Page 86 - Drumul_socialismului_1967_06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3882

Concursul de jocuri distractive

Monoverb V O R B E

(2-7)

T f t T I

NICU SBUCltEA
Haţeg
f n peisajul citadin al Ca- colţuri ale lumii, Putem admi­ Studiind suprafeţele de o rară prezintă o blogenoză originală
Prea se * pltalei, cetăţeanul slrăbă- ra astăzi păstrăvul american frumuseţe peisagistică şi cu o şi o mare bogăţie de .forme, Triverb dureros
lind magistralele sau căile mni in apele noastre de munte, sau vegetaţie deosebit de intere­ a lăstunului de stincă din su­
puţin bătute ale oraşului, ori-' bizonul european in Carpaţii santă, existente in apropierea dul Dobrogci, util omului de­
cit a» fi prins de treburile co­ Apuseni. Cercetători desemnaţi peşterilor de la Cura Dobro- oarece distruge insectele dău­ (6,2,7)
încălzise... tidiene sau de alte gînduri, uw să fereoscă de distrugere co­ gel, ca si împrejurimile Craln- nătoare, a arborilor seculari
poate ramine indiferent la tă­ morile naturii depistează per­ vei, unde au existat numeroa­ de pe şoseaua Piteşti—Găieşti
bliţele proaspăt Vopsite pc manent astfel de plante şi a- se plante rare — dispărute as* etc.
care sint scrise cuvintele:
...Şi era el, F ilip Mircea | „Monument al naturii, arbore
Mareei, maistru la atelie- ■ ocrottt". Chiar In centrul ora­
rul de reparaţii auto ol 9 şului, in Imediata vecinătate
I C I L, Slmeria. Acum nu * a Casei scriitorilor „Mihail
este decît un delinut oaie- a Sadoveann" de pc Calea Vic­ Ocrotirea mono or n
care, cu număr matricol şl toriei, am intilnit o astfel de
cazier. Tim p de 2 ani va indicaţie care recomandă grijii
râmîne în această postură, trecătorului un mic arbore or­
pentru că, fiind la IC J.L., namental cu flori vişinii în nlmalet le pun sub ocrotire. Ei tăzi din cauza intensităţii păs­ Rostul şi importanţa acţiu­
a confundat întreprinderea I formă de ciorchine. Originar ou declarat ca monumente atu cutului, secării mlaştinilor şi
cu proprietatea sa şi a luat | din ţinuturile indiei, pomişorul naturii, dc-a lungul anilor, expansiunii oraşelor — ei au nilor desfăşurate de Comisia
din ea ce a vrut şi cit a pu- 0 a reuşit, prin strădaniile de­ floarea de colţ sau slminicnl, soli it crearea de rezervaţii monumentelor naturii de pe O R IZ O N T A L: 1) Abia dacă tată — Apus. 2) Notă muzica­
lut. Dar mai ales a luat § puse de horticultori, să se prin­ smirdarul, ghlnţaura galbenă, lingă Academie, strădaniile oi tim p sâ schimbi o vorbă c.u lă — Din grai I — Producător
piese de schimb pentru pro- fi dă şi să se dezvolte in con­ tisa, garoafa din Piatra Cra­ botanice în aceste locuri. Ace­ specialiştilor pentru ocrotirea M IltO N Ţ1C, Ilia el — Vorbă cu... perdea. 2) Cu de grîne 3) Vorbe de 1 apri­
eaşi cercetători au analizat din
fenomenelor naturale rare sini
prlo maşină, bidoane de diţiile unei clime mai reci, ea iului, laleaua de la Cazane, punct de vedere speogenetic. pe deplin justificate. 1 Vechi rlu ri şi flo ri — Iţi spun vorbe lie (sing) — Prefix... cu ve­
lapte pentru gospodăria sa, aceea a Iiucureşliulul. ursul, risul, cerbii, căprioare­ morfologic şi'biospeologlc peş­ documente din marile biblio­ de alean. 3) Farcaş Sorin — chime. 4) Se spune după ce
a făcut drum uri clandesti­ le. dropiile, slircii albi tera lui Epurau — descoperită teci şi arhive menţionează, de Stă călare pe mustaţă — Cu se Încalecă pe o şa — Denu­
ne în tară cu maşinile în- Inlilnlrea m-a îndemnai să Pătrat vorba de gheaţă (fem), 4) Vor­ mirea localnicilor dintr-un sat
fac o vizită acelora care şi-au Departe de a avea un carac­ amil trecui de un grup de pildă, existenţa tn trecut pc te­ be menite să stoarcă lacrim i de lingă Zam (sing). 5) Ion
făcui o îndatorire şi o prote­ ter sezonier, acttvitalea îngri­ sveologi amatori — şi relcvind ritoriile noastre a unor anima­ (sing) — Blestem pe capul peş­ Dima — M iner dintr-un ţin u t
ste din a ocroti şl îngriji rari­ jitorilor monumentelor naturii microrclieful endocarstlc, f o r ­ le — azi dispărute — ca bou­ s £ 3 j4 9 tilor. 5) Din nou — A lega aurifer — Vorbit. 6) Dă vor­
tăţile existente în floră şi fau­ României se desfăşoară totuşi maţiile stalagmitice perfect rul, întllnlt pe vechea emble­ (chiar şi două vorbe) — Pavă­ bei... gust — Clar ca „bună
nă, mărturiile trecutului geolo­ cu precădere in lunile calde. păstrate şi bogăţia faunei ca- mă a Moldovei, a caprei ibex, ză în calea cuvintelor... tăioa­ ziua 1“ — Cui tocit la vîrf ! 7)
gic şl, in general, frumuseţile De cum a dat firul ierbii şi vernicole, au cerut trecerea a­ care mai trăieşte astăzi doar 1 se. 6) Zic două vorbe şi te trag Atins cu vorba (fig) — Vorbesc
cesteia in riadul monumente­
pe povimişurile Alptlor, a cas­
pînă toamna lirziu,
peisajul
FIŞIER I lor naturii arc in centrul preo­ munţilor sau al şcsurllor este lor naturii României. vieţuiască pînă în ultimele de­ 3 pe sfoară — Refren oltenesc. arâbeşte. 8) Există una «a tă­
patriei. Comisia monumente­
torului, ce a reuşit să supra­
7) Făcut remiză — Nu-I în
cerii" la Tg. Jiu — Nu mal ştii
cupărilor şi aclimatizarea dr
Studii similare au mai avut
neobosiţi cercetători. Am aflat,
vorbă. 8) In trahee! — Cînd e
noi plante şt animale — de nelipsit de prezenţa acestor ca rezultat punerea In valoa­ cenii ale secolului trecut. Nu stare sâ scoată nici măcar o ce vorbă să spui. 9) Acaţ ! —
------------------ I mare interes ştiinţific şi eco­ in vizita mea, şi cîteva 'din re a recifului autohton de la au fost cruţate de vinători nici 4 «de ploaie", e vorbă goală — Vlaicu Stănescu — Unu şi
antilopa şl calul sălbatic, de
0 nomic — aduse din diferite cele mai recente Investigaţii. nord de Crişul Repede, care a căror existenţă in ţinuturile Deasupra. 9) Vorbe din ţara una — Literă grecească. 10)
iul
euforic —
Ene — Glas
I româneşti aminteşte domnito­ U rsit — Februarie în vo rb i­
treprinderil şl.., încă un rul erudit Dimltrie Cani.entir K Cheamă vâsele rătăcite în rea populară. 11) E în stare sâ
fleac : şi-a reparat motorul 0 boratorului catalitic care s-a in opera sa „Descripţia Mol- noapte. 10) Vorbe şl aplauze ia de bună orice vorbă — A
ca fiinc! al I.C.I.L., care l-a L itunta si tehnica bucurat de un succes mondial, daviae". scoate un chiot (pop) 12) I s-au te lega cu vorba 12) Dînsa
(slng) 11) Şopron (reg) — A
de la autoturism ul perso- |
a pus la punct o nouă tehno­
nai la Autobaza din Deva. «
...Iată de ce in oricare colţ
oprit vorbele-n gît, Iar ochii
Orizontal şi vertical la fel :
celerează considerabil proce­
şi plătit. Aduna şi el, pe 9 logie de pulverizare, care ac­ al ţării te poartă paşii dc-a 1. Reducere de preţ ; 2. A in­ l-au Ieşit din orbite. (pop) — Nici o vorbă.
lingă casă, ca tot omul g sele chimice. lungul anilor, nu poţi trece dica ; 3. Minge ; 4. Cea ma: VERTTCAL : 1) Punct de M IC IOSIF
„strîngător". Numai că ceea R teva sute de ori mai ridicolă P o trivit acestei metode, sub­ fara umbră de emoţie pe lin­ mică parte dlnlr-un element plecare pentru vorba cumpă­ Petroşani
ce strîngea, erau ale stătu- Q Aparat pentru com­ decît în orice altă parte. stanţele atomizate se combină gă tăbliţele fixate de mîini a­ chimic (p l); 5. Substanţă pen­
lui. Şi statul cinci a băgat Q Aparatul realizat de Cris­ tente şi grijulii purtînd inscrip­ tru argâsit pieile.
ţia : Atenţiune, Monument al
de seamă ce face Fiiip, l-a jj baterea oboselii tolv a fost astfel conceput, în- în numai o fracţiune din tim ­ naturii... Iriverb la... nuntă
pus mîno în ceafă şi nu J-o g cît să elibereze ioni acolo Unde pul norma) necesar combină­ N. COSTIN
mai slăbit pînă în fata in- £ Savantul american Cristolv, cantitatea lor esle insufi­ rii lor. Astfel, în industria să­ a d in a c o n s t a n t in e s c u Deva
stanţei. Căci n-a fost de B specialist în detectarea electro­ cientă. punului nu mal este nevoie să
acord, nici chiar de dragul { magnetică a exploziilor nu­ Aşezat, de pildă, la volanul (7-4-2)
lui, să înstrăineze vreo fă- | cleare, a realizat proiectul li­ unei maşini, această cutie va se amestece pasta ore de-a
rim ă din avutul obştesc. Iar I nei cutii cu ioni care va aven permite şoferului să parcurgă rîndul, procesul chimic efec-
instanţa l-a trim is la râcoa- E ca efect înlăturarea oboselii. 1.300 Ion fără să resimtă de tuîndu-se în cîteva clipe Ace­ ChftemersdiMs
re. Ce vreţi, prea se încăl- jj Da originea acestei inven­ loc oboseala. Dovedindu-se eaşi metodă poate fi utilizată
zise Filip... adunînd.
ţii stă o constatare destul de eficace, noul aparat va intra şi la prepararea supelor praf.
simplă. Se ştie că aerul de în curînd în producea de seric CEr TREI bărbat! dîn> fa­ Koslea hotărăşte că ii este
munte este mai sănătos clecît U tila ju l necesar este m ult mai m ilia Muromţev — tatăl şî cei sortita lui. Dnr Saşa nu este
Vinul, cel de la şes. Aceasla nu se Un nou procedeu pu(in costisitor decît fabricile doi fii — trăiesc în bună înţe­ de acord cu felul lui de viată.
legere. ICostcn, fiu l cel mare,
clasice de pulverizare. O coo­
daloieşte liniştei şi prospeţi­
mii cadrului natural, ci fap­ perativă meşteşugărească din esle medic. Spre deosebire de Ea îl iubeşte pe tatăl bâieil-
lor. Tn cele din urmă* ea pă­
tului că la altitudine maro. de pulverizare ceilalţi membri al fam iliei, el
bată-1 vina cantitatea de ioni pozitivi (ato- S/.egecI n început sâ producă are un program de viată foar­ răseşte fam ilia Muromţev şi
.mii din aer care transformă o. Savantul ungur proL dr. La- u tila j pentru noul procedeu de te ordonat. orăşelul în care trăieşte o-
.
ceasta,
sarcină pozitivă), este de 'cî- Jos Meszăros, Inventatorul la­ pulverizare. Cînd In Viata lor intră Saşa, Dezlegările jocurilor publicate
n u l Acesta este subiectul film u ­
Căsătorit nu era, anlerc- lui „Omul pc care-I iubesc"
dente penale n-aven. li plâ- 3 (scenariul : Leonid Zavalniuk în ziarul nostru nr. 3870
cea însă să bea. El, Coşe- " şi Iu li Karasilc), realizat de
vean Serafim, vâzîndu-se regizorul Iuli Karasilc la s(u- Drumeţie (cuvinte încrucişate) — orizontal : 1) prăpas­
taxator pe autobuz şl cu diourile „M osfllm ". Rolurile tie — oraş; 2) munte — cărare; 3) opinie — şo — Niş ; 4)
bani în geantă, şl-a zis că principale sini interpretate de lid — nasturi — Ic ; 5) esofag — acută ; G) ton — turism —
n-o fl mare păcatul dacă, gj Gheorglii Jonov, Tamara Sio-
din cind în oînd, mal clu- ti mlna, Evgheni Ghcrasimov. zel ; 7) rocă' — ea ; 0) maşină —actor ; 9) Tatra — drot —
ape ; 10) ac — ant — ceia ; 11) urcuş — răstit ; 12) lua — El-
peşte şl el oîţiva Ici din u bru 3 — uţa. Monoverb literar (C—10) : „Întunecare", titlu l ro­
ic
încasări pentru un şpriţ, 2 EDMOND SMCHAN, opera­ manului lui Cezar Petrescu. Criptografic (4—2—4—3—4—4).
două.
torul şef al lui Philippe de Acum la trei ani sînt mare.
Zilele au trecut, Iar clu- n Broca, realizatorul film u lu i
peala s-a repetat. Serafim. 13 «Omul din Rio", va reveni în
băiatul galant, greşea me- li Brazilia pentru a conduce tu r­
reu $î în loc sâ bage banii 2 nările unui nou film in titu la t
încasaţi pe bilete în geanta 0 provizoriu „Cu braţele des­
statului, Ii băga In buzuna* £ chise", al cărui scenariu 1-ă
rul său. De aici luau dru- H realizat împreună cu Jean- JtÂJS CA..
mul şpriţurilor. Asta însă B Claude Carricre.
pînă a fost prins. S-a seu-
zat el, că «vinul e de vină* ★
dar nim ănui nu i-au curs AC TR IŢA lituaniană Gra.jl- ÎN 1954 existau in lumea asemenea posturi, fată de nu­
lacrim i. Numai Instanţa ju ­ na Balandite, care a debutat (ntrengă aproape 90 milioane mai 15 In 1950. Repartizarea
decătorească s-a m ilostivit cu film u l „O rizonturile albas­ de aparate telofonicc, iar in cu totul inegală a televizoa­
de el şl l-a dat o altă uni- B tre", după care a apărut în f il­ 1963 — circa 170 milioane. relor este şi mai vădită (le-
formă, in locul celei de ta- g mele „S trăinii" şi „Paşi in
noapte", va interpreta rolul Specialiştii U N E.S.C.O pre­ cit a aparatelor dc radio.
xator. Pentru cinci luni, o principal In film u l „O scară supun că, pînă in anul 2000. Dacă în America de Nord re­
deocamdată... către cer", pe care regizorul num ărul aparatelor telefoni­ vin la 100 de locuitori, in
a Ralmondos Vabalas îl turnea­ ce va ajunge la aproape C00 medic, 24,5 televizoare, In
Fişo întocmite do ză la studiourile lituaniene. milioane. Africa dc pildă, nu revin dc-
P A U L BÎR LAD E AN U H Scenariul a fost inspirat după cît 0,05, adică de 490 dc ori
un roman al Iul Mikolas Sîuţ- mal puţin. Este riscant dc
TN 10G3, funcţionau pc tot
kis. globul 400 milioane dc apa­ făcut pronosticuri, dar nu­
ic rate dc radio, cu 60 la sută m ărul televizoarelor va ega­
R O LU L principal din fil­ la, probabil, în anii viitor),
cisraulut şi neştilnlel, oamenii ple. Au fost citate acum cîtlva m ldnn şl poltm ixino, produc lin u lui) şî accidente cutanate mul „Chelul" al regizorului mal multe decît in 1953. Dacă numărul aparatelor de radio,
rsenalul terapeutic pus recurg acum la tratamente ant cazurile de Infirm itate în verlige şl surditate. Strepto- (depigmentâri ale pielei) A n ll- Hubacek a fost scris special la 100 dc oameni reveneau mai nlcs elnd televiziunea va
la dispoziţia medicului moderne cu medicamente not rîndul a 5.000 copil din R.F. a micina şi hidrazida (IiIN ) a- histamînicele şi tranchilizan­ pentru comicul cehoslovac M>- pc tot globul, (n medie, 13 transmite num ai programe
practician pentru vindecarea pe care industria farmaceutică Germaniei, născuţi cu m alfor­ Uieă nervul optic. Tetracicll- tele c a : Romergan, Mepro- )os Kobecky : „F ilm ul prezintă aparate, pe două continento în culori. Întrecerea dintre
bolilor, se îmbogăţeşte necon­ le pune mereu la îndemîna tu­ m aţii congenitale, datorită c- ncle, HIN, PAS-u], sulfamide- bamat, Napolon, reduc meca­ numeroase zile şi nopţi din — Asia şi A frica — reveneau televiziune şi cinematograf
tenit cu produse din ce în re turor. Dar şl în ace9t caz Se* fectelor nocive a două produ­ le, dau accidente hepatice, iar nismul de coordonare cu pes­ viaţa omului — a declarai numai două. In E uvpa, va contlnun, şl o riclt de trist
mal perfecţionate din punct de manifestă un act de neştiinţă se : Contergan şî Thalidomidă sulfamidele dau şi accidente te 50 la sută, fiind interzise Kobecky. Eroul meu nu apa­ U.R.S.S., America dc Nord şi ar fi, nu în favoarea cinema­
vedere chimic şi farmacodl- pentru că un număr foarte consumate fără discernămlnl renale. Tetraciclină formează conducătorilor auto şî chiar re numai într-o postură co­ Australia s-a ajuns aproape tografului.
namic. In ultim ul tim p au n- mare de cetăţeni «bolnavi" sau de femeile gravide. S-a dove­ cu calciul complexul Calciu- persoanelor care se deplasea­ mică. S ituaţiile în care se află la lim ita saturaţiei depline După pflrcrea specialişti­
pârut medicamente foarte ac­ „bolnavi în ch ip u iţi”, «tabîlin- dit de asemenea că antibioti­ Tetraciclinâ, care determină ză pe jos pe distanţe mai mari. îl fac ridicol fără voie, îrt tim p cu aparate dc radio. Tn u lti­ lor, peste nu mai m ult de
tive, multe din ele cu restric­ du-şi singuri boala, îşî pres­ cele pot trece bariera placen- apariţia unor pete pe dinţi în De asemenea, adm inistra­ ce 1 se întîm plă lucruri des­ m ii 10 ani, numărul posturi­ 5—7 ani sc va crea un tele­
ţii în ceea ce priveşte adm inis­ criu şi medicamentele respec­ larâ şi pot produce m alform a­ special Ia copii. Pentru a evita rea noraţionalâ de hormoni tul de serioase. Am căutat, in lor dc radlo-cmisio s-a du­ vizor portativ dc dimensiu­
trarea. tive fără a consulta medicul ţii congenitale. La gravidele pigmentarea permanentă şi poate produce efecte nedorite special, sâ redau ideea despre blat, fiind acum do 12.600. nile unui ceas de mină.
In general, toate medica­ O altă categorie de bolnavi care iau antibiotice în cu rsu l. neplăcută a dinţilor, este reco­ care îngreunează stabilirea încrederea în oameni. Eroul ★ ★
mentele au un grad de peri­ impun medicului prescrierea sarcinii (penicilină, slreptom l- mandat ca în tim pul gestaţie! precisă a unor diagnostice şi meu devine şi el bănuitor fată ÎN 1963 existau In total O A M E N II dc ştiintă sovie­
culozitate. Paracelsus, alchi­ anum itor medicamente, plecînd cină, tetraciclină), Incidenţa şi pînă la vîrsta de 7 ani a a tratam entelor respective. de oameni". 130 milioane dc televizoare, tici au cultivat pc plantaţia
mist şi medic elveţian, spunea: nem ulţum iţi de la medicul care m alform aţiilor congenitale copilului să fie evitată pe cît Atenţia cea mai mare tre­ In celelalte roluri au fost numărul posturilor dc tclc- din rezervaţia TcbcrdlnMc
„O travă este orice şi nu este nu le-a prescris un număr poate creşte de 15 ori fotă de posibil administrarea tetraei- buie avută în perioada de gra­ distribuiţi Olga Sobcrova, Jana cmisie fiind dc 2.380. Numai (Caucaz) jen-şen, cu o acti­
viditate. deoarece în prim ele Hlâvacova şi Vlasta Motucova. tn Europa se numărau 1.1G0 vitate biologică egală cu a
trei luni de sarcină, embrionul ,1en-şcnului sălbatic. Spre
este mai receptiv. In această deosebire dc acesta, care nu
perioadă nu se administrează este hun de utiliza t decît
S EIM E AUTOMEDICÂTIE medicului. după 20 dc ani, el poate fi
nici un medicament fără avizul
folosit după â—7 ani.
Adm inistrarea medicamente­
★
lor trebuie făcută cu
multă
ZGO M OTUL coscadei Nia­
grijă, numai cu avizul medi­ gara se aude in tim pul zilei
cului pentru a evita acciden­ de la o distantă de 2 km. iar
te sau efecte secundare. noaptea — dc la 10 km.
nimic fără otravă*. Do2a o mare şi variat de medicamen­ gravîdele care nu au consu­ cllnei. Este deci foarte necesară o ★
face eă fie otravă sau reme­ te Sînt bolnavi care aprecia­ mat antibiotice. Nu mai vorbim de anumite acţiune de lăm urire a bolna­ PESTE 75 la sută din pre­
diu. Esle ştiut că medicamen­ ză competenta şi pregătirea Administrarea antibioticelor cazuri de rezistenţă cauzate vilo r asupra riscului de a fo­ paratele utilizate în trata­
tele sînt săbii cu două tăişuri, medicului după numărul de şi chimiolerapia trebuie fă­ de proasta utilizare a anti­ losi medicamente fără reţeta mentul afecţiunilor cardio­
pentru că activitatea terapeu­ medicamente proscrise. cută cu grija chiar şi de res­ bioticelor. şî avizul medicului, acesta vasculare sînt dc origine ve­
tică nu poate fi complet des­ M ulţi bolnavi nu ştiu că în tul bolnavilor de orice vîrs»â, O serie dc alte accidente fiind singurul în măsură să getală.
părţită de cea toxică. Proble­ reacţiile pe care le produc li­ deoarece pot produce o serie se constată din ce în ce mai stabilească necesitatea adm i­ ★
ma to xicităţii medicamentelor nele medicamente intervin şl de accidente ca: insuficiente des la persoanele care con­ nistrării unui medicament. M ETEO RII care pătrund In
preocupă pe specialişti L,tît îna­ factorii individuali, că fiecare hepatice şl renale, accidente sumă cantităţi mari de anti­ Medicul şi farmacistul au atmosfera Păm înlulul se o­
inte, cit şl după Introducerea individ răspunde intr-un anu­ digestive, sindroamo anafllac- nevralgice, de aspirină, pira- datoria să combată această prind la o înălţim e dc circa
In terapeutică a unui medica­ m it fel la acţiunea medica­ tlce, accidente dc toxicitate, ca­ midon, tranchilizante, anlîhis- tendinţă, explicînd bolnavilor 100 lem $1 sc sting cam la
ment. Deoarece în ultim ul tim p mentului. De aceea, automedl- racterizate prin surditate, tu l­ tamînîre. hormoni. Consumul consecinţele grave ce pot de­ GO—70 km. El furnizează Pâ-
se observă o tendinţă m ărită caţia duce la o serie de acci­ burări de memorie, delir, a- exagerat de aspirină produce curge din folosirea Ira ţio n a l m lntuluî zilnic cco. 2.000 tone
a publicului spre automedica- dente care sînt legate de o se­ nemîi. leucopcnii. la adulţi ulcerul gastric. La a medicamentelor, de praf fin.
ţle, spre abuz de medicamen­ rie de factori ca : structura Au fost copil care au făcut copiii mici aspirina a provo­ . Cei bolnavi trebuie sâ înţe­ ic
te, o adevărată farmacomanie, chimică a medicamentului ; şoc anafilactic imediat după cat mai multe decese acciden­ leagă că medicamentul poate PE F L U V IU L Amazoane­
m ulţi specialişti s-au dedicat particularităţile individuale : injectarea a 200.000 U. penici­ tale decît alt medicament. Ac­ deveni din armă de apărare lor, flu x u l oceanului sc ob­
studiului efectelor secundare natura bolii ; căile şl dozele lină sau după cîteva picături, cidentele s? daloresc mediea- îm potriva bolii, cauză a unor servă de Ia o distanţă do
ale medicamentelor şl eventua­ de adm inistrare; durata tra­ de penicilină în ochi. Te- tiej eronate cu acest produs. dezechilibrări ce pot fi greu 1.400 km de Ia vărsare.
lele efecte toxice. Aceasta ru tam entului ; ignoranţa celui t raelelinele, cloramfcnicolul, Piramidorţul şi fenacetina înlăturate. De aceea, se im ­ ir
atit mal mult, cu cît se ştie care conduce tratamentul. PAS-ul, tebemicina, polim ixî- provoacă accidente hepatice şî pune o atenţie deosebită şî în­ UNELE feluri de hirtic,
că medicamentul esle un rÎ9<! In literatura de specialitate na, dau de obicei accidente intoxicaţii cronice, distrug ele­ credere în pregătirea şi com­ printre care şl hîrtîa de ziar,
calculat. apar zilnic exemple de astfel digestive Copiii sînt foarte mentele figurate din singe. petenta medicului. conţin o substanţă capabilă
Scăpaţi de Influenta leacu­ de accidente cauzale de me­ sensibili la cloramfenicol si Clordelazinul produce acciden­ Farm. C. DELAGREACA, să oprească dezvoltarea anum i­
rilo r băbeşti, creaţi.' a m istl- dicamente. Iată cîteva exem- sulfamide. Streptomicina. nco- te oculare (alterări ale crista­ director O.F.R. Deva tor varietăţi dc Insecte dăună­
toare. Această substanţă a
Generaţii noi pe străvechile meleaguri străjuite dc cetă­ fost denumită in mod con­
ţile dacice din Valea Grădişte!. Foto: I. TEREK venţional Jactor-hirtic".