Page 85 - Drumul_socialismului_1967_06

Regională
Huhedoara-Deva
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N IŢ t-V A l

[iT'xigÂruL/ J |

Preocupare Activitate

p e n tru

MOZAIC re zo lva re a diplomatică

p ro p u n e rilo r Ia
DUMINICAL făcute

• de cetăţeni O. N. U.

LANURILE AU DAT IN PIRGA Cu planul încheierea lucrărilor simpozi­

onului „Efectul Coandă şi unele
semestrial îndeplinii

Ziua de 23 iunie — ne-a
S înteţi inform at inginerul loan plim entare la preţul de aplicaţii speciale ale
cost.
Acest succes este urm a­
Mager — de la Exploata­
rea Uzina de preparare De­
de măsuri tehnico-organi-
va — a fost marcată de că­ rea aplicării unui complex aerohidroifinamicii"
tre colectivul dc muncă al zatorice care au condus la Sîmbâtă s-au încheiat lu­ mai bine de 3 decenii de
utilizarea raţională a ca­
uzinei de preparare a m i­
tiţi pentru nereurilor cuprifere cu un pacităţii de producţie, creş­ Coandă şi unele aplicaţii spe­ H enri Coandă. are in prezent
crările simpozionului .Efectul
m ultiple aplicaţii in cele mai
terea in dicilor de extracţie
eveniment deosebit: înde­
variate domenii ale tehnicii,
plinirea înainte de termen
organizat de Institu tu l de me­
La acest indicator sarcini­
a sarcinilor aferente p ri­ şi a productivităţii muncii. ciale ale aerohidrodinam icii", aviaţie, automatizare, construc­
m ului semestru. A ctivitatea le au fost depăşite cu 7,1 canica fluidelor. ţia de turbine, sisteme de ae-
desfăşurată în acest an de procente. In activitatea lor La simpozion au luat parte raţie şi de pulverizare a li­
preparatorii din Deva s-a preparatorii au p rim ii un renum itul savant român H. chidelor etc.
concretizat in realizarea sp rijin preţios din partea Coandă, numeroşi academici­ In cuvîntul de închidere a
planului producţiei globale m inerilor de ia exploatări­ eni şi a lţi oameni de ştiinţă, simpozionului, acad. Elie Ca-
şi marfă în proporţie de le Deva şi Muncelul Mic, cercetători, ingineri, aviatori, rafoli, directorul In stitu tu lu i
100,4 Ia sută şi obţinerea a care le-au liv ra t minereu reprezentanţi de scamă ai teh­ de mecaniCa fluidelor a ară­
1.643.000 lei economii su­ cuprifer de calitate. nicii aerospaţiale din Franţa, tat că această manifestare şti­
R F. a Germaniei, S.U.A., U­ in ţifică a dat posibilitatea a-
niunea Sovietică şi Berlinul tit oamenilor de ştiinţă români
occidental. cit şi celor de peste hotare, sâ
T im p de trei zile oamenii efectueze un larg schimb de o­
In probe tehnologice de ştiinţă rom âni şi oaspeţii pinii asupra căilor de e xtin ­
Orzul a dat în pîrgâ. iar transportul grăunţelor, cfntare- au prezentat şi dezbătut a- dere a a p lica ţiilo r efectului
griul, care a început să se au- le etc. cele două furnale de 1000 proape.30 de comunicări şti­ Coandă şi asupra unor proble­
reascâ anunţă că peste puţine Datorită con diţiilor clim ate­ La centrala term oelectri­ m.c. din combinatul hunedo- inţifice axate pe probleme teo­ me ale aerohidrodînam icii
zile marea bătălie pentru slrîn - rice din acest an, cînd ploile că nr. 3 din cadrul Combi­ retice şi aplicative p rivind e- moderne.
geica rodului bogat din acest sînt mai frecvente, o bună par­ natului siderurgic Hunedoa­ rean. Prin aceasta, se mă­ feclul Coandă, precum şi alte Larga participare a oame­
an trebuie să înceapă Este, te din suprafaţa cu grîu va fi ra a in tra t în probe tehno­ reşte. debitul de aer cald aspecte ale aerohidrodînam icii nilor de ştiinţă străini reflec­
intr-un fel. o chemare adresată recoltată manual. Paralel cu se­ M ecanizatorii din brigada a X X -a de la S M T. Miercurea logice o nouă turbosuflan- insuflat in furnale prin in ­ moderne. Din lucrările simpo­ tă preţuirea de care se bucu­
tuturor lucrătorilor de pe o­ cerişul se va trece la transpor­ tâ de 10 megawaţi cu o ca­ term ediul cauperelor, ceea zionului a rezultat că efectul ră pesle hotare cercetările ro­
goare. tu l snopilor în şire. Dar cerea­ care deservesc cooperativa agricolă din Ohaba, execută u lti­ pacitate de 140 000 m.c. aer ce va duce la Intensifica­ aerodinamicii, descoperit acum mâneşti de aerohidrodinamicâ.
mele verificări la batozele ce se vor folosi în campania de
De fapt, pregătirile au înce­ lele trebuie să stea cîteva zile treieriş. pe oră. Noua turbosuflan- rea procesului de elaborare
put de m ult Acum se mai lac în clăi pentru uscarea buruie­ tâ, construită în întregime
doar ultim ele retuşuri ale a- nilor. Practica a dovedit coo­ Foto: I. TEREK la Reşiţa, va deservi cu aer a fontei.
ceslora. Ne-am interesat mai peratorilor din Boz că în astfel Acordarea titlului de
îndeaproape care au fost şi sint de situaţii este bine ca snopii
preocupările mecanizatorilor şi să fie aşezaţi in clăi susţinute
ale cooperatorilor, ale lucrăto­ de pari Sînt astfel ferite, o ma­
rilo r dm unităţile agricole de re parte din spice, de contactul FINALIZARE, MĂSURILE LUATE doctor honoris causa
stal pentru pregătirea campa­ cu solul şi umezeala Există
niei de recoltări. Prima inves­ însă foarte puţini pari De a­
tigaţie o lacem la S.M.T. Alba. ceea. conducerea cooperativei ciplina. Ea se reflectă în or­ întreruperi de execuţie şi re­ inginerului Henri Coandă
tehnologice
m aterializată
în
Aici cele 52 de combine de ce­ solicită sp rijin u l U niunii coo­ ganizarea nesatisfâcâloare a
reale păioase sînt puse în sta­ peratiste din Ilia pentru a in­ VALOARE procesului de producţie la ni­ luarea ei după cîteva luni.
re dc funcţionare încă din a terveni la I. F. Dobra sau vel de loturi şi puncte de lu­ Aceasta provoacă perturbaţii simpozionului „Efectul Coan-
doua decadă a lu n ii iunie. Ele D.R.E.F. în scopul aprobării şi cru, în aprovizionarea defec­ în organizarea a ctivităţii, duce Sîmbâtă la amiază, la In s ti­ d â \ numeroşi studenţi.
au fost d irija te deja în coope­ confecţionării parilor respectivi tuoasă cu materiale, în slaba la pierderi de materiale şi. in tutul politehnic „Gheorghe La sosire în sală, inginerul
rativele agricole în funcţie de din parchetele mai apropiate. Nu spun o noutate afirm înd cadrul C om binatului carboni­ îndrum are tehnică şi lipsa u­ mod deosebit, la consum ri­ Gheorghiu-Dej“ din Bucureşti, H enri Coandă a fost p rim it cu
suprafeţele contractate şi au La Boz se lucrează, de aseme­ că realizarea sporului de pro­ fer Valea Jiu lui ? Fac apel la nui control exigent şi opera­ dicat de forţă de muncă. Este a avut loc festivitatea acordă­
lost parcate Ia sediile brigăzi­ nea la reparatul m ijloacelor de ducţie prevăzut in anii cinci­ rezultatele obţinute în primele cazul d ru m u rilo r din incinte­ rii titlu lu i de doctor honoris îndelungi şi călduroase aplau­
lor de tractoare De asemenea, transport. nalului pentru Com binatul car­ cinci luni ale anului pentru a tiv. Se creează astfel goluri le m inelor Patoşenl şi Live- causa inginerului Henri Coan- ze.
din cele 0 prese de balotat trei $i în unităţile agricole de bonifer Valea Jiului este con­ putea urm ări ritm u l în care se dc front de lucru care atrag zeni est. al magaziei de ci­ dâ. Deschizind festivitatea, rec­
au fost revizuite iar alte f> re­ stat din regiunea- noastră s-au diţionat de realizarea exem­ desfăşoară execuţia unor o­ după sine staţionarea u tila­ ment de la mina Lonea II şi Au participat acad. $tefan torul Institu tu lu i polîţehnic
parate. In vederea funcţionării făcut intense pregătiri în vede­ plară a obiectivelor planului biective. In perioada am intită, je lo r (cu care şantierul esle altele. După întrerupere, cînil Bălan, m inistrul învâţâm întu- din Bucureşti, prof. univ. Con­
continue a preselor, s-au asi­ rea campaniei de seceriş. La de investiţii. Im perativul re­ faţă de planul anual de in­ dotat la capacitate). In perioa­ lucrările au fost reluate, ele lui, acad. M iron Nicolescu, stantin Dinculeseu, membru
gurat 5 tone de sirmă. G.A.S. Bîrcea, cele 20 de com­ zidă în faptul că creşterea vo­ vestiţii, s-a realizat 46.4 la sută da următoare acestea sînt su­ au trebuit să fie în cea mai preşedintele Academiei, mem­ corespondent al Academiei, a
In ceea ce priveşte batozele, bine existente aici au fost puse lu m u lu i- extracţiei de cărbuni la construcţii miniere în regie prasolicitate, apârînd inevita­ mare parte refăcute. Nu este b rii C onsiliului ş tiin ţific al arătat că inginerul Henri
pină la 20 iunie- 17 din acestea> în* stare de funcţiune, s-au asi­ e corelat strîns cu termenele proprie, 44,2 la sută Ia lucrări bilele defecţiuni accidentale. Institutu lu i politehnic, rec­ Coandă, fiu al poporului ro­
se aflau în stare de funcţio­ gurat 3000 de saci, nouă prese de punere în funcţiune a m i­ geologice, 34,2 la sută la uti­ Din această cauză de mai bine insă mai puţin adevărat că tori, prorectori, decani, profe­ mân, dezvoltînd o amplă şi
nare. iar la alte trei se făceau de balotat sînt gata de intrarea nelor noi sau a obiectivelor laje şi 24 la sulă de către şan­ de două luni şantierul nu dis­ şantierul din Valea Jiu lui n-a sori şi mem bri ai corpului di­ complexă activitate în diferite
ultim ele revizii. Tractoarele şi în lucru, iar m ijloacele de care vizează modernizarea şi tierul T.C.M.M. Fâcîndu-se a­ pune de un buldozer şi un ci- dactic din institutele de învâ- ram uri ale mecanicii fluidelor,
plugurile care se utilizează în transport au fost pregătite pen­ concentrarea producţiei. Citez naliza posib ilităţilo r de rea­ lindru-com presor pentru a pu­ Ing. GH. DAVIDESCU ţăm lnt superior din Capitală, în care a descoperit efectul
campanie sînt puse la punct şi tru vehicularea cerealelor. o singură cifră care exprimă lizare a sarcinii trasate, s-a tea fi term inată platform a de director tehnic cu proble­ ofiţe ri superiori din aviaţie, ce-i poartă numele, şl creînd
pot intra din plin în acţiune a­ ★ lapidar necesitatea unei aten­ ajuns la concluzia că pe to­ material lemnos solicitată m ult me de investiţii în cadrul reprezentanţi de seamă de pes­ prim u l avion cu reacţie din
tunci cind este nevoie Din cele După cum se constată, în nu­ ţii deosebite faţă de executa­ tal volum de investiţii vom de E.M. D ilja, In activitatea C. C. V. J. le hotare ai tehnicii aerospa­ lume, s-a ridica t pe culm ile
arătate rezultă că mecanizato­ meroase unităţi agricole utila­ rea în termen a acestor obiec­ râmîne cu o restanţă de apro­ şantierului se face deseori sim ­ ţiale, participanţi la lucrările cele mai inalte ale ştiinţei şi
rii din Alba sînt bine pregătiţi jele au fost puse în stare de tive. Pentru anul 1967 combi­ xim a tiv 3 procente Dacă la ţită nerespectarea disciplinei (Continuare tn pag. a 3-a) tehnicii mondiale.
şi aşteaptă semnalul declanşă­ funcţionare, s-au asigurat spa­ natului i s-a planificat un vo­ capitolul lucrări miniere în Consider că este o deosebi­
rii secerişului. ţiile pentru depozitarea grăun­ lum de lucrări reprezentînd o regie proprie vom putea rea­ tă cinste pentru In stitu tu l po­
Slera preocupărilor pentru ţelor şi au fost întocm ite pla­ valoare totală de 530.000.000 liza 55,5 la sută din volum ul litehnic din Bucureşti, a spus
strîngerea rodului lanurilor de nuri operative privind desfăşu­ lei. anual, cele de construcţii in­ vorbitorul, sâ acorde ingineru­
grîu. orz şi ovăz nu se lim itea-, rarea recoltărilor. Râmîne doar P rivite din acest unghi, re­ dustriale în antrepriza şantie­ lu i H enri Coandă titlu l de
z i însă numai la mecanizatori. ca inginerii agronomi să veri­ zultatele prim elor cinci luni rului T.C.M.M. nu se vor în­ doctor honoris causa în ş tiin ­
$i în cooperativele agricole fice în aceste zile stadiul ma­ nu reflectă posibilităţile reaie deplini derit în proporţie de ţe.
s-au luat măsuri pentru ca se­ tu riză rii la nu rilo r de cereale de care dispune compartimen­ 32 la sută, după cum aprecia­ Decanul Facultăţii de me­
cerişul să decurgă în bune con- şi să indice momentul începe­ tu l de investiţii. La ce mă re­ ză constructorul. canică, prof. univ. D um itru
d itiuni. La Boz., raionul Ilia, rii secerişului, pentru ca toate fer ? P rim ul trim estru ai anu­ Am făcut această expunere Tutunaru, a prezentat refera­
s-a început curăţarea şi dezin­ forţele să fie concentrate în lui a fost încheiat cu rezulta­ de cifre pentru a evidenţia tu l de propunere pentru acor­
fectarea magaziilor pentru a- cîmp Ia strîngerea într-un tim p te relativ bune. S-a reahzat faptul că dacă şi şantierul darea titlu lu i de doctor hono­
dăpostirea întregii recolte de scurt şi fără pierderi a aurului 21,3 la sută din planul anual. T.C.M.M. s-ar fi încadrat în ris causa. Apoi, prof. univ.
cereale păioase. S-au asigurat bogat al holdelor. Dacă analizăm însă rezultate­ graficele stabilite, aveam po­ Constantin Dinculeseu a în-
apoi sacii necesari pentru A. POTOPEA le pe structuri se constată că sibilitatea sâ încheiem prim ul m înat savantului diploma de
Ia lucrările executate în regie semestru cu sarcina de 50 la doctor honoris causa.
proprie în subteran, s-a rea­ sută din planul anual depă­ Felicitîndu-1 pe sărbătorit,
lizat 28,6 la sută, la dotări cu şită. prof. univ. C. Dinculeseu a
utilaje 19,4 la sută, iar la lu­ Stadiul de execuţie a obiec­ spus: A ţi purtat ştiinţa româ­
folosirea crările de suprafaţă în antre­ tivelor în antrepriza şantieru­ ridicat-o la cel mai în a lt n i­
nească peste hotarele ei, aţi
priză 11.5 la sută din planul
lui T.C.M.M.
Valea Jiu lu i a
anual. R ilm ul necorespunzâ-
m uri, cu aplicaţii largi în nu­
tor de execuţie a lucrărilor fost analizat în repetate rîn- vel p rin crearea unor noi ra­
duri. S-au întocm it planuri de
meroase domenii, aţi dus şi
insuficientei
este consecinţa
cu randament pregătiri a producţiei trim es­ măsuri cu termene şi respon­ duceţi mereu înainte ştiinţa şi
sabilităţi concrete dar. în cea
tehnica, în care continuaţi şi
tru lu i I de către
şantierul
mai mare parte acestea
nu
T.C.M.M. Valea Jiului.
m uri care merg spre rezultate
fost direct interesaţi în depis­
Ne aflăm în pragul înche­ s-au aplicat. Ca beneficiari am în prezent cercetările pe dru­
din cele mai im portante.
sporit a utilajelor ierii prim ului semestru cînd. tarea cauzelor care duc la râ- Coandă a m u lţu m it pentru
Râspunzînd, inginerul H enri
mînerea în urmă Din consta­
conform indicaţiilor conducem
partidului nostru, trebuie ca
fiecare unitate beneficiară de tările noastre făcute pe teren în a ltul titlu ş tiin ţific acordat
apare pregnantă concluzia că
de In stitu tu l politehnic din
investiţii să aibă realizat cel una din principalele cauze ale
Brigada de zidari condusă de M arin Râdulescu de la lotul I — construcţii Petroşani, Bucureşti. Adresîndu-se stu­
puţin 50 la sută din planul nerealizârii planului, şi poate denţilor, el a arătat că pen­
evidenţiată în întrecerea socialistă pe ultim ele două luni. execută lucrări de finisare la fa­
Directorul S.M.T. Miercurea, CORNEL anual. Cum stau lucrurile în cea mai importantă, este indis­ ţada blocului C-3 b. Foto: V. ONOIU tru a obţine rezultate de va­
loare In cercetarea ştiin ţifică
POPESCU, ne relatează despre experienţa şi aplicativă este necesar să
munceşti cu perseverenţă. .N i­
ciodată sâ nu u ita ţi că a în ­
acestei unităţi în folosirea judicioasă De mai mulţii vreme re­ cerca nu este totul, trebuie sâ
zultatele economice înregis­ mergeţi pînâ la capăt. Sînt
a tractoarelor trate la secţia abator din Ha-' 0 BARIERĂ IN CALEA C R lîm convins că p osibilităţile neli­
ţeg a Întreprinderii regiona­
m itate ale inteligenţei umane
le de industrializarea cărnii se pot dezvolta numai p rin -
nu se ridică la nivelul ce­ tr-o continuă perseverenţă4’, a
rinţelor. In pnmele cinci
In această prim ăvară colecti­ pe campanii şl elemente ale spus sărbătoritul.
vul de lucrători de la S.M.T. preţului de cost. Pe această luni din acest an producţia xemplară a sarcinilor eco­ noastre, sâ se dezvăluie cau­ văzut de ce nu se puteau fur­ dicatului In probleme im­
Miercurea a depăşit prevede­ bază mecanizatorii au fost an­ globală a fost realizată1 nu­ nomice. Pentru că mersul zele acestora, arătîndu-se căi­ niza date pentru presă! To­ portante ? Că „lipsa materiei
rile planului cu peste 17 la trenaţi în întrecerea socialistă mai In proporţie de 86 la su­ nostru inainte — imperios le pentru înlăturarea lor“ . varăşul Stătescu i-a spus se­ prim e" nu explică întru totul
sută, executînd peste sarcina organizată cu obiective con­ tă, producţia marfă 87 la su­ cerul de programul de dez­ Pornind de Ul aceste con­ cretarului comitetului raio­ nerealizârile de plan şi că în
stabilită lucrări echivalente cu crete în cadrul staţiunii. tă, producţia marfă vindutâ voltare a economiei naţiona­ siderente, zilele trecute un nal de partid: „Cred că nu spatele acesteia se ascund
aproape 6.800 hectare arătură Desigur că numai factorii a­ şi încasată 93 la sută, iar sar­ le stabilit de Congresul al redactor al ziarului nostru v-ar conveni nici dumnea­ m ulte deficienţe organizato­ Două
normală. Demn de subliniat m in tiţi nu sînt suficienţi pen­ cina de creştere a producti­ IX-lea al partidului — nu în­ s-a deplasat din nou la a- voastră să apară in presă rice şi de stil de muncă ?
este că totodată s-a înregistrat tru a asigura desfăşurarea u­ vită ţii muncii în proporţie găduie nici o fisură tn an­ batorul din Haţeg pentru a ceva urit despre noi. V-am Sigur, despre toate acestea
o economie de peste 500.000 lei nei activităţi rodnice. De ace­ de 87 la sută. Prin urmare, samblul activită ţii economi­ scrie un articol despre ţelul pune Intr-o lumină proastă". nu se poate scrie laudativ. Brazzaville-
la preţul de cost, cheltuielile ea, conducerea u n ită ţii a avut o întreagă suită de... nerea- ce, fiecare unitate trebuie să cum este utilizat timpul de Se pare că orice comentariu Dar acesta este adevărul şi
pe hanlru fiind mai mici cu în vedere unele greutăţi întîm - Uzări se achite de sarcinile ce-i re­ muncă. Redactorul a intil- e de prisos. nimeni nu poate să-l ascun­
peste 10 lei decît cele prevăzu­ pinate în anii trecuţi şi a între­ Ziarul .Scintela* a criticat vin, pentru că fiecare are un dă Problemele nu se rezol­
te Din cele 25 brigăzi de trac­ prins şi alte măsuri organiza­ unele deficienţe din activita­ rol important in sistemul e­ vă trăgind perdeaua peste uri
toare, 23 şi-au realizat şi de­ torice. P rintre ele se numără tea secţiei respective La conomic naţional. Faptul că deficienţe, ci privind deschis,
păşit planul, iar 80 la sută din şi urm ărirea îndeaproape a mo­ rindul său, ziarul »Drumul industria raionului Haţeg se in mod critic şi autocritic ac­
lucrări au fost recepţionate ca dului de folosire a utilajelo r in socialismului“ a semnalat în prezintă cti indicatorii de Î N S E M N Ă R I La drept vorbind, oraşul
fiind de calitate foarte bună. cadrul fiecărei brigăzi, prin în­ ma> multe rînduri %neajunsu- plan realizaţi lună de lună, tivitatea depusă şi muncind Biazzaville esle compus din
Cum a fost posibil acest lucru ? tărirea controlului permanent rile care-şi fac loc In orga­ dar o întreprindere nu-şi serios pentru eliminarea nea­ două oraşe. Primul, care se în­
Din experienţa anilor trecuţi în teren. In afară de faptul că nizarea producţiei si a mun­ realizează sarcinile, nu poa­ nit insă acolo o barieră : re­ Ce anume putea să scrie junsurilor. Altfel, oricile ba­ tinde de-a lungul malului
nc-am convins că este de ne­ fiecărui om din rîndul perso­ cii si care au condus la o si­ te fi mulţumitor. fuzul mascat al tovarăşului „uritm redactorul nostru ? Că riere s-ar pi*ne in faţa cri­ dtepi al fluviului Congo şi a
conceput înregistrarea unor re­ nalului tehnico-ingineresc i s-a tuaţie economico-financiară Referindu-se la contribu­ ing. Dumitru Stătescu, şeful in acest an coeficientul de ticii, golurile in organizarea iost construit de foştii colo­
zultate satisfăcătoare fără a a­ încredinţat sarcina să răspundă slabă. In alte situaţii s-a ţia pe care trebuie să si-o a­ secţiei, de a-i furniza date. prezenţă a fost realizat doar producţiei nu se vor umple nialişti „pentru ei tnşişi': blo­
sigura funcţionarea în bune de activitatea uneia sau mai scris in presă despre succese ducă presa la înfăptuirea „Fără aprobarea organului în proporţie de 92,1 la sută? niciodată, iar rezultatele sla­ curi moderne, albe, pierdute In
condiţii a trarţoarelor şi maşi­ m ultor brigăzi, s-a format o e- ale colectivului de muncă de sarcinilor de excepţională local de partid nu vă ţurni- Că o serie de u tila je stau ne­ be se vor perpetua lată ce verdealâ. străzi largi, asfalta­
nilor agricole. In acest scop. o chipâ din mecanici cu pregă­ la această unitate, s-au scos importanţă ce ne revin, to­ zăm ruc! o cifră. Avem. dis­ folosite din cauza unor de­ am dori să înţeleagă tovară­ te. magazine luxoase, baruri
aten(ie deosebită s-a acordat tire corespunzătoare care u r­ In evidenţă condiţiile de varăşul Nicolae Ceausescu, poziţie", a replicat dinsul şi fecţiuni, fn timp, ce procesul şul Stătescu şi, o dată cu atrăgătoare, unde In cursul zi­
efectuării reparaţiilor şi revizi­ măreşte felul cum se respectă muncă de aici, posibilităţile secretar general al C.C. al cu asta orice încercare de de producţie suferă ? Că pro­ dinsul, alţi tovarăşi care poa­ lei se servesc tot telul de a­
ilor u lila lu lu i în atelier şi la prevederile norm ativului refe­ care există pentru ridicarea rezolvare, de înţelegere a e­ puneri bune ale m uncitorilor te gindesc la fel. Pentru că peritive. Celălalt Brazzaville
sediile brigăzilor, astfel îneît rito r la întreţinerea şi exploa­ P C .R . spunea la Congresul nu sînt luate în seamă de presa nu critică de dragul esle compus din cartiere —
să fie evitate surprizele la ieşi­ tarea u tila ju lu i aflat în dotarea întregii activităţi la un nivel al IX-lea al partidului: şuat. Pină la urmă a venit conducerea un ităţii ? Că şe­ de a critica, ci îşi îndepli­ — Poto-Poto şi Bacongo —
superior. Totul a fost făcut
rea acestora in teren. unităţii. Echipa respectivă a ju ­ ai un singur scop: mobili­ .Este necesar sâ se analize­ în unitate un secretar, al Co­ ful secţiei nu ţine totdeauna neşte o misiune im portantă care seamănă unul cu altul ca
Nu mai puţin importantă tă la remedierea eventualelor ze în paginile presei tn mod mitetului raional de partid cont de părerile secretarului pe care partidul i-a încredin- două picături de apă: bordeie
este măsura luată ca înainte de defecţiuni ivite în teren şi adu­ zarea colectivului de muncă critic lipsurile şi neajunsuri­ tat-o. scunde, străzi fără trotuare. la
a face deplasarea la brigăzi, ce la cunoştinţa conducerii de­ la o activitate tot mai sus­ le ce se manifestă în d ife ri­ Haţeg, care a pus lucrurile organizaţiei de partid şi ale întretăierea cdrora nu există
fiecare mecanizator să cunoas­ ficienţele constatate, pentru a ţinută pentru realizarea e- te sectoare ale a ctivită ţii la punct. Abia atunci s-a preşedintelui com itetului sin­ N. ANDRONACHE semafoare. De reclame cu ne-
că bine sarcinile de producţie
ce-î revin, planul de cheltuieli (Continuare in pag. a 3-a)
f Continuare tn oae. a 4-a)