Page 90 - Drumul_socialismului_1967_06

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3883

w A
AL Vlil-LEA CONCURS AL ARTIŞTILOR AMATORI I D IN ISTO R IA STRĂBU N Ă A /MAf/ATOLU/ H U N ED O R EAN

1 S I PREFECŢII LUI A 'RAM IANCU:

RASFSOI9

H U N E I nu a tm pârtâşit-o şi Dobra, Ia Blaj, împreună cu poporul
Soarta tragică a lui Butea-
îm prejurim i,
din Zlatna şl
amî-ndoi câzînd pradă pofte-
■ lo r de răzbunare ale Iui Hat- fiin d el însuşi una din fig u ­ PETRU DOBRA, j
acestei
rile importante ale
I vani în mai 1849. Spre deo­ m ari adunări.
sebire de Butoanu, Dobra era
In vara anului 1848. fru n ­
■ originar din M unţii Apuseni, taşii m işcării revoluţionare
I din Zlatna, şi făcea parte, româneşti din m unţi îl însăr­ prefectul de Zlatna 1
| alături de lancu, din puţinii cinează pe Dobra sâ ducă în
I intelectuali ai acestor regiuni, faţa guvernului maghiar de
ridice
care au reuşit sâ se
la Pesta, cererile m oţilor. Bâ-
O • din situaţia de iobăgie în tînd la toate porţile, care jâ-
care era ţin u t poporul român
I pînâ la revoluţia din 1848. mîneau închise, după ce a
stat mai multe sâptâmîni )a
? Se trăgea, după cum vom Pesta, Dobra înţelese, ca şi
E vedea, dintr-o străveche fa- lancu şi tot poporul român
Secvenţă din obiceiul a m ilie românească, originară din Transilvania, că nădej­
„Coborîrea ciobanilor I dîn Zlatna. a căror descen­ dile s-au irosit, intrucît gu­
de la munte*’ prezentat denţi îi poartă şi azi numele. vernul revoluţiei maghiare
de grupul folcloric Po­ • Petru, unui din fiii bâtrî- nu a înţeles sâ acorde drep­
I oficiul fiscal montan, s-a nâs- nu îndepârtat-o voit de la
iana-Jina. nului Dobra, mic slujbaş la tu ri naţiunii române pe care
■ cut in anul 1817, urm înd cuceririle revoluţiei. Tntors
I cursul şcolii prim are locale, de In Pesta î«n preajma celei
■ după care îl găsim. între anii de a treia adunări de la Blaj
O . 1828—1033. elev al celei mai (septembrie 1848). datorită
I înalte in stitu ţii de invâţâ- m eritelor lui. a fost num it
j m int din m unţi, existentă pe prefect al uneia din cele pa­
( atunci, Gim naziul regesc tru legiuni româneşti ce ur­
montan din Zlatna. In ace-
mau sâ se formeze in munţi.
■ eaşi şcoală îl găsim prin Legiunea lui avea sediul Ia
1841—1842 şi pe Avram Ian-
1 cu. Matricola şcolară, pe care Zlatna. încorporînd îm preju­
mic oraş şi
rim ile acestui
■ am avut ocazia sâ o consult, Valea Am poiului.
P r e z e n ţ e e d i f i c a t o a r e || n i-1 prezintă pe Dobra ca un A ici însă, adm inistratorul
(Urm are din pag. I) J elev eminent După absolvi- minelor, Nemegyei a organi­
■ rea gim naziului din Zlatna. zat o gardă de 300 de func­
Form aţii bine pregătite, re­ Deosebit de interesante au forma particulară de m ani­ I Dobra se dedică, după obi- ţionari, toţi maghiari, onre
şi poeme a dansatorilor din prezentative pentru zonele fost apariţiile în concurs ale festare, retine atenţia şi obi­ § ceiul tim pului, carierei ju ri­
Pelelca, St re mf, Orăştie, folclorice din care fac parte, unor form aţii noi, cu un pro­ ceiul de nuntă din Romos elice. urm înd cursurile Aca­ au încercat să ţină în frîu,
Sebeş. Haina sau Cugir. In au contribuit în mare măsu­ fil aparte. Valorificând tra d i­ G rupurile vocale din Orăş- I demiei de drept din Cluj, de- prin mijloace teroriste, pe
iureşul' căluşarilor, In rezo- ră la ridicarea ca lităţii spec­ ţiile bogate ale satului, gru­ tie, Romos, Tehtş. m ulţi so­ ■ venind apoi avocat în Zlatna. românii din oraş şi din jur.
nanfeie străbune ale „haidău- tacolului fazei regionale. purile folclorice ne-au făcut lişti de muzică populară şi u­ Dobra, in calitate de prefect
lui", In .învirtiie şi halegane cunoscute datini şi obiceiuri şoară, brigada artistică din Din păcate, după termina- de Zlatna, la ordinul Comite­
vibreozdI intens o parle a su- Corul din Orâştie, ajuns în legate de munca şi viaţa oa­ Zlatna, tarafurile din Orâştie, J rea şcolii şi pînâ în prim a tului revoluţionar român, în ­
lletulul românesc. Grafia, e- cel de-al 100-lea an de activi­ m enilor. Coborîrea ciobanilor Geoagiu, fluieraşii din Şugng, ( revoluţie avem foarte puţine cercă sâ dezarmeze garda Iui
leganla, nobleţea, se conjugă tate artistică, ne-a oferit o e- de la munte, cu tot ritu a lu l Obreja, fanfarele din Sebeş şi date despre activitatea lui Nemegyei cu ajutorul forţe­
cu dinamismul mişcărilor, cu volutie demnă de tradiţia bo­ ei, ne-a fost prezentată de Cugir şi-ou adus o contribu­ I Petru Dobra. Este o lacună lor din oraş, dar. mai ales
poezia leerică a costumelor. gată a acestei form aţii. Re­ grupul folcloric din Poiana- ţie calitativă consistentă la I ce poate să-i determine pe sprijinindu-se pe românii din
Cîntecul urmează şi el ace­ pertoriul bine ales (un poem Jina. Asistăm la un adevărat desfăşurarea fazei de concurs, unii cercetători pasionaţi să Almaş. iLa 22 octombrie Do­
laşi drum. Armonii de pe văi­ patriotic: .Poemul lui Ia n c u \ evenimet din viaţa satului, prezentîndu-se corespunzător ■ facă noi investigaţii pentru bra. împreună cu Ioan Nobili
le Mureşului, A m p o i u I u I, o piesă folclorică: .Cine-a fă­ cînd sosirea ciobanilor prile­ pregătiţi, cu programe bune. I a cunoaşte mai bine viaţa şi preotul M ilidon, în calitate
Grâdiştei şi Sebeşului, se reu­ cut horile" şi una de virtuozi­ juieşte m anifestări largi^ de Nu trebuie neglijate însă vi­ şi activitatea acestui destoj- de reprezentanţi ai rom âni­
nesc In rezonante adinei, ex­ tate: corul sclavilor din „Na- bucurie: daruri, veselie, cînte- nele îm bunătăţiri necesare ■ nic tribun al revoluţiei româ- lor. au intrat în legătură cu
presie a modului de a glndi buco“ de Verdi) a permis in ­ ce şi jocuri. P rin ineditul şi pentru evoluţiile viitoare. I neşti de la 1848. Nemegyei cu scopul de a-l
şi simţi al omului din popor. terpreţilor o arie largă de a­ J| Figura şi personalitatea Iul convinge să depună armele
Din „lada de zestre*' a folclo­ firm are, o valorificare depli­ Petru Dobra apar însă din- fără vărsare de sînge. In
rului local au fost scoase şi nă a vocilor. D irijo ru l Ioan I tr-o dată în m ijlocul eveni- toiul tratativelor însă. cîţiva
alte comori — obiceiurile Popa a im prim at o interpreta­ ■ mentelor revoluţionare de la gardişti unguri, fără nici o
tradiţionale: coborîrea cioba­ re studiată, subtil nuanţată, 1848. Faptul că el este che­ comandă, au deschis focul
nilor de la munte (grupul fol­ obtinînd efecte frumoase. Des­ 1 mat şi consultat de fruntaşii îm potriva rom ânilor. omo-
cloric Poiana-Jina) şl nunta tul de apropiate valoric au ■ din m unţi, lancu şi Buteanu, rînd circa 10 oameni din A l­
fost şi corurile
din Cugir,
(grupul iotcloric Romos). Geoagiu şi Sâsciori. Un nu­ I în cele mai importante pro- maş. Poporul, îngrozit, a fu ­
Peisajul acestei Impresio­ măr mare de echipe de dan­ J bleme, dovedeşte că era cu- git din oraş, s-a organizat şi Petru Dobra (1817—19 49), prefect de Zlafna.
nante manilestări artistice a suri au adus pe scena con­ I noscut şi apreciat ca un fru n ­ a venit asupra Zlatnei. Garda
lost deosebit de bogat şi di­ cursului frumuseţea jocului taş revoluţionar devotat cau- Iul Nemegyei, neputînd face Portret executat de pictorul Barbu Iscovescu din Ta- 9
vers. Alături de lormatiile a- românesc din cele trei raioa­ ■ zei poporului nostru. El a io Românească în tim pul revoluţiei din 1848.
mintile, ce constituie numai o ne. A lă tu ri de echipe cunos­ m ilita t pentru desfiinţarea faţă atacurilor româneşti, a
parte din reprezentanta celor cute ca cele ale Casei de cul­ I iobâgiei şi recunoaşterea na- luat hotârirea de a se retra­
trei raioane, au evoluat nu­ tură din Sebeş, ale căminelor ■ ţiu n ii române din Transiiva- ge, împreună cu fam ilia a­
meroşi solişti vocali şi Instru­ culturale din Strem ţ sau Pe- nia. A dus o vie activitate cestuia, spre Alba Iulia. N-a Cu toate eforturile lui Do­ legiunea lui lancu, Dobra jj
mentişti, târâturi, grupuri de telca. s-au afirm at colective I propagandistică revoluţiona­ pâstrîndu-şi titlu l de prefect, g
fluieraşi, brigăzi artistice, tinere de interpreţi, cu evolu­ ! ră în m unţi, alături de Bu- reuşit însă sâ se retragă nu­ bra. la Zlatna nu s-a putut
grupuri vocale, orchestre şi ţii uneori chiar superioare I teanu şi Balint, pentru care mai pînâ In Presaca. unde a organiza o legiune completă, Prof. GJI. ANG HEL
solişti de muzică uşoară efc. form aţiilor cu tradiţie. Este J a fost suspectat de autorităţi. fost nim icită complet de fu ­ de aceea, mai tîrziu, Valea Muzeul regional
Imaginea mişcării cultural-ar- vorba de suita „Căluşarii de | A participat la adunarea de ria maselor. Alba Iulia
tistice de pe meleagurile ce­ pe Mureş", în care se reunesc A m poiului a fost inclusă în
lor trei raioane, a primit ast­ variante autentice ale aces-. a m m ia o tu n i no
fel un contur sigur şi eloc­ tui joc din patru localit4ţi(i
vent pentru bogăţia spirituală (Romos. Deriu, Vinerea. Şi-
a oamenilor de aici. bot), de surprizele plăcute o­ N outăţi editoriale
ferite de dansatorii din Zlat- Corul Casei raionale de cultură din Orăştie, d irija t de De vorbă
na sau Cugir. Ioan Popa.
Obsesia cantităţii cu cititorii încercările cablurilor
n 0| ci
Bfi
Spectacolul fazei regionale o seamă de culoare paralele 5 brigăzi Iar raionul Orâştie
a conţinut, alături de elemen­ pentru aşezâmintele cultura­ cu trei. împreună cu Sebeşul, electrice
tele valoroase, un procent le. lorm atiile sindicatelor, ale au fost în concurs 9 brigăzi Ne bucura faptul că foarte voastră cu p rivire la scrisoa­
destul de ridicat de puncte cooperaţiei ete. artistice, dintre care doar m ulţi citito ri ai ziarului nostru rea tovarăşului Tomuţa M iron
care nu-şi justificau prezenţa Aşa se întim plâ că raionul una, cea din Zlatna. a răs­ manifestă un deosebit interes din satul Bcriu, raionul Orâş­
în această etapă Inţelegînd Orâştie a prezentat in con­ puns necesităţilor impuse de pentru rezolvarea, de către tie. vă comunicăm următoare­ în exploatare
prea larg crite riile dc selec­ curs trei coruri: al casei ra­ acest gen de formaţie organele competente, a unor le : „D in cercetările efectuate
ţie. comisiile raionale au pro­ ionale de cultură, al căm inu­ Obsesia cantităţii, dorinţa probleme de interes obştesc. la oficiul P.T.T.R. bilanţîer
movat la faza regională multe lui cultural din Geoagiu (pe expresă de a se realiza ceva Aceasta reiese din faptul că Orâştie se constată că sesiza­
form aţii din dorinţa p artici­ linia aşezămintelor) şi al clu­ masiv chiar dacă nu există în o parte din scrisorile p ri­ rea tov. Tomuţa Mîron este
pării masive, dar numai sub bului din Cugir (prin sindica­ condiţii pentru aceasta, s-a m ite sînt relatate o serie de justă. Vinovată se face ofician­ Lucrarea prezintă metodele dele de măsurare a diferenţei
aspectul numeric, nu şi cali­ te). Un singur cor, bun, pu­ dovedit a fi dăunătoare, d im i- deficienţe şi totodată se fac ta de distribuire a presei de la normale şi speciale de încerca­ de potenţial dintre mantaua de
tativ. Programul de desfăşu­ ternic, masiv, nu era mai re­ nuîncl calitatea. O selecţie e- propuneri de înlăturare a lor. oficiul P.T.T.R. Orâştie. îm po­ re a cablurilor de energie în olum b şi pâmînt, în vederea
rare a cuprins nu mai puţin prezentativ pentru întregul xigentâ ar fi fost utilă pentru O asemenea scrisoare^ am triva căreia s-au luat măsuri exploatare. Sînt tratate încer­ detectării fenomenelor de co­
de.. 5(1 de puncte, dintre care raion? Raionul Alba a pre­ desfăşurarea fazei de concurs, p rim it de la mai m u lţi cetă­ disciplinare. Fn ce priveşte a­
majoritatea au presupus 2-3 zentat in concurs două lor- pentru calitatea muncii cul­ ţeni de pe strada Pinului, din bonatul, a fost servit ulterior cările cablurilor la tensiune roziune, precum şi metodele de
sau mai m ulte apariţii sce­ m aţii corale, instruite de ace­ turale în general. Promovînd oraşul Vulcan. Se nrâla că cu numerele 4 şi 5 din revista redresată şi la tensiune alter­ măsurare a rezistenţei conduc­
nice. laşi d irijo r, fiindcă între ele pe scena fazei regionale for­ strada respectivă nu este în­ „Sănătatea". nativă Tinînd seama dc carac­ toarelor, a rezistenţei de izola­
Obsesia cantităţii a dus la nu există concurenţă, una fi­ m aţii cu programe nepregăti­ treţinută, prezintă denivelări. Tovarăşe Dicu Nicolac din teristicile elementelor compo­ ţie şi a pierderilor; care iau
crearea unui spectacol abun­ ind pe linia aşezămintelor şi te, insuficient gîndite, („M i­ In răspunsul p rim it de la Co­ Lupeni, Puteţi sâ vă prezen­
dent, segmentat în trei părţi, alta pe cea a cooperaţiei. D i­ crobuzul cu m elodii" este m itetul executiv al Sfatului taţi Ia unitate pentru a ridica nente ale cablurilor şi de con­ naştere în dielectricul cabluri­
lung şi obositor pentru inter­ vizate, cele două coruri nu doar unul din multele exem­ popular al oraşului regional puloverele. Conducerea U niu­ d iţiile specifice în care acestea lor. In ultim a parte a lu cră rii
preţi, public şi ju riu . în care s-au ridicat la un nîvel deo­ ple) nu încurajăm oare im ­ Petroşani ni se comunică : funcţionează în exploatare, sînt examinate încercările ca­
form aţiile bune au fost greu sebit. provizaţia, munca la întîm - „Cele sesi-zate sînt juste. n ii regionale a cooperaţiei autorii analizează condiţiile b lu rilo r la impuls şi la îmbă-
de urm ărit şi analizat datori­ Paralelismul este mai evi­ plare, nu deschidem larg por­ In acest sens Com itetul exe­ meşteşugăreşti ne-a anunţat
tă „Mâncării" lor îndărătnice dent cînd discutăm despic cutiv al Sfatului popular al câ puloverele sînt gata. generale de încercare şi meto­ trîn ire sub sarcină.
de către evoluţiile palide, lip ­ brigăzile artistice. Raionul ţile m ediocrităţii şi subn^dio- oraşului Vulcan a luat măsuri
site dc orizont, ale unor echi­ Alba a participat la fază cu critâ ţii ? ca în cursul lunii iulie a.e., să
pe modeste sau foarte slabe termine repararea străzii".
Unele form aţii, o dată ajunse
multe piese decît cele adm i­ Spre scena finalei şi-au exprim at nemulţumirea
Cetăţenii din salul Livadja
mai
pe scenă, au prezentat
se. extinzîndu-şi, de la sine pentru faptul câ podul de aici Pentru
putere, aria repertoriului. Aşa cum arătam la început, tense dar aceasta nu trebuie a fost distrus de ape şi câ nu
In acest fel s-a ajuns ca în ansamblu, faza de concurs sâ ducă la neglijarea activită­ au pe unde trece Sfatul popu­
masivitatea numerică să dău­ de la Sebeş a aln mat cîteva ţii permanente a tuturor for­ la r raional Haţeg ne comunică
neze calităţii spectacolului, să form aţii dc valoare, cu legi­ m aţiilor fiindcă aici, în următoarele la această sesi­ ■Rriumneavoasfrti liber
afecteze evoluţia form aţiilor time aspiraţii spre scena fi­ munca lor cotidiană, există zare : „Tn urma cercetărilor fă­
valoroase nala Următoarele două In/.e carenţe pe care concursul cute de organele noastre de
resort a reieşit câ
datorită
Goana după cantitate gene- . regionale voi promova, fără le-a evidenţiat mai pregnant inundaţiilor ce au avut loc în 9.(13 La microfon, melodia preferată ; Otlando di Lasso; 0.10 „Noapte bună*
rea/â paralelismele. Faptul îndoială, alte colective de ar­ fără sâ le poată însă rezolva. Mărfi 9.45 R .idio-I'ricliiitdel; 10.10 Curs «le — program de muzică u j« a ri.
Izdrea M aria. una din nu­ este reflectat. într-o anumită tişti amatori. Pregătirea lor anul 1966, podul din lemn de limba engleză; II, 15 l'arada soliştilor ji
Boleline de y liii )l radiojurnale: /i.410;
meroasele soliste talentate de măsură, de însăşi regulamen­ pentru confruntarea la nivel T. ISTKATE peste rîul Strei ce făcea legă­ a orchestrelor «Ic muzică uşoară; 12. 1.4 5,30; C.00; 0.30; 7.00. 9.00; 11.00; 13.00;
de
tura între satele Livadia
Pe scenele d uh u rilo r: 1.1,17 Succese ale
muzică populară. tu l concursului, care deschide republican solicită eforturi in- Foto: I. TEREK Cîmp şi Livadi-a de Coastă a ! 27 IUNIE n im icii iiSOait; 14,15 Tot in jin le ; 14,35 15.00 Ifi.nO; IS.00; 22.00; 24.00: 2.55
..Gîrrtâ cu mine" — muzică ujuară; 15.05
fost distrus în întregime. Pen­ Meridiane; l i 50 Muncă de promcnailă; (programul I)- 7.30; 8.30; 10.00: 12.00;
19.00; 21,00; 23.00; 0.55
14,00; 17.00;
tru asigurarea legăturii între 17.10 File d r legendă: „Ştefan Vodă }i (programul II).
aceste două sate este necesară Vrincîoaia; 17,15 Şiudioul lîuăndui iu
(erpret ;
18,05 Tribuna radio. C riteriu l
Cunoştinţele privitoare Ia construirea unui pod de lemn comparativ in normarea cheltuielilor ma­
CUM CUNOAŞTEM LUMEA foi marea realităţii în capul Sfatul popular al comunei torial. Cronica lim b ii M orfologic si
modul în care se produce de-
teriale, IX..80 Odă lim b ii romane: E d i­
pe o lungime de 60 m l. Astfel,
sinlimă. Ituhriva profesorului de lim lia
la cauzele
nostru (iluziile),
13,00 In direct .. îmbunătăţirea con­
care determină acest feno­ Baru şi-a prevăzut, în ca­ DEVA i Printre vutfuri (cinema­ romănă De la Varlaam la A rghcii. Cum structiva a instalaţiilor de foraj Trans­
e corect; 10.30 Spori; 20,00 Radinga-
din
lu crărilor
contri­
drul
„Patria**) ;
men şi la modul în care poa­ buţia in bani, construirea aces­ tograful Hood („A ria ") ; T riu m fu l lui xetJi dc seară : 2l,0ă Fuiinleca de aur : misiune «le la Unnele ,.l M ai" Ploieşti;
Robin
Dacii ( r a ­
22,45 Moment pnelic,
Ion Mannleseii;
te fi remediat, ni se par foarte tui pod, votîndu-se suma de dină) ; SIM ERIA ! Rîdrm cu Slai* Prim ii n o jlri pnc(i; 22.50 llaladele opus I3..70 Pentru copii, Ecranul cu păpuşi ;
Transformarea lu m ii de că­ blu, pentru a realiza marele . Pe lîngâ bogatele referiri pe utile pentru oricine citeşte a- 25.000 lei. M aterialul lemnos yi Bran („M urcyul") ; H U N E D O A ­ .10 nr. 0 yi nr. 4 dc llr;\hms. La pian Film ul: ..Cocojelul. şoarecii )i televizo­
RA: Cartea de la San Michclc („C on ­
tre om este direct şi necesar „m iracol" a) reflectării. care le face autorul la biblio ­ ceostă lucrare. va fî asigurat în întregime de structorul") i Nume .«trăia („SM cturgis- julius Katdien; 23.0(1 ..Visare* — mu­ ru l*; 19.00 Pentru tinerelul şcolar: Dala-
condiţională de cunoaşterea Cartea „Mesajul sim ţurilor" grafia consultată, el aduce în In cele cinci capitole ale Sfatul popular al raionului Ha­ lu l“ ); Muncile lui Hcrcule („S id c n irg it- tică uşoară; ?.02 M elodiile nop(ii. de «i legende; (9.30 Telejurnalul de
ei. Iar cunoaştera acesteia urmăreşte cu consecvenţă paginile cărţii şi cîteva expe­ cărţii, autorul s-a străduit să ţeg, prin secţia de drum uri. tu l" grădină); Diplom atul gol („Flacă­ PR O G R AM U L II: ROD Estrada melo­ seară; 19,50 Dulctinu! meteorologic; 20.(X)
este un proces îndelungat, drum ul pătrunderii procesu­ rienţe personale şi ale cola­ explice pe înţelesul tuturor — Vă facem cunoscut câ s-au ra") ; In tîln irc cu spionul („F la că ­ d iilo r; 8,3.5 „ITaiiauilc. inindră floare* — Aventurile lui Robin Hood; 20.30 U lo-
complex şi d ificil, pe caic lui de cunoaştere în lumea boratorilor săi. deşi nu a reuşit întotdeauna, luat măsuri pentru începerea ra" grădină) ; T E LIU C : Misiune ex­ emisiune «Ic folclor; fl.Od V o ia de con­ ria teatrului românesc. Dramaturgia Ini
traordinară ; C lIE LA R : Vi*(î uscate ;
Robert Floru, autorul lucră­ înconjurătoare cu ajutorul Capitolul core ni se parc dintr-un anum it z.el ştiin ţific construcţiei acestui pod. Ma­ PETR O ŞAN I: In oord spre A laiba yi In ­ cert a C apilalci; 0.30 Ochiul magic ; D. P. M ajden; 21.50 Recital Lucia Slă-
10.0. 7 Im picsii
hrar.ilieilr dc Respiglli;
rii „M esajul sim ţurilor" s-a sim ţurilo r cel mai interesant este cel — modul în care se realizea­ terialul lemnos, în parte, a fost tre dui („R epublica"); Căsătorie în stil 10.. 50 Antologie dc literatură universală. nescu; 22.20 Panoramic; 22.45 T e le ju r­
străduit sâ-1 explice pe în ­ Vorbind despre senzaţii, ca p rivito r la modul în care con­ ză, cu ajutorul organelor de transportat la locul stabilit, iar italian („7 Noiembrie**); Cenuşa (senile Pagini :lm volumul ..Gestul Evei" de nalul de noapte; 23.00 închiderea eo«i-
I »i H) (..C u ltu ra l"): LO N E A : Casa din
Hcnry T ro ya l; (1.15 Vorbeşte Moscova ;
delete şi sistematic c itito rilo r. prim element al cunoaşterii trolează creierul recepţia şi simţ, cunoaşterea lum ii. Fap­ lucrările vor începe chiar in Montevideo („M in e ru l"); V U LC A N : Să­ , I2,(lf> Din Inlelnrnl numeai al popoare­ siunii.
Acesta a (ost scopul lucrării transmisia mesajelor Cred că tul că autorul a urm ărit acest cursul acestei sâptâmîni". ritoarele de la tram bulină; C R IV TD lA : lor; 12 .30 M elodii «lin opereta „C in lă -
asupra căreia vom face cîteva pentru citito ru l nespecialist proces în evoluţia sa firească Mamă ciudată ; ORÂŞTIE : înainte de relul nieaicau" de l.o pci; 13.00 „U n
răclioi („P a tria "); W innctou II (grădi­
referiri in rîndurile ce vor sînt interesante inform aţiile şi că s-a oprit în mod destul Din partea conducerii Direc­ nă); Cuminte („F la căra "); CUG IR : flăcău cu mîiulra lui* — muricâ popu­
lară; 15.00 Din operetele
lui
Filaret
urma. despre localizarea funcţiilor, de am ănunţit asupra fiecă­ ţiei regionale P.TT.R Hune- Fantomele se grăbesc (.,Muncitoresc") ; lla rb u ; 15,30 Aui «le ucenicie: Debuturi
Şoarecele din America („7 Noiem brie");
Lumea care ne înconjoară Note de lector despic rolul formaţiei relicu- rei verigi, asupra fiecărui doara-Deva am p rim it două Cineva acolo *u> mă iubeşte (grădină); lirice l'o jln redacţiei ; 15.50 Trei piese PENTRU 24 ORE
răspunsuri la sesizările făcute
şi chiar propriul nostru orga­ lare din creier şi mai ales des­ aspect, câutînd exemple clare de c itito rii ziarului nostru. SEBEŞ: Jandarmul din Sainl Trapei uyoaie pentru pian la patru m îini dc
Vreme frumoasă ji călduroasă, cu re
nism emite nenumărate mesa­ pre modul în care poate fi în­ şi concludente, a fost. credem, In legătură cu instalarea pos­ („Progresul**); Vremea paginilor („Sebe­ Romeo Aleaandrescu; IC.15 Sfatul medi­ m l mai senin noaptea )■ dimineaţa s>
şul*'); A P O LD U L DE SUS: Rarl.ă ro­
je. Acestea sînt recepţionate registrată activitatea bioelec- spre folosul înţelegerii acestor tului telefonic la Sîngâtin, se şie (seriile I ţi II) ALDA IU L IA : Eva­ cului: Igiena j r regimul alimentar al fe­ temporar noros ilupâ-jm iar.a, cînd izolat
de organele noastre de simţ. tricâ a creierului. probleme complexe de către a ra tă ; „Lucrarea menţionată dare in tăcere („V ic to ria "); Logodnicele meii care aluplează; IC.30 Actualitatea în regiunea ile munte SC vor semnala a­
de receptori şi apoi transm i­ lum ii, autorul face precizări Bogat în resurse inform ati­ cititor. nu a putut fi executată con­ văduve (grădină); Şeful („7.7 August"); m uiieată; 17.10 Studii instrumenlale ; verse de ploaie înso(î(e dc de*eâri-â»l
Z L A T N A : Lumina verde; T E IU Ş : Cele
electrice. Vlnt moderat din nnril-esl >i
se creierului. Acesta este, cu p rivire la lim itele aces­ ve şi educative este şi capi­ Urm înd firul expunerii cu două orfeline; DRAD: Dragostea |i mo­ 18.20 Recital «le poezie; A ctori poeţi ; est. Tem peraluia aerului Matinnară; ma­
pe scurt, drum ul unei in ­ tora (pragurile), la legile lor. tolul p riv ito r Ja educarea sen­ atenţie, citito ru l poale să-şi form planificării noastre in i­ da; H A Ţ E G : Nu siot demn de tine ; 18.40 Opera săplămînii: „B ărbierul din ximele voi fi cuprinse între 29 #i 7.1
form aţii. Dai autorul nu s-a sib ilită ţii, la modul in care ţiale întrucît nu am dispus de Sevilla” de Rossini; 19,03 Cînteee cu... grade, iar minimele între 13 si •* grade.
Este locul să subliniem aci dea răspuns la întrebarea : m aterialul lemnos necesar. La IL IA : Falslaff. ti fără cuvinte: 19,10 Curs de limba
m u lţu m it cu o descriere su­ una din calităţile cărţii — învăţăm sâ deosebim d ife ri­ „Cum cunoaştem lumea?". ora actuală o parte din mate­ franceză; 10,45 O riio n t (tiin tilic ; 20.30 PENTRU URM ĂTOARELE
tele lucruri (deşi se aseamă­
mară a acestui complex proces modul în care este ilustrată nă), la rolul pe care-l are cu- Deşi calea spre aflarea aces­ rialul necesar a fost transpor­ Noapte bună copii: „Poveste «lin doi în 2 Z ILE
ci l-a explicat in detaliile sale cu scheme şi desene simple vîntul în dezvoltarea sensi­ tui răspuns nu este nici sim ­ tat la faţa locului, iar pînâ la 19/, doi* «le Vnsilc Mănuceanii; 21,30 Antena
şi clare, fapt eare-î sporeşte plă. nici uşoară, merită oste­ r/ r y
semnificative, arâtînd cum b ilită ţii şi mai ales la rolul data de 5 iulie lucrarea va fi tinerelului; 22.15 Premiere «le opera de a
accesibilitatea pentru c itito rii neală ! lungul auilur: „D on Giovanni* «le M o­ Vremea se menţine călduroasă, dar dr
funcţionează fiecare analiza­ care nu au cunoştinţe speciale experienţei (practicii) în a­ gata" lată ri cel de-al doilea II PROGRAMUL I: «,4ă Sumarul presei; la ri; 23,°7 M elodii rom ănejli; 23.22 vine ncatjbilă. favorabilă averselor /
Temperatura in u$oară sradr
doaie
tor în parte şi toţi în ansam­ de psihologie. cest proces. ION DRAGAN răspuns. „La adresa dumnea- 8,00 Tot înainte; 8,20 Moment poetic ; Seară de oiuiiea preclasică. L u n a ri de f a e fîrjîlu l intervalului.
i