. de şeful delegaţiei U niunii tegritatea teritorială a state­ România nu va precupeţi a fost extrădat a u to rită ţilor Franz Stângi se face vinovat de £ La Budapesta a fost semnat planul pe 1967-1968 cu p ri­
P rim ul m inistru al Afganis­ Sovietice. lor, dreptul de folosire a căi­ nici un efort în a-şi aduce R epublicii Federale-a Germa­ exterminarea a 700.000 de evrei vire la colaborarea culturală intre R.P. Ungară şi R.P.D. Co­
lor m aritim e internaţionale al
tanului, Mohammed Hashin Reprezentantul Suediei. Sver- fiecărui stat, să se găsească o contribuţia la promovarea li­ niei. în lagărele de concentrare dc reeană. Planul prevede extinderea colaborării culturale,
M aiwandwal, s-a pronunţat ker Astrom, a declarat că ■ soluţie echitabilă problemei nei soluţii bazate pe dreptate Sub excorta a doi ofiţeri de la T reblinka şi Sobibor, în tim ­ schim buri de studenţi bursicrV, de prolcsori universitari, că­
pentru retragerea necondiţio­ părţile aflate în conflict în şi înţelepciune, inspirate de poliţie din R F C .. Franz Paul pul celui de-al doilea război lătorii de studiu, expoziţii şi lucrări comune in domeniul crea­
refugiaţilor palestinieni şi să ţiei artistice. * ■
se atribuie O.N.U. responsabi­ interesele superioare ale păcii. Stângi a părăsit B razilia joi mondial. - '.I
ţ Zilele acestea au avut loc la Praga convorbiri franco-
întrevederi ale delega" litatea p ro te jă rii monumente­ cehoslovace, in cursul cărora reprezentanţii celor două ţări
lor istorice şi
din
religioase
Ierusalim. au convenit să încheie un acord cu p rivire la reglementarea
In continuare a luat cuvîn-
re la ţiilo r juridice în problemele cetăţeneşti Şi comerciale, pre­
(iei române Ia O.N.U. tul Ion Gheorghe Maurer. pre­ cum şi o nouă convenţie consulară.
şedintele C onsiliului de M i­
niştri al Republicii Socialiste ţ La Kinshasa s-a deschis Congresul sindicatelor congo­
NEW YORK 23. — Trim isul Tovarăşul Ion Gheorghe România Cuvîntarea a fost leze, avînd ca scop crearea unei organizaţii sindicale unice.
special Agerpres, R. Câplesru, Maurer. împreună cu Cor- prim ită cu un deosebit interes. La lucrări participă aproxim ativ 400 de delegaţi, reprezentind
rransmite: ncliu Mânescu au avut o . în­ cele patru centrale sindicale existente în ţară.
Delegaţia Republicii Socialis­ trevedere cu George Brown,
te România a continuat sâ aibă m inistrul afacerilor externe al Intflnire Kosîghin— t Studentul de culoare James M ercdith. prim ul negru
joi în tîln iri cu alte delegaţii M arii B ritanii, însoţit de Paul care a îost admis în 1962 la Universitatea din Mississippi, a
prezente la sesiunea e xtraordi­ Gore-Booth. subsecretar per­ Johnson anunţat că îşi va relua marşul întrerupt anul trecut din cauza
nară a A dunării Generale a manent la Foreign Office. Sea­ ră n irii sale de către rasiştii albi F.l inlcnţioneazi'i să ajungă
O.N.U. Au avut loc schim buri ra au participat la un dineu o­ NEW YORK 23 (Agerpres). pină in capitala statului Mississippi si să provoace o discuţie
de păreri cu p rivire la proble­ fe rit de m inistrul afacerilor ex­ — TASS tra n sm ite : Vineri, privind participarea negrilor la viitoarele alegeri.
mele aflate in dezbaterea sesiu­ terne al Franţei. Couve de la Glassboro. in apropiere de
nii. M urville, în cinstea unor dele­ New York (statul New Jer- # Societatea aeriană poloneză „L e tn a inaugurat noua li­
Preşedintele C onsiliului de gaţii. sey), a avut loc o întîlnire în­ nie de com unicaţii aeriene pe traseul Varşovia-Shanon (Ir­
M iniştri. Ion Gheorghe Maurer, ☆ tre preşedintele Consiliului de landa) Aceasta va li cea mat lungă linie aeriană din Europa
împreună cu m inistrul afaceri­ Corneliu Mânescu s-a in tîl- M iniştri al U.R.SS. A. N. K o­ (2.362 km). Ea va fi străbătută în patru ore.
lor externe. Cornel iu Mânescu. nit cu Paul M artin, m inistrul sîghin. care se află la lucră­
au avut o întrevedere la serliul afacerilor externe al Canadei. rile sesiunii extraordinare a ţ Marea B ritanic va adopta, cu începere de ta 19 iu li",
N aţiunilor Unite cu Mahmud La întrevedere au participat A dunării Generale a O.NU., in mod permanent ora Europei centrale, adică cu 60 de minute
Fawzi. asistent al preşedintelui Gheorghe Diaconescu. repre­ şi preşedintele S.U.A.. Lyndon înaintea orei Greenwich. Pină în prezent, Marea Britanie avea
R.A.U. pentru afacerile externe zentantul permanent al Româ­ Johnson. o oră în tim pul lu n ilo r dc vară şi alta (ora GM T) in lunile
şi s-au în tîln it cu Ihsan Sabri niei la O.N.U., şi George Igna- Intîlnirea a avut Ioc la pro­ de iarnă.
Caglayangil, m inistru l afaceri­ tief-f, reprezentantul permanent punerea preşedintelui John­
lo r externe al Turciei. al Canadei la O N U. son. Pe magistrala Kutuzov din Moscova. icatnaa
40.063
r e d a c ţ ia si A D M IN IS TR A ŢIA Z IA R U L U I: str. Dr. Pelru Groza or. 35, telefon 12 75, 15 85. 23 17, TIPARUA întreprinderea polîgiaflcB Hunedoara-Deva.