Page 89 - Drumul_socialismului_1967_06

DESCHIDEREA LUCRĂRILOR
PROLETARI DIN TCATE ŢĂ R ILE. UNIŢI V A I

PLENAREI C.C. AL P.CJt.

In ziua de 26 iunie a.c. au început lucrările Plenarei Comitetului Cen­
tral al Partidului Comunist Român.
La ordinea de zi a plenarei se află următoarele probleme :
1. Directivele cu privire la elaborarea planului cincinal 1971-1975 şi a
direcţiilor principale ale dezvoltării economiei naţionale in perioada

Bergliianu
• al Partidului Comunist Român şi a
Socialiste România cu privire la ma-
4 P AG IN I — 25 BAN I
A N U L X IX . NR. 3883 M A R ŢI 27 IU N IE 1967
— raportor tovarăşul Manea Mănescu
3. Măsuri privind raţionalizarea şi gospodărirea mai economicoasă a
Tovarăşul parcului de autoturisme al ministerelor, instituţiilor centrale şi locale, între­

prinderilor» organelor de partid, sindicale, cooperatiste şi obşteşti.
Ion Gheorghe
SA ÎNLĂTURĂM din munca — raportor tovarăşul Petre Blajovici
Maurer va face 4. Unele probleme privind activitatea Ministerului Afacerilor Interne.
— raportor tovarăşul Vasile Patilineţ
o vizită oficială La lucrările plenarei participă, ca invitaţi, şefi ai secţiilor C.C. al P.C.R.;
NOASTRÂ ASPECTELE DE în Olanda sfaturilor populare regionale, cadre cu munci de răspundere din instituţii
primi secretari ai comitetelor regionale de partid, miniştri, preşedinţi ai

La invitaţia guvernului O­ centrale, redactori şefi ai ziarelor centrale.
landei preşedinlele Consiliului
de M in iştri al Republicii Socia­
FORMALISM, PARALELISMELE liste România, Ion Gheorghe
Maurer, va face o vizită oficia­
lă in Olanda in a doua jum ăta­
te a lu nii iulie a.c.

Şl ACŢIUNILE INEFICIENTE în Capitală a
Sosirea

tovarăşului
In fruntea maselor largi de ţiilo r obşteşti, cît şi din pro­
oameni ai m uncii, organele şi ducţie. Viaţa a in firm a t însă Apr o Antal
organizaţiile de partid desfă­ aceste păreri. Departe de a
şoară o activitate m u ltilate ­ GHEORGHE CÂLIN avea vreo eficientă, abuzul de Luni la prînz a sosii în Ca­
rală pentru înfăptuirea pro­ colective aduce m ari prejudi­ pitală tovarăşul Apro Antal,
gram ului de în flo rire a Româ­ prim-secretar al Comitetului regional cii. P rin formarea de colecti­ vicepreşedinte al Guvernului
niei, elaborat de Congresul al ve m ulte şi largi, unele cadre Revoluţionar Muncitoresc Ţă­
IX -lea al partidului. îndepli­ Hunedoara al P. C. R. sînt luate perioade destul de rănesc Ungar, pentru a p a rti­
nind cu cinste sarcinile din ce îndelungate de la locurile lor cipa la cea de-a V ll-a sesiu­
în ce mai m ari şi mai com­ de muncă, puse în sîtualia de ne a Comisiei m ixte guverna­
plexe impuse de mersul îna­ a nu-şi îndeplini corespunză­ mentale de colaborare econo­
inte al construcţiei socialiste, to r sarcinile de care răspund mică româno-ungară.
organele şi organizaţiile noas­ in mod stringent luarea de fără a dăuna cu nim ic con­ direct Pe de altă parte, ne-
tre de partid s-au în tă rit în măsuri. ţin u tu lu i şi calităţii analizei fiin d în toate cazurile bine
permanenţă, au acumulat o Este adevărat că în ultim ul şi m ăsurilor stabilite. pregătite şi instruite, activita­ In după-amiaza aceleiaşi zi­
experienţă bogată, şi-au per­ tim p s-au făcut unele încer­ In activitatea noastră să a- tea unora din aceste colective le, au început lucrările celei
fecţionat stilu l şi metodele de cări de reducere a num ărului cordâm o mai mare atenţie fo­ nu a fost finalizată, câpătînd de-a V ll-a sesiuni a Comisiei
muncă, ceea ce le perm ite să de şedinţe, atît la nivelul re­ lo sirii raţionale a m em brilor deci un caracter formal. m ixte guvernamentale de co­
desfăşoare o activitate dîn ce giunii cit şi al raioanelor, ora­ de partid, repartizării mai ju ­ Iată de ce se impune să ma­ laborare economică româno-
în ce mai fructuoasă. şelor etc. Va trebui însă să ne dicioase a sarcinilor încredin­ nifestăm o mai mare grijă ungară.
Cu toate acestea, în munca preocupăm mai m ult de redu­ ţate. Nu este normală situaţia atunci cind organizăm aseme­
unor organe şi organizaţii de cerea num ărului de şedinţe la pe care o avem în prezent în nea colective de studiu, ana­
partid, de stat. economice şi nivelul întreprinderilor, insti­ unele unităţi, cind unii mem­ liză, control. In lum ina indica­ Mecanizatorul J u rj loan de la cooperativa agricolă de producţie Komos lucrind cu maşi
obşteşti, se mai manifestă încă tu ţiilo r, u n ită ţilor agricole. Re­ b ri de partid au un num ăr ţiilo r conducerii partidului, să na M.S.P.P. la combaterea gîndacului de Colorado din cultura cărţoiului.
o serie de neajunsuri, care se glem entările făcute în această mare de sarcini, sînt antrenaţi asigurăm ca în toate cazurile, Cu planul
datoresc în principal folosirii privin ţă sînt foarte bineveni­ la o sumedenie de activităţi, munca acestor colective să fie
unor practici şi metode înve­ te. Este deosebit de im portant uneori în afara preocupărilor orientată în principal spre a­ semestrial
chite, desfăşurării unor acti­ ca adunările organizaţiilor de lo r profesionale. Două exem­ jutorarea concretă a unită ţi­
vită ţi formale, ineficiente. bază şi invâţăm întul de partid ple sînt edificatoare in această lor, în rezolvarea în cele mai PRAŞITULUI PE RINDURI
M ăsurile prevăzute în recen­ să se ţină numai o singură privinţă. bune condiţiuni a sarcinilor ce îndeplinit
tele recomandări ale conduce­ dală pe lună, iar şedinţele or­ La Com binatul siderurgic le revin, in sprijinirea opera­
rii partidul ui cu pl ivire la re­ ganizaţiilor de partid pe ate­ Hunedoara, secretarul comite­ tivă a organizaţiilor de partid In cursul zilei de ieri a
ducerea num ărului de şedinţe liere, secţii, sectoare, consti­ tului de partid de la furna­ şi de masă, precum şi a con­ raportat îndeplinirea pla­
şi îm bunătăţirea controlului tuite în interiorul organizaţii- lele 5-6. care pe linie profe­ ducerilor tehnlco-adm inistrati- CÎND (I VINE... RÎNDUL ?
Ae. particţ prezintă o im por­ lor-de bază. să aibă. loc numai sională este m aistru şef de ve în Îm bunătăţirea activită­ nului semestrial de produc­
ţie şi colectivul Exploatării
tanţă deosebită pentru ridica­ atunci cînd situaţia concretă schimb, face parte din şapte ţii lor. ' Ele să fie organizate m iniere Lupeni, cea mai
rea nivelului şi creşterea efi­ de la locurile respective de organe, din care şase alese. In numai atunci cînd este strict mare exploatare m inieră
U ltim elc două zile au lost bo-
cienţei activită ţii organizaţii­ muncă cere dezbaterea unor aceste multe calităţi, este soli­ necesar, cînd viaţa arată că din cadru) C.C.V.J. Rezul­ gaie; în a ctivjiA ii menite «ă du­ lâ numai parţial la buna dez- ; Popa Adam, PălrSu Iojeeo) par
lor de partid, de stat, econo­ probleme cu m em brii de partid, citat la un num ăr foarte mare este nevoie să intervenim pen­ tatul este urmarea aplică­ voi tare a plantelor. Atunci, de i toarte Inulţviif»iţi că au lâcut
mice şi obşteşti. dar nu mai m illt de una pe de şedinţe care ii răpesc nu tru a lichida anum ite râm ineri. că ia sporirea producţiei.de ce­ ce pinii în prezent prăşi la în- -prim a- prăşită mecanică. Dar,
Num ărul mare de şedinţe din trim estru. numai o mare parte din tim ­ în urmă, pentru a înlătura rii unui complex dc măsuri reale. In m ajoritatea u n ită ţilo r tîi manuală s-a executat pe distrugerea buruienilor de pe
m im ai circa 05 la sută din su­
care multe fără ros!, care se ţi­ Faptul că în viitor, adună­ pul liber, ci şi din tim pul de unele neajunsuri într-un do­ tehnico-organizatoricc, me­ agricole din regiune s-a lucrai prafaţa ocupată cu porumb rind pc seama cui o lăsaţi, to­
îndeosebi la întreţinerea cul­
neau şi se mai ţin încă pe d i­ producţie. Nu o dată a trebui: meniu sau altul, într-o unitate nite sâ conducă la creşterea varăşi preşedinţi? Nu mai pu­
rile semestriale ale tuturor co­ 6ă participe la diverse activi­ sau alta. continuă a p ro d uctivită ţii tu rilo r prâşitoare. Duminică, cînd. faţă de aceeaşi perioadă ţin adevărat este faptul că in
ferite lin ii şi la d iferite nivele, m uniştilor din secţiile, sectoa­ m uncii in abataje. printre lanurile de porumb de a anului trecut chiar şi praşi- această direcţie nici inginerii
absorb tim p preţios şi, o dată rele in care sînt organizaţii de tăţi in afara com binatului, în Pentru a evita paralelisme­ La înscrierea unui ase­ pe raza oraşului regional Deva lele a doua şi a treia sînt în- agronomi M itrcn Dorin, Belea
cu acesta, o mare parte din bază pe schim buri şi ateliere, tim p ce probleme ale proce­ le şi suprapunerile, comitetele menea succes pe graficul de pildă au lost găsite la lucru tîrziale. In legătură cu aceasta, Inocenţiu şi Seghedi Ladislau
capacitatea de lucru a cadre­ nu vor mai avea loc .şi că vor sului de producţie îi reclamau raionale şi orăşeneşti de partid întrecerii socialiste au adus numeroase tractoare care efec­ la consiliul agricol orăşenesc ni nu au acţionat cu destulă hotâ-
lor din toate domeniile şi a avea loc numai şedinţe cu se­ prezenţa la furnale. trebuie să coordoneze strict tuau prâşitul mecanic. Ca ur­ s-a spus cu o oarecare linişte: riie . Inginerul Seghedi Ladis­
unui im portant număr de oa­ cretarii trim estrial, va uşura Şeful E xploatării miniere activitatea organelor de partid, o contribuţie deosebită m i­ mare, în ce-i priveşte pe meca­ .ESte bine că am ajuns şi aici.
meni ai muncii. Desigur, in so­ activitatea şi va avea o in flu ­ Lupeni. care este şi membru organizaţiilor de masă şi de nerii din sectoarele IX , III nizatori trebuie spus că în ma­ Luînd-o pe total cooperative lau de la cooperativa agricolă
din Popeşti de pildă, aproape
luţionarea unor probleme ma­ enţă pozitivă asupra calităţii supleant in biroul Com itetului stat, asigurînd ca întreprinde­ şi V care, împreună, au re parte şi-au. lâcut datoria. realizările sint bune**. Aşadar,
jore, şedinţele, adunările, dez­ muncii. orăşenesc de partid Petroşani, rile industriale şi agricole de produs peste prevederile Astfel, din situaţia operativă iată de unde pornesc unele ne­ în fiecare zi soseşte în unitate
după ora nouă. A tunci nu-i de
baterile colective sini necesa­ Este însă necesar ca din par­ a fost antrenat în afara între­ stat. cooperativele agricole de planului pe prim ul semes­ rezultă că pînă acum prim a ajunsuri. De aceea, nu e p ri­ m irare de ce aici porum bul de
tru mai m ult de G000 tone
re. P rincipiul m uncii colecti­ p rin d e rii în 32 de zile dintr-un producţie, in stitu ţiile social- prăşil'ă. mecanică la cultura po­ m ul caz cînd la nivelul u n ită ţi­ pe 60 hectare este năpădit de
ve impune organizarea unor tea comitetelor şi a b iro u rilo r trim estru, pentru a lua parte culturale etc., să nu fie contro­ cărbune eocsificabil. rum bului s-a executat pe 1440 lor se văd .succese trainice" în buruieni
discuţii la care să participe organizaţiilor de partid, să se la diferite consfătuiri, analize late prin brigăzi sau colective hectare din cele 1000 hectare o­ realizările globale, neglijîn-
coordoneze în mod strict pla­
un num ăr mai mare de oa­ etc. In afară de aceasta, el a mai m ult de trei ori pe an cupate cu această plantă. du-se fisurile din interiorul a­ Slaba organizare a m uncii
meni pentru a se cunoaşte mai nurile de muncă pe linie de trebuit să participe la toate şe­ Aşa cum arăta tovarăşul cestui global. Lanurile de po­ din partea consiliilor de condu­
Dai1, se poale conta oare pe
m ulte păreri. Confruntînd opi­ partid, sindicat, U.T.C. şi con­ dinţele biroului şj ale comite­ Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ o producţie dc porumb, la n i­ rum b situate .la vedere" sînt cere, lipsa de preocupare a or­
ducere tehnico-adm inislrativâ
n iile acestora, poţi să-ţi dai pentru a se evita paralelism ul tu lu i de partid de la mina res­ neral al C.C al P.C.R.. în lu­ velul cerinţelor ş i, p o sib ilită ţi­ bine întreţinute dar pe mar­ ganizaţiilor de partid pentru
mai uşor seama ce e bine şi în ce priveşte dezbaterea unor pectivă, la analizele decadale crarea .R olul conducător al Cursă rapidă lor existente în liecare unitate gini. acolo unde ochiul vizita­ mobilizarea cooperatorilor la
ce nu e bine. să alegi soluţia probleme şi desfăşurarea unor pe exploatare şi la altele. partidului in etapa desAvir- dacă lucrările de întreţinere se torului pătrunde mai greu bu­ lucru face ca situaţia necores-
cea mai justă. activităţi, pentru a se organiza Aşa cum prevăd recentele ş irii construcţiei socialiste“, in vor rezuma numai la prăşitul ruienile continuă să dijmuiască punz.ătoare a în tre ţin e rii cultu­
Deci, fără a m inim aliza cî- indicaţii dale de conducerea activitatea de conducere. în­ directă viitoarea recoltă. Esle razul < o- rii porum bului din unită ţile a­
tuşi de puţin rolul adunărilor numai acele şedinţe care sînt partidului, in v iito r se in te r­ drum are şi control organele şi mecanic? După cum se ştie, operativelor agricole din Po- m intite (Popeşti, Totia şi Pe-
prâşitul cu ajutorul cultivatoa­
strict necesare, în aşa fel incit
şi şedinţelor, trebuie să ară­ cel puţin 4 zile pe săptămînâ, zice ca unui membru dc partid organizaţiile de partid nu tre­ relor nu se poale face decît peşti, Totia şi Petreni unde treni) sâ diminueze realizările
pe oraşi
tăm că atunci cind se ţin prea din care sîmbăta şî duminica să i se dea mai m ult de una- buie să se suprapună altor Deva-Oradea printre rind u ri iar acest mod consiliile de conducere (preşe­
multe, ele devin o piedică în în mod obligatoriu să nu aibă două sarcini obşteşti cu carac­ organisme sociale, să supli­ dc întreţinere a c u ltu rilo r aju- d inţi tovarăşii Rotea Iordan, O situaţie cu totul necores-
muncă, fac ca unele cadre ter permanent. M em brilor de nească munca ce revine unor Pentru a veni în s p riji­ punzăloare pe linia în tre ţin e rii
să-şi consume m ultă energie loc nici un fel de adunare, şe­ partid aleşi in funcţii de răs­ colective sau persoane, absol- nul cetăţenilor care îşi pe­ c u ltu rilo r prâşitoare e xistă1 şi
dinţă, consfătuire etc. In acest
pentru pregătirea a tot felul pundere şi organe de condu­ vindu-le de răspunderile ce tc trec concediul la Băile Fe- la cooperativa agricolă din
mod se creează condiţii cadre­
de rapoarte, referate, in fo r­ lo r cu munci de răspundere, cere in organizaţiile de partid, revin. Fenomenul paralelismu. lix şi a celor care călăto­ M ârtineşti, raionul Orăştie. La
m ări şi proiecte de hotăriri, m em brilor de partid şi celorlalţi organizaţiile de masă şi ob­ lui trebuie înlăturat. astfel resc spre Oradea, Direcţia Al VIII-Iea concurs întrebarea: de ce s-a rămas în
să-şi irosească ore preţioase oameni ai muncii să consacre şteşti. să nu li se mai încre­ îneît fiecare activist de partid, regională de transporturi urmă cu aceste lucrări, ca şi
care ar putea fi folosite In mod din tim pul lor liber m ult mai dinţeze alte sarcini cu carac­ de stat. din domeniul econo­ auto Hunedoara a liotă rit de alte daţi consiliul de condu­
mai u til şi creator. ter perm anent m ic sau obştesc să răspundă ca începînd cu data de 1 iu­ cere (preşedinte tovarăşul loan
m ult decit pînă acum pentru al artiştilor amatori Rerccan) a recurs autom at la
Cum s-a ajuns la situaţia pregătirea profesională şi cul- Foarte dăunător pentru acti­ nem ijlocit de realizarea sarci­ lie să deschidă un nou tra ­ ju stifică ri şi explicaţii. „Ce
că în unele locuri se ţin un tural-poliţică, pentru fam ilie, vitatea de partid, ca şi pen­ n ilor încredinţate de partid. seu. Deva—Oradea. vreţi, ploile din ultim a vreme,
num ăr exagerat de şedinţe, pentru odihnă şi recreere. tru celelalte domenii, a deve­ De aceea, este necesar să ne Cursa rapidă va pleca lipsa cultivatoarelor, alte tre ­
adunări, consfătuiri etc. ? O problemă care suscită n it abuzul de colective pentru preocupăm mai m ult de e li­ din Deva la orele 6,45 şi va buri de sezon..." Dar şi la ve­
parcurge itinerarul Brad —
O prim ă cauză o constituie m ulte discuţii este aceea a du­ d iferite sludii, analize şi con­ minarea aspectelor de form a­ oraşul Dr. Petru Groza — ^Rapsodii c in ii din Turdaş, Orăştie şi P ri-
faptul că unii activişti de ratei exagerate a şedinţelor, troale. Aceasta şi ca urmare a lism în activitatea de partid, raz a plouat şi-totuşi lanurile
partid, din economie, de slat adunărilor, consfătuirilor etc. faptului că în rîndul unor ca­ de stat, economică şi obşteas­ Beîuş — Băile Felîx — Ora­ de porumb sînt bine în tre ţinu ­
şi ai organizaţiilor de masă,, La lungirea unor şedinţe con­ dre cu munci de răspundere că, să înlăturăm paralelisme­ dea în 5 ore şi 10 minute, te! Im brâţişînd ideea „nu se
consideră că rezolvarea pro­ trib uie mai ales insuficienta şi-a făcut loc părerea că so­ le şi acţiunile ineficiente, pen­ avind sosirea la cap de li­ poate mai m u lt” consiliul de
blemelor ce apar în procesul lo r pregătire, precum şi fap­ luţionarea problem elor ce in­ tru a erea cadrelor de partid, nie la orele 11.55. La în­ kanedozene conducere al cooperativei a­
realizării sarcinilor ar depinde tu l că unii participanţi ţin tervin în procesul realizării economice şi de stat posibili­ toarcere. autobuzul va ple­ gricole din M ârtineşti întoarce
in principal de organizarea u­ neapărat să-şi etaleze calităţile sarcinilor trebuie să se facă tatea dc a se ocupa cu mai ca din Oradea la orele 17,00 spatele rezervelor interne şi
nor analize, studii. şedinţe, oratorice, să facă rapoarte, să neapărat cu ajutorul diferite­ m ultă răspundere de rezolva­ şi va avea sosirea !a Deva Timp de două zile, sala de Sebeş şi-au dai întllnire la recurge la soluţii neprincipiale
consfătuiri e tc .; nu peste tot repete unele lucruri arhicu­ lor colective în care să fie an­ rea .sarcinilor şi a trib u ţiilo r ce la orele 22,10 minute. Cos­ spectacole a Casei raionale /n2a regionala a celui de-o/ pentru a se vedea că..; s-a fă­
s-a înţeles şi se înţelege că e- noscute. ceea ce nu ajută la trenat un mare num ăr de oa­ le revin, precum şi de perfec­ tul unui bilet Deva—-Oradea de cultură din Sebeş a răsu­ V III dea concurs al artişlilor cut totuşi ceva. Aşa s-a ajuns
ficacîtatea muncii de partid, stabilirea de măsuri pentru meni. atît din aparatul dc ţionarea pregătirii lor profesio­ este de 63 Iei. nat in clnlec şi Joc. Reuniii amatori. Pe scenă s-au perin­ la denaturarea adevărului, e­
economice, obşteşti, nu constă îm bunătăţirea a ctivită ţii din partid, de stat şi al organiza- nale, politice şi culturale. in numeroase şi diverse for­ dat, intr-o scurgere continuă xem plificat prin aceea că la
în num ărul mare de analize, domeniul analizat Fără îndo­ malii, sule de artişti amalori — adevărat flux de vitalitate, consiliul agricol raional s-a ra­
studii, hotăriri, ci în activitatea ială că în asemenea condiţii, din raioanele Alba. Orăştie şi lalenl şi prospeţime — cei portat efectuarea praşilei în-
practică, concretă, operativă o bună parte din tim pul de mal buni reprezentantI ai ar­
de aplicare a hotărîrilor parti­ Jucru al activiştilor, al cadre­ ici populare din cele trei ra­ tîi manuale pe 145 hectare
dului şi guvernului. lor. al m em brilor de partid ioane învecinate. cînd evidenţa brigadierilor şi
O altă cauză constă în para­ este irosit, Iar concluziile care Inveşm intati in minunate m ăsurătorile din teren arată
lelism ul care se manifestă încă se trag nu sint cele mai co­ costume populare, in ale că­ clar că este vorba de mai pu-
in dezbaterea unor probleme, respunzătoare. ror motive geometrice se des­
pe mai multe lin ii, de către cifrează o întreagă evoluţie
diferite organe de partid, eco­ Va trebui sâ luăm măsuri istorică, oameni de cele mai (Continuare in pag. a 3-a)
nomice şi obşteşti. Negativ este hotârîte pentru scurtarea la diferite profesii şi preocupări
că. în cele mai multe cazuri, m axim um a şedinţelor, adună­ au adus pe scena concursului
la aceste şedinţe participă a­ rilo r pe toate liniile. Ne-am valori autentice, păstrate,
proape aceeaşi oameni, discu­ convins din proprie experien­ de7.voltate şi cultivate pe
ţiile au loc pe baza unor ma­ ţă că se pot dezbate temeinic străvechiul păminl al Orăşti- Pregătiri pentru
teriale cu acelaşi conţinut şi problemele de fond ale m un­ ei, Albei sau Sebeşului. In -
m ăsurile stabilite urmăresc in cii de partid, economice, ob­ cîntătoare rapsodii hunedote- recoltări
principal rezolvarea aceleiaşi şteşti, că se pot elabora mă­ ne, m ărturii ale înaltelor v ir­
probleme Se cunosc cazuri suri judicioase, fructuoase in ­ tuţi artistice ale poporului, au
cind unele persoane participă tr-un tim p m ult mai scurt de- fost intonate pe scena con­ Cu fiecare zi cc trece, ne
cît înainte. La Comitetul oră­
lunar la 15—20 şî chiar la şenesc de partid Hunedoara, cursului. apropiem mai m ult de m c-
mai multe şedinţe. Trebuie să precum şi ia Comitetul raional Cu admirolie, sentiment du­ meniu! începerii campaniei
înţelegem cu toţii că şedinţete de partid Orăştie, o şedinţă de blat de puternica emo//c stir- de recoltare. El este deo­
nu trebuie să fie considerate birou nu durează mai m ult de /tild de participarea la acest potrivă aşteptat atît de lu ­
un etalon pentru măsurarea două ore. fată~de patru-cînci important eveniment cultu­ crătorii ogoarelor cît şi de
a ctivită ţii Intr-un domeniu sau cît dura înaînle. Practica m ul­ ral, inimile noastre bat în ca- cei care sint chemaţi să a­
altul. De aceea, este necc.snr să tor organizaţii de bază de la denfa „Poemului Iui lancu", sigure transportul roadelor
sim plificăm întreaga activita­ C S. Hunedoara, Uzina .30 De­ păljuns de un fierbinte patrio­ în hambare. Pregătiri in a ­
te, să im prim ăm fiecărei ac­ tism in interpretarea corului cest sens s-au făcut şi ];*
ţiu n i un profund caracter prac­ cembrie" Cugir. exploatările din Oră şl ie. Aceeaşi inlensă Autobaza D.R.T.A. din
tic, să ţinem atîtea analize, şe­ m iniere din Valea Jiului, ne-a patiicipare aleelivă însoţeşte Deva. La 150 de autocami­
dinţe, consfătuiri, cîte îşi re­ demonstrat de asemenea că o evolufia plină de dinamism oane s-a făcut aici revizia
clamă stricla utilitate, să pu­ adunare de partid sau o şe­ tehnică, s-au înălţat obloa­
dinţă de comitet bine pregă­
nem în dezbaterea organiza­ FRAGM ENT D IN S U ITA „C Ă LU Ş A R II DE PE MUREŞ (Continuare In pag. a 2-a) nele, au fost dotate cu in -
ţiilo r de partid cele mai arză­ tită, poate să se epuizeze în ­ stinctoarc, prolate, apără­
toare probleme care necesită tr-o oră, o oră şl Jumătate, tori de scintei.