Page 1 - Drumul_socialismului_1967_07

H u n ^ d o a r a - D s v a PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
1 J Î

Dezbaterile
Despre Din
din Adunarea
comportarea
via|a Generala a O.N.U.
fotbaliştilor privind
economică situaţia din
de la
• • • Orientul
A. S. Cugir a regiunii Apropiat
HIHIIIIMW—P» «II « lin —
I ANUL XIX. NR. 3887 SlMBATA 1 IULIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI

STANJELE LA PRIMA T E L E G R A M E

Domnului LESTER PEARSON
AŞILÂ A PORUMBULUI SĂ Prim-ministru al Canadei

OTTAWA
Cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a zilei Coniedera-
GRABNIC RECUPERATE! meu personal şi al poporului român, urări de sănătate şi feri­
ţiei Canadei, vu transmit, domnule prim-ministru, in numele
cire pentru dv. personal şi dc pace şi
pentru
prosperitate
poporul canadian.
ION GIIEORGIIE MAURER
’erea cullurii porum- rea, Sebeş, Igliiu, Vinţul de Jos organizarea muncii în mod co­ Preşedintele Consiliului de
onstituit şi trebuie să şi altele. respunzător La fel se poate Miniştri al Republicii Socialiste
lituie în continuare Spre deosebire, in unităţile spune şi despre conducerile co­ România
preocupările principa- agricole din raionul llia unde operativelor agricole din Ro-
aniior cooperatori din există doar 2.507 hectare po­ mos, ÎMărlineşIi şi allele din
noastră. Timpul esle rumb, prima praşilă s-a aplicat raionul Orăştie, jjnde au rămas
• înaintai. Peste 3-4 numai pe 1.299 hectare. Restul neprăşite 772 hectare ocupate Tovarăşul Citi vu Stoica, preşedintele Consiliului de Sfat
ipe in liecare unitate suprafeţei este invadată de bu­ cu porunih. Esle o suprafaţă al Republicii Socialiste Romănia a trimis o telegramă pre­
:epe seceratul orzului ruieni şi cu toate acestea con­ destul de mare. De aceea, or­ şedintelui Republicii Somalia in care se spune :
lui. Firesc ar fi ca la siliile de conducere din coope­ ganele agricole raionale nu tre­ In numele Consiliului de Slal al Republicii Socialisto
ilă întreţinerea po- rativele agricole cit şi Uniunea buie să treacă cu vederea acest România, al poporului român şi al meu personal adresez Ex­
să se alte intr-un sta­ cooperatistă din llia nu iau lucru. celenţei Voastre călduroase felicitări şi cele mai bune urări
tal. Dar, şi la data de măsuri dc urgentare şi termi­ Măsuri de urgentare a prăşi- de prosperitate şi progres poporului somalez prieten, cu prile­
a.c. prăşită înlîi ma- nare grabnică a prăşiIei. lei manuale la cultura porum­ jul celei de-a VlI-a aniversări a proclamării independenţei
cultura porumbului Rămineri în urmă sint sem­ bului se impun a ii luate şi'in Republicii Somalia.
ra terminată. Din cele nalate şi în unităţile agricole raionul Haţeg, mai ales la coo­ Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima convingerea
ctare ocupate cu po- din raionul Brad. Cu ţoale că perativele agricole din Şerel, cft bunele relaţii dintre ţările noastre vor cunoaşte o dezvol­
cooperativele agricole aici există in total numai 503 Clopotiva şi altele. In acest ra­ tare continuă în interesul ambelor popoare, al înţelegerii şi
ne, au lost întreţinute, hectare porumb (cît într-o co­ ion întreţinerea porumbului s-a colaborării internaţionale.
fă, doar 28.760 iiecta- operativă de mărime mijlocie aplicat numai pe 81.9 la sută
centind 91.2 la sută din raionul Sebeş), totuşi au din suprafaţa totală ocupată cu
itaţa totală ocupată mai rămas să I*e prăşite prima această cultură.
i cultură. A doua pra- dală încă 200 hectare cu po­ De remarcat că şi pe raza o­
ixeculat pe suprateţe rumb. Este o situaţie care ca­ ra ului regional Deva. unde lu­ i f abr,IC", chl™!ce din Orăştie este urmărită îndeaproape prin Tranzacţii comerciale
mici (7.433 hectare), racterizează slab activitatea u­ crările sint avansate, moi tre­ atmosferei din atelierele fabricii. O astfel de analiză execută laboranta Mana
nd stadiul lucrărilor niunii cooperatiste şî a consi­ buie prăşite prima djtHLlta'de rn?n? ajutorul spectrocoJonmeţrului pentru a determina gradul de nocivitate a ae-
Ic raioane se constată liului agricol din Rrad. Cum hectare. _ i -nfar; ţ*in ţoale ra­ - Foto: TEREK I. externe
•i prima praşilă nu a se pot tolera asemenea defici­ i ^ exis!o rămineri în ur-
nală. Cu realizări mai enţe? Ia întreţinerea culturilor
rezinlă unităţile agri- Similar Mau lucrurile şi la prăşîtoare. ceea ce denotă sla­ , Recent, întreprinderea româ­ tip SR-132 în R P. Chineză. Cu
aioanele Sebeş şi Al- ba preocupare manifestată faţă ROLUL DINAMIC AL nească de comerţ exterior parteneri din Uniunea Sovieti­
porumbul a lost între­ Hunedoara. Aici s-a prăşit doar de asigurarea obţinerii unor Cu planul semes­ „Maş in export" a încheiat un că. Întreprinderea „Cartimex"
mai pe 10.161 şi res- 55,8 la sută din suprafaţa de recolte sporite la hectar lată nou contract pentru exportul a încheiat un contract în va­
21 hectare. In total a- 1.452 hectare ocupată cu po­ de ce considerăm necesar ca in în R.P Bulgaria a 15 locomo­ loare de peste 500.000 de ruble
rumb. In multe cooperative a­
irezinlă de iapt jumă- gricole printre care Nădăştia unităţile rămase în urmă con­ trial îndeplinit tive Diesel electrice de 2 100 pentru vinzarea de bluze cu
supraiaţa ocupată cu Inferioară. Hat iz. Slreisingeor- siliile de conducere, sprijinite CONTRACTULUI COLECTIV CP In ultima perioadă au fost motive naţionale româneşti.
n cooperativele agri- giu, Huit uri şi altele, însemna­ de către uniunile cooperatiste livrate de către aceeaşi între­ Printre tranzacţiile comerciale
ilel cu prima prăşită te suprafeţe cu porumb sint a­ să ia măsuri urgente pentru înainte de termen prindere 400 electromotoare semnate de întreprinderea
louă raioane, pe mai coperite de buruieni. Şi totuşi, mobilizarea cooperatorilor la Din experienţa anilor trecuţi tare au avut termene de rezol­ asincrone. de diferite puţen,. u­ „Mctalimport" în ultima peri­
1.000 hectare s-a apli- consiliile de conducere din a­ prăşit. Este necesar ca prima Colectivul întreprinderii ne-am dat seama că includerea vare în primele cinci luni ale nor firme din Austria, Belgia oadă, se înscriu şi cele privind
la lucrare de întreli- ceste unilăti rămîn pasive, nu lucrare de întreţinere manuală de construcţii siderurgice unor măsuri eficiente in con­ anului au lost îndeplinite Dau şi Franţa. In U D. Germană-au importul din R.F a Germaniei
aceaslă privinţă s-au se preocupă cu suficient simţ a porumbului să fie terminală Hunedoara a raportat că tractul colectiv şi înfăptuirea citeva exemple. In anul trecut, fost expediate 70 de maşini de a 1.100 tone oţel carbon tras.
în cel mult 3-4 zile pentru a sarcina (rasată de partid de lor contribuie la obţinerea suc­ găurit de tip G-40 şi G-lf>, iar 390 lone bandă laminată la re­
I cooperativele agrico- de răspundere de antrenarea se putea trece cu toate forţele a se realiza în prinţul se­ ceselor în producţie. Conduce­ sistemul de răcire de la secto­ în Elveţia. Iran. Italia, Japonia
lotdul de Jos, Miercu­ cooperatorilor Io prăşit şi de la recoltarea cerealelor păioase. mestru cel puţin 50 la su­ rea întreprinderii noastre, (Fa­ rul mase plastice era defectuos. şi Libia diferite maşini-unelte. ce. lfîf> lone ţevi de construcţie,
precum şi 2.200 tone lablâ Ae,
tă din volumul anual al lu­ brica Chimică Orăştie) împreu­ ŞTEFAN POP întreprinderea „Auto-Trac- căpătă, 336-»#*^* L
crărilor de investiţii la con- nă cu comitetul sindicatului lor" a livrat 274 remorci baxvv.;
struclii-monlaje a fost în- s-au preocupat de dezvoltarea preşedinte al comitetului
’M SE MAI POATE ÎMPĂRŢI RECOLTA deplină. In cadrul obiecti- experienţei acumulata în a. sindicalului Fabrica chimică !?"tc A eJ U nrtone tip rtBL-'l (Agerures).
Vin loc im­ de realizările din anul trecut, îh li.P.* Ungară, precum şi pes­ i • a
^cooperative agneoic, nu se' acoroa' u-.i.*7u 'cooperatorii care la împărţirea portant îl ocupă laminorul de sarcinile ce ne revin in a­ (Continuare in pag. a 2-a) te 100 autocamioane dc 3 tone
îiivenitâ întreţinerii culturilor. Din a- produselor se trezesc că le revine puţin la Hluming de 1.300 mm, ale nul curent şi de propunerile
*uzâ buruienile dijmuiesc recolta. Pâ- ziua-muncă. cărui lucrări sint in avans făcute în adunările grupelor
faţă de grafic. De aseme­ sindicale şi consfătuirile de ] Lupta revendi-
nea, constructorii liunedo- producţie, am întocmit un pro­ ■ I * w
reni raportează că şi-au iect al contractului colectiv. în
realizat planul anual la care s-au prevăzut măsuri me- i cativa a
construcţia de locuinţe in . ctito să contribuie la realizarea
proporţie dc 70 Ja sulă. 4>. Ţ sarcinilor de plan,, îmbunătăţi­
★ ' rea condiţiilor de viată şi mun­ I minerilor
Echipa de reparaţii cu
detaşarea vagoanelor din că.
trenuri a reviziei de vagoa- Pentru cunoaşterea prevede­ bolivieni
he Sinierîa-Triaj şi-a în­ rilor de către toţi muncitorii,
deplinit planul pe primul proiectul a lost multiplicat şi Consiliul de Miniştri boli­
semestru al anului cu 5 zile vian s-a întrunit pentru a doua
mai devreme. Cele 470 va­ afişat la fiecare loc de muncă oară în trei zile in $edin(â
goane reparate în acest in­ împreună cu un caiet de pro­ extraordinară pentru a discu­
terval de timp, I m recepţia puneri Muncitorii întreprinde­ ta situa(ia ctcală in sectorul
făcută de lăcătuşul Florea rii au studiat proiectul şi au minier fn urma ocupării dc că­
Găină au primit calificati­ tre armată a principalelor mi­
vul „foarte bine" S-au evi­ venit cu circa 30 de propuneri ne dc cupru, prinhe cate „Ca-
denţiat în lucrări executate noi, care au vizat probleme pri­ tăvi". „Siglo Veinte" şi „Hua-
de o calitate superioară lă- vind îmbunătăţirea aprovizio­ nuni", unde lucrează aproxi­
câtuşii Vasile Hangiuc, Ni- nării secţiilor cu materie primă mativ 23.000 de mineri. Rezul­
colae lacob, timplarul Fran- şi materialele necesare, respec­ tatul reuniunii ministeriate a
cisc Barbe, sudorii Emil fost arestarea a încă 20 de li­
Enescu, Dumitru llujneag, tarea tehnologiei de fabricaţie, deri sindicali şi dislocarea u-
şeful de echipă Ilie Turdă- reorganizarea transportului nor noi detaşamente militare
şan şi maistrul Gheorghc muncitorilor la întreprindere
COOPERATORUL ; Păi numai atit mi se cu­ Seramficianu. contra minerilor Situaţia oleră
uf la umbră e dulce, dar recolta se... iiuce. vine. tovarăşe preşedinte ? ş.a.m.d. Propunerile făcute au tot mai multe indicii de agra­
PREŞEDINTELE: Asta-i tot ce ne-au mal * fost studiate Şi incluse în pro­ vare.
lăsat buruienile. In primul semestru al a­ iect, care a fost apoi supus dez­
nului, lucrătorii din coope­
raţia de consum din regiu­ baterii şi aprobat de conferinţa
rnee Expoziţie şcolară nea Hunedoara au desfăşu­ fiecare măsură în parte s-au
organizaţiei sindicale
Pentru
rat o activitate rodnică. Ca
urmare, pionul valoric la
achiziţii a fost realizat in prevăzut termene şi responsa­
bilităţi, ceea ce ne-a ajutat în
premieră a actualei data (ie 25 iunie, iar pe sor­
a Teatrul „Lucia Stur- Cu prilejul Zilei învăţă­ levi. In tolal au participat timente la 29 iunie. De la urmărirea şi analizarea lunară
ndra", spectacolul cu torului la Casa de cultură cu exponate 14 şcoli gene­ începutul anului şi pină la a modului cum sint aplicate în Muncitorii de la mina „Siglo
ean" va fi prezentat din Hunedoara s-a deschis rale şi 4 licee din oraşul 26 iunie, in mediul sătesc producţie. Veinte" au finut o adunate in
i bucureşleni şi pe cî- o expoziţie cuprinzind de­ Hunedoara. Expoziţia des­ au fost desfăcute mărfuri Spre satisfacţia noastră, a­ Prelucrarea mecanică a cilindrilor dp laminor cere interiorul minei unde s-a hotă-
scenelc regiunii. Ver- sene, împletituri, cusături chisă timp de trei zile s-a în valoare de 365 milioane multă precizie lată-] in fotografia noastră pe controlorul ril să se ceară guvernului re-
xlernâ de Jean Paul etc. executate în orele de bucurat de un interes deo­ lei, reprezentind îndeplini­ ceastă metodologie de elabora­ de calitate losif Bocănici din secţia mecanică a Uzinei ttaqcrea trupelor şi eliberaiea
îpâ drama lui Dumas- lucrări practice şi la cercu­ sebit din partea vizitatori­ rea sarcinii de plan in pro­ re şi urmărire a realizării mă­ .Victoria" Călan, verificînd concordanţa dimensiunilor da­ celor arestaţi. In cazul unui re­
ean" este o evocare rile pe obiecte de către e- lor. porţie dc 100 la sută. surilor din contractul colectiv te pe desen cu cele realizate prin procesul de prelucrare fuz. tczolufia adoptată prevede
dramatism, dinamism a dat rezultate bune Măsurile mecanică. declanşarea unei greve gene­
:ire a personalităţii u- rale pe termen nedefinit, pre­
‘ actor englez de acum cum şi colectarea de landuri
şi jumătate In textul pentru a piocura arme. La mi­
spectatorul sesizează na „ Huanuni" s-au produs
la înlîlnire dintre pă­ plictisit!, care sat numai a­ ciocniri intre armată şi munci­
mântie şi inventivita- CE GĂSEŞTE TURISTUL CARE BATE LA UŞA tunci cind văd pe cineva din tori, soldate cu un mort şi 7
1 ale lui Alexandru ierarhie. Conducerea U R.C.C, tânifi. La Oturo, studenţii uni­
i luciditatea riguroasă, Alba luha este datoare sd a- versităţii au organizat o mate
critic raţionalist ee-1 nali’zeze starea de lucruri exis­ maniteslatie de protest, cerin-
zeazâ pe Jean Paul zeze pe lucrătorul din comerţ tentă la crama de la Sîntimbru du-se imediata eliberare a mi­
tutorul adaptării, CRAMEI DE UNGĂ SiNTIMBRU şi la regula îndeobşte cunos­ şi să ia măsurile ce se impun. nelor ocupate. Un manifest di-
şui Deva spectacolul cută şi respectată in relaţiile Am recomanda acestui for ra­ luzat de Pederafia studenţeas­
uminicâ, la numai do- dintre vinzător şi cumpărător, ional să aprecieze starea de că acuză autorităţile militare
.mînî după premiera că primul venit are Intlietate. lapte nu după felul cum per­ de taplul că in timpii/ ciocni­
tală, fapt ce constituie ■ Turistul care străbate $osea- apropierea satului Slnlimbru, din care să desprinzi ospitali­ nitatea cate prin excelentă a Dacă nu din conştiinţă, măcar sonalul cramei serveşte pe li­ rilor care au avut loc cu pri­
ună în plus pentru ac- ua naţională Atad-Bucureşli, există Ungă şosea o cramă tate. Numai după ce nm între­ lost creată să serveased astfel din obligaţie profesională I nii şi pe al(ii, ci după compor­ lejul ocupării minelor armata
Dar să lăsăm „ poliietutilc"
peţi. râmine plăcut impresionai de Valoriliclnd tradiţia acestor bat ce putem servi, atunci şe­ de preparate, n-are cărbuni la o parte, căci ne-am convins tarea pe care o arc ta(ă de a utilizat arme bazuca Numă­
mulţimea unităţilor de alimen­ locuri podgorene, crama a losl ful unităţii (ne scapă numclej Oare aşa să fie ? Lipsesc in că la crama cu pricina nu exis­ masa largă n turiştilor şi ce­ rul victimelor este pină acum
taţie publică amplasate la lo­ concepută Intr-un stil popular, a catadixit să întrerupă numă­ Ir-adevăr cărbunii, sau como­ tă şi să continuăm investigaţi­ lorlalţi oameni ai muncii in de 23 morii şi peste 70 dc ră­
-in veacuri adunate" curi potrivite, pe teritoriul re­ şi amenajată ca atare. Atll in rarea banilor şi să vină la bar. ditatea e mare ? Conducerea ' ile. Am aliat că unitatea n-a- trecere pe acolo. De aseme­ niti, intre care femei şi copii.
nea, U.R.C.C. are obligaţia să
U.R.C.C. Alba trebuie să elu-
Am aflat atunci (din guta unui
Actualul conllict dintre au­
;lul noului specta- giunii noastre încă de la Zam interior <de forma unui uriaş ckleze acest caz. Aceasta cu vea nici la ora aceea bere, In- asigure acestei unilăti o apro­
Ansamblului „Perim­ et lace cuno$tin/ă cu un bu­ butoi), cit şi alături, la umbra om plictisitI că specialitatea u- afl/ mai mult, cu cit la alte u- trucît nu sosise fncă maşina cu vizionare ritmică şi ireproşa­ torităţi şi minerii de la minele
are vom avea prilejul lei recent amenajai, amplasat unor nuci bălrini. au lost in­ nitătii sini puii fripţi la grătar, nităti din raion şi din alte ra­ aprovizionarea de la Alba tu- bilă cu tot ce se cere, stabi­ naţionalizate a Început în ur­
Dnăm în cursul lunii Intr-un loc pitoresc, care oleră stalate mese din lemn masiv, dar şi că un kilogram costă no lia. n-avea nici gheată, nici lind totodată preturi accesibi­ mă cu aproape o tună cind mi­
alizat cu concursul u- pe llnqă băuturile şi mâncăru­ plroqravatc cu modele popu­ mai puţin de 52 de tei. In fata ioane, .cărbunii nu constituie o mititei. le. mai ales la specialităţile nerii au declanşat o campanie
ualişti cu renume — rile specitice unor astlel de late locale. Lingă cramă, două unui astlel de pre( pipărat am problemă, grătarul lunc[io- Am descris mai sus o situ­ aşa-y.ise „ale casei". Degeaba de revendicări cuprinzind. in
nlhdyde dimineaţă, de la orele
coregrafi Eugenia Po­ unilăti (Iripluri la grătar, mi­ căsuţe „ca-n poveşti" pot găz­ dat înapoi. Am vrut să mîn- 7-8. aţie anormală de la o unitate avem specialitate, dacă ea este primul tind, sporirea salariilor
deţ şi Petre Bodeuţ, titei, cirnăciorl efc.j şi o am­ dui peste noapte turiştii obo­ căm o friptură la grătar sau de alimentaţie publică cu spe­ cerută foarte rar. sau deloc. şi îmbunătăţirea condiţiilor de
erit; muzicienii Gheor- biantă atrăgătoare. Un loc de siţi. nişte mititei. Am fo.st invi/afi Şi In timp ce ne consultam cific local, creată cu scopul de Numai aşa, ca să nu se spună muncă. Agitat ia o crescut trep­
lihescu, Mireea Chi- popas bine amenajat $i apro­ . Atraşi de originalitatea a- să aşteptăm, „pentru că nu s-a cu şeful unită(ii asupra gustă­ a deservi turiştii români şi că n-avem ? I Prin specialita­ tat datorită reluzului girvernu-
>lae Patricbe. Conslan- vizionat este şi bulctul „Izvo­ ceslei unităţi, de reclama care aprins încă locul". Era ora rilor pe care ni le putea servi, străini, pe toii excursioniştii tea casei in(cteqem ceva care lui dc a salistace aceste re­
nte; scriitorul Alecu rî il" de lingă satul Aurel Vlai­ i se lace. am poposit acum cl- 11,30 1 Ne-am interesat de ce nc-a lost dat să mai vedem care poposesc acolo. Ideea li­ să fie local, gustos şi cerut in vendicări. Ocirporea minelor a
şi alţii — spectacolul cii Călătorul găseşte aici re­ teva iile acolo. Mare ne-a lost la o oră aşa de linie, nu func­ ceva. In bulei a intrat cineva, nei astlel de unităţi este foar­ cantităţi mari, fn tot timpul lost precedată de o suită de
ului „Periniţa" reînvie numiţii „cimăciori de Orăş­ însă surpriza clnd. păşind pra­ ţionează grătarul. Ni s-a răs­ care probabil avea o muncă de te bună. ea venind în Infimpi- zilei. alte măsuri represive. In cer­
a reflectoarelor vecin tie” . specilici locului, precum gul cramei, am tos/ Intlmpinali puns că n-au suficienţi cărbuni răspundere la nivelul raionu­ narea unor dorinţe mai vechi ..Sperăm că n-am deranjat curile observatorilor se apre­
obiceiuri româneşti, şi o primire atentă, ospitalieră cu o răceală greu de imaginai (mangal) şi că de aceea aprind lui. Ca prin farmec, plictiseala şi legitime ale celor ce dru- prea mult conducerea U.R.C.C. ciază că actualul conflict are
tablourile „Dans da- din partea personalului de de­ Trei oameni — şeful unităţii locul mai lirziu. şefului unităţii a dispărut şi. melcsc. Ideea poate fi Insă Alba tulia. relatind pe şleau destule şanse să provoace
;i „Ctiloriţe". uriaşa servire. Şela unită!ii ne-a re­ şi doi ospătari — numărau ba­ Interesantă optică I Dacă tu­ lăsfndu-ne baltă, a plecat să-l compromisă dacă deservirea o stare de fapt şi, dindu-ne pe complicaţii de natură să com­
i", teatrul popular de latai că aprovizionarea bulelu- nii. probabil încasati din ziua ristul In trecere vrea să mă- servească pe noul venit. Şi nu este la nivelul cerinţelor, ici pe colo, părerea. promită grav autoritatea actu­
u Marioara şi Vasila- lui se lace cu regularitate. precedentă. Nici un „bine aii nlnce dimineaţa o friptură la ne-am gindit atunci la bunul alului guvern bolivian.
larii vremii, chindiile Intre Alba tulia şi Teiuş. In venit", m'ci un semn măcar grătar, nu poate, pentru că u- simt care trebuie să caracteri­ dacă estg dată pe mina unor PAUL BiRLADEANU VASILE OROS
aralele din Tîrgul Mo- Corespondentul Agerpres .
la Rio de Janeiro •‘