Page 11 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 11
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3889
negale, unele probabil mai cooperativei „Jiul" Petroşani ca un gen aparte al artei popu carea undelor herţiene pentru
Al Vlll-lea concurs al artiştilor amatori mult în virtutea argumentelor şi căminului cultural Topliţa, lare româneşti, se bucură de ghidarea acestei maşini are o
un interes deosebit.
grupurile vocale din Vulcan şi
sentimentale. Din această cau
deosebită Importanţă
pentru
ză. pe scenă au apărut forma Haţeg (casa de cultură), obice securitatea muncii. Cu ajuto
ţii care, practic, după primele iul folcloric „Şezătoarea de la W. Willis a început rul radioului, care se află pla
Grid", fanfarele din Petroşani
replici au ieşit din competiţie,
sat Ja o distanţă sigură, pot fi
FUL I prezenţa lor în spectacol fiind şi Lupeni. orchestrele de mu traversarea telecomandate 7-8 funcţii ale
din
Hunedoara
zică uşoară
doar o problemă de timp şi u-
havezei.
(casa de cultură) şl Lupeni, nu
zurâ pentru public.
Probele de exploatare ale
Numărul masiv de echipe a meroşi solişti vocali şi instru Oceanului Atlantic noii maşini miniere au con
flate în concurs a generat, li- mentişti. firmat înaltele sale calităţi.
resc, sublinierea unor contras Am dori să încheiem rîndu- William Willis, un marinar
FAZE ternice, în funcţie de evoluţia rile acestor însemnări cu o ple ceput recent traversarea Ocea Pentru prima oară,
te, mai mult sau mai puţin pu
în vîrstâ de 74 de ani, a în
doarie pentru o selecţie obiec
fiecăreia. Aceasta a favorizat,
tivă. Concursul presupune a
nului Atlantic pe bordul unei
pe de o parte, evidenţierea ce
lor mai buni, dar şi reversul pariţia pe scenă a mai multor ambarcaţiuni cu o lungime de un negru selecţionat
formaţii, dintre care cele maî
4 metri. El a declarat câ spe
Desfăşurat în sala de specta clorice, vocale, echipele de dan losite aceleaşi genuri de forma situaţiei, accentuarea lipsei de bune vor fi promovate. Aceas ră sâ parcurgă în aproximativ în echipa de
cole a Casei de cultură din Pe suri, numeroşii solişti au adus ţii ca cele promovate de raioa orizont, a greşelilor prezente în ta este o necesitate. Formaţiile 100 de zile distanţa de 3.000
troşani, cel de-al doilea spec în scenă şi particularităţile fol nele Orâştie, Alba, Sebeş. Dru repertoriul sau interpretarea amintite mai sus nu puteau fi LUMEA mile marine, care desparte re cosmonauţi
tacol al fazei regionale a Con clorice ale zonelor pe care mul bătătorit pe aceleaşi căi a celorlalte. evidenţiate fără compararea cu giunea cea mai estică a coas
cursului V III a afirmat vir le-au reprezentat. făcut dificilă afirmarea speci Un echilibru relativ mai sta altele, apropiate valoric, avînd telor SU.A. de portul englez Pentru prima oară, în SU.A.
tuţile artistice ale sutelor de Valorificarea specificului lo ficului industrial. De o eviden bil a existat în-tre corurile şi elemente bune în evoluţia lor, PJymouth, un negru a fost selecţionat să
amatori din oraşele regionale cal sc menţine însă sub rezer ţiere pregnantă, prin raporta intre tarafurile aflate în con cum sînt brigăzile artistice din W illis a reuşit sâ străbată facă parte din echipa de cos
Hunedoara, Petroşani şi raionul va parţialităţii. Numeroase re, aproape că nici nu se poate curs. Aninoasa. Petroşani (T.C.M.M.), într-o barcă Pacificul în anul monauţi. Este vorba de Ro-
Haţeg. S-au reunit, la rampa piste de afirmare, oferite cu vorbi deocamdată, deşi repre Interpretările frumoase, de I.C.S. Hunedoara, grupurile Cea mai veche 1964 din Peru în Australia. bert Lawrence. în vîrstâ do
aceleiaşi scene, reprezentanţii generozitate de regulamentul zentarea în concurs a fost din calitate, ale formaţiilor din Pe- folclorice din Cimpa şi Ostrov, Călătoria a durat 204 zile. El 34 de ani, care va fi unul din
mişcării cultural-artistice cu concursului, nu au fost nici nou foarte masivă. trila şi CS. Hunedoara au fost orchestrele de muzică uşoară colecţie de picturi a declarat câ intenţionează sâ cei 16 noi cosmonauţi ameri
bogată tradiţie din cele mai secondate de evoluţii bune, ca din Călan şi Petroşani etc. practice zilnic yoga „pentru a cani. Aceştia vor fi afectaţi
puternice centre muncitoreşti cele ale corului de femei al Ca Dar ce servicii au adus în şi xilogravuri din mă menţine tînâr încă 25 de programului care prevede zbo
ale regiunii, alături de solii mi sei de cultură Hunedoara şi co faza de concurs alte formaţii, ani". ruri orbitale ale laboratoare
nunatelor cîntece şi jocuri de rul clubului din Ghelar. La ta ca dansatorii din Păucineşti şi lor locuite. Echipajele forma
pe meleagurile haţegane. G Specificul local — cheia de bollă a succesului rafuri. pe fondul unor inter Baru Mare, cîteva brigăzi ar ţară Premiul „Rubens" te din doi oameni, care vor
Intr-o întrecere artistică de G Avantajele, dar mai ales dezavantajele con pretări reuşite, se remarcă fi tistice din Haţeg. Petroşani etc., fi lansate cu ajutorul unor ca
amploare, cum este şi actuala neţea execuţiei unor formaţii mulţi solişti de muzică popu Muzeul etnografic al Tran
ediţie a Concursului V III, che trastelor ca cele din Lonea, Uricani, Ha lară şi uşoară ? Dacă pentru silvaniei posedă cea mai ve a revenit lui F. Bacon bine de timpul „Gemini", vor
ia de boltă a succesului este ţeg, Hunedoara. justificarea slabei calităţi s-ar che colecţie de picturi şi xi face joncţiunea cu aceste la
asigurată de valorificarea spe ® Pledoarie pentru o selecţie obiectivă In domeniul jocurilor popu putea invoca şi confecţiona ar logravuri populare din ţară. Premiul internaţional „Ru- boratoare aflate pe orbită. Ei
cificului local. EI individuali lare, diferenţierile sînt mai gumente subiective, sentimen Vestita colecţie, alcătuită din bens" a fost acordat în acest vor râmine în Cosmos o pe
zează evoluţia unei formaţii, pregnante. Dansatori vechi, cu tale, cum explicăm replicile şi numeroase icoane pictate pe an pictorului britanic Francis rioadă de pînâ la 30 de zile,
(ixindu-i un loc sigur, de sine o bogată experienţă a scenei şi textele absurde, fără sens, de sticlă, pe lemn şi xilogravuri, Bacon. Festivitatea de decer efectuînd o serie de experien
stătător, in peisajul complex şi măcar tatonate, oraşele regio 49 de formaţii artistice (căro reale virtuţi interpretative, ea genul „O bluză, un mantou/ a fost pusă la dispoziţia ma nare a premiului (în valoare ţe.
variat al competiţiei. Că acest nale Hunedoara şi Petroşani ra li se adaugă soliştii vocali cei ai cluburilor din Hunedoa Pentru omul nostru nou" ? relui public în cadrul unei ex de 10.000 mărci vest-germane
lucru a fost înţeles, o demon renunţînd, de la bun început, şi instrumentişti, de ordinul ra („Siderurgistul") şi Lupeni, Necesitatea selecţiei obiecti poziţii speciale din programul — aproximativ 1.000 lire ster
strează compoziţia spectacolu la cîteva posibilităţi de repre zecilor) şi-au disputat întâieta au fost defavorizaţi de lipsa u ve nu trebuie privită doar ca anului turistic internaţional. line) a avut loc în oraşul Sie- Noi zăcăminte
lui fazei regionale, din care zentare mai elocventă a valori tea în actualul spectacol al fa nui repertoriu proaspăt, speci o cerinţă a concursului. In ac Exponatele sînt grupate pe ge gen din R.F.G., unde s-a năs
n-au lipsit cunoscutele fanfare lor spirituale aflate într-o ver zei regionale. Criteriul cantita fic local In această situaţie, e tivitatea cotidiană a artiştilor nuri şi şcoli sau zone de crea cut celebrul pictor flamand neferoase
minereşti precum şi alte for tiginoasă ascensiune în oraşul tiv s-a dovedit a fi şi de data voluţia echipei din Dâbîca, şi amatori, ea se traduce în ne ţie. Icoanele pe sticlă pictate Rubens.
ma ţii specifice zonelor intens siderurgiştilor şi în localităţile aceasta „slăbiciunea" juriilor şi chiar Boşorod, au fost avanta cesitatea îndrumării atente, de artiştii ţărani din Transil Bacon a anunţat câ va con
industrializate : multe brigăzi minerilor Văii Jiului. a comisiilor de concurs, care jate prin culoarea locală. O concrete a fiecărei formaţii, în vania se disting printr-o mare tribui la finanţarea acţiunilor In Insulele Kurile din
artistice, tarafuri, orchestre de O sumară raportare la pri au promovat pe scena regiona prezenţă corespunzătoare au a ajutorul competent dat de că varietate, simplitatea desenu de restaurare a operelor de Extremul Orient sovietic a
muzică uşoară, orchestră semi- mul spectacol al fazei regiona vut-o şi dansatorii cooperativei tre specialişti. In multe privin lui, o puternică tendinţă de artă din Florenţa. fost descoperit un zâcâmînt
simfonicâ etc. Grupurile fol le demonstrează că au fost fo- lei echipe artistice de valori i- „Jiul" Petroşani. ţe, deficienţele fazei de concurs corativă, atît în compoziţia li de minereuri sulfurice. Aici
Relieful inegal al fazei de ar fi fost evitate, dacă aici s-ar niară cît şi în colorit, o neo Haveză teleghidată au mai fost gâsile zăcăminte
concurs înscrie ca apariţii va fi muncit cum trebuie, nu nu bişnuită bogăţie a temelor. Pic de nisipuri titano-magnetice cu
loroase, prin repertoriu, serio mai acum, fn „asaltul" con turile pe sticlă, pe lemn, ca şi un mare conţinut de metal.
nofrei (Salomon) Rodica Suciu zitatea pregătirii şi calitatea in xilogravurile ţărăneşti de la prin unde radio Pe baza acestora va fi con
6 6 (Anna Damby). Vasile Florescu terpretării, evoluţiile unor for cursului, ci permanent. Hâşdate (Gherla), considerate struit un combinat de înnobi
(contele de Koefeld), Traian maţii ca brigăzile artistice ale T. ISTRATE întreprinderile de studii şi lare Au fost descoperite, de
99 Petruţ (lordul Mewill) şi alţii. . de construcţii mecanice ale in asemenea, minereuri de cupru,
Spectacolul în sine a fost un
dustriei carbonifere din Gli-
plumb şi zinc. Geologii inten
adevărat examen de măiestrie wice (R.P.P.) au pus la punct ţionează sâ transforme ace<te
Personalitate actoricească tara, iar la compania Bulandra artistică. Timp de trei acte şi construit o havezâ hidrau insule vulcanice pustii, a că
fascinantă, Kean a inspirat doi — Maximilian — Storin pe (şase tablouri) s-a succedat în lică teleghidată prin unde ra ror populaţie se ocupa pînâ
mari scriitori francezi : pe Tony Bulandra faţa spectatorilor o întreagă ga dio. Această maşină are un acum numai cu pescuitul. în-
Alexandre Dumas-tatăl, iar în In 1953 — marele scriitor mă de tipuri umane. randament de 240 t/h. tr-o importantă bază de ma
secolul nostru pe Jean Paul francez Jean Paul Sartre reia întrebat ce l-a determinat să Noua havezâ este adaptată terii prime pentru industria
Sartre. piesa într-o versiune modernă. traducă această piesă, Septimiu lucrului în straturi groase de chimică şi metalurgică din
Edmond Kean (1789-1883), a Premiera a avut loc în noiem Sever a răspuns simplu : „Am cărbune (pînâ la 3,2 m). Apli Extremul Orient.
fost unul dintre actorii care brie 1953 la Teatrul ,,Sarah vrut să o joc*. De fapt această
s-au bucurat de o mare faimă, Berhardt'1 din Paris, rolul ti dorinţă este proprie unui mare
în secolul său, dînd o străluci tular fiind jucat de Pierre artist, care a realizat pe scenă,
re deosebită teatrului shakes Brasseur. cu o reală măiestrie, trecerile
pearian. Actor caracteristic de la cascadele romantice la ci l i
şcolii stilului romantic, în in nism. prin care J.P Sartre a
terpretarea melodramelor şi-a reuşit să dea o notă de entu
însuşit capacitatea de a face Turneul Teatrului ziasm şi vervă spectacolului. J
să trăiască pe scenă pasiunile
tumultuoase şi sentimentele con „Lucia Sturdza Buna chibzuială şi gospodări străbate drumul Nojagulul poa
tradictorii. cu salturi bruşte de Intr-o discuţie cu actorii bu- re devenită o notă dominantă In le sd vadă goto terminate aces
la tonul sublim la grotesc, de cureşteni, aceştia îşi exprimau existenta cotidiană a şalelor şi te podeţe trainice.
la entuziasmul generos la sar Bulandra** nemulţumirea fală de publicul comunelor poate fi Inlllnitd şi Gospodarii din Nojag doreau
casmul cinic. din Deva. de slaba sa partici la Nojag. aparţinind comunei să realizeze încă un obiectiv im
In 1314, Kean, înfruntînd ne pare la spectacol. Cei prezenţi Certei. Comitetul de cetăţeni a portant: reconstruirea podului
încrederea generală, a jucat ro Spectacolul cu piesa „Kean’ la reprezentaţie, puţini la nu înţeles rostul înnoirilor ce tre principat din centrul satului, ca
lul lui Shylock, relevîndu-se pe care colectivul bucureştean măr, au apreciat cu căldură buiau aduse în vatra salului sl re era o cons/ruc/ie şubredă din
ca cel mai mare actor al tim a prezentat-o duminică seara valoarea spectacolului, calităţi a început o spornică muncă dc lemn. Acum ei pot li vd2ufi lu-
pului. prin varietatea şi pro la Deva este ultima premieră le artistice ale colectivului u antrenare a oamenilor din sat la crlnd de zor la noul pod care
funzimea talentului său, care a Teatrului „Lucia Sturdza Bu nui mare teatru bucureştean, acţiunile dc folos obştesc. Pri va dura peste timp prin puferea
i-au permis să scoată în relief landra" din Bucureşti, în sta care a oferit prin „Kean" un mul lucru care se1 cerea făcut a fierului şi a betonului armat.
..aspectele cele mai complexe giunea 1966-1967. spectacol de o autentic^ măies fost amenajarea drumului ce lată-i pe cei mai vrednici: Ni-
.ale eroului Talentul, slujit de In montarea spectacolului, trie artistică, ce merita pe de leagă salul de şoseaua Deva- cuşor Cătană, loan Mo ga. Petru
un meşteşug actoricesc com ideea călăuzitoare a regizorului plin o mai mare participare Certe/. Braţele harnice ole sdfe- Dodo, Dumitru Bfrzan, Mnise
plex i dicţie, mimică, mişcări Dinu Negreanu este aceea de a de public. nilot au împrăştiat peste 1200 Mo/se. Ioan Moise, Moise Si
expresive, permitea lui Kean denunţa falsul şi artificialita mion Igna, Gheorghe O rmin-
să domine publicul şi să impu tea pe care încearcă să le joa MIRCEA OPREAN Evoluează cunoscuţii dansatori ai clubului din Lupeni. tone de zgură care a fost adusă
nă în mod strălucit teatrul lui ce în viaţă, lumea din jurul e de la Hunedoara. dean. Ăron Cătană. Visalon Or-
Shakespeare. El a fost deopotri roului. Kean, actorul, cel care Ca lucrarea să fie dcsăvîrşUă mindean şi lancu Emitian.
vă de mare în Romeo, Hamlet, întruchipează pe scenă pe Ro remaesETB o ta ta B o m a o a B a u s a im o i ■si 8GQ ca e trebuiau construite 7 podefe
Othello, Macbeth. Lear, Ric- meo şi Othello, cel care îşi peste apele care traversează a- HANEŞIOAN
hard al II-lea şi Richard al schimbă măştile în teatru, re ca2ia retragerii din activitatea cest drum. Astăzi călătorul ce corespondent
III-lea. fuză jocul cu măştile în exis competiţionalâ a cunoscutului
Prima reprezentaţie a piesei tenţa reală Protagonistul spec portar turc Turgay. Victoria a
„Kean" de Alexandre Dumas a tacolului este cunoscutul actor revenit selecţionatei interna
avut loc. în 1836. la Paris, pe de teatru şi cinema, artistul e ţionale cu scorul de 2-0 (2-0). In
scena „Thealre des Varietes". merit Septimiu Sever. Din nu formaţia selecţionatei au jucat,
In România s-a jucat în sta meroasa distribuţie mai fac printre alţii, fotbaliştii români
giunea 1885-1886, avîndu-1 ca parte Gina Petrini — laurealâ Pîrcâlab şi Nunweiller III,
interpret pe Grigore Manoles- a Premiului de Stat (contesa precum şi cunoscutul portar
cu. in stagiunile 1901-1902 şi Elena), Gheorghe Ghiţulescu sovietic Lev Iaşin.
1903-1904 pe Constantin Not- (prinţul de Wales), Dumitru 0- Pe şoseaua Bucureşti-Plo- Finala „Cupei României'* la ţinut victoria în cinci probe.
ieşti s-au disputat duminică fotbal, desfăşurată duminică Aurel Vernescu a cîştigat trei ★
ig s s u s a a f lM i ■ aom ai ■aoain
dimineaţa finalele campionatu seară pe stadionul Republicii probe, iar Artimov^— Ivanov ZAGREB 3 (Agerpres). —
lui republican de ciclism in din Capitală între formaţiile — Terente — Calenic şi Su- Turneul internaţional femi
cursele contra cronometru pe Steaua Bucureşti şi Foresta hov — Serghei cite una. nin de handbal „Trofeul Za
echipe. Proba seniorilor desfă Fălticeni, s-a încheiat cu sco greb" a luat sfîrşit cu victoria
reprezentativei Iugoslaviei. E
F O T O - C R I T I C A şurată pe distanţa de 100 km rul de 6-0 (4-0) în favoarea fot chipa României s-a clasat pe
baliştilor de la Steaua. Goluri
s-a încheiat cu victoria forma
ţiei Dinamo I (Ciumeti. Rusu. le au fost marcate de Soo (2), ISTANBUL 3 (Agerpres). — locul doi. In ultima zi a tur
65.000 de spectatori au urmă
Cosma, Ciocan), care a înre Negrea, Voinea, S. Avram şi rit la Istanbul partida omagia neului, România a învins cu
gistrat timpul de 2h 20’46’\ Pe D. Popescu. lă de fotbal dintre o selecţio scorul de 13-7 (7-3) Polonia, iar
locurile următoare s-au clasat In deschidere s-a disputat nată internaţională şi echipa Iugoslavia a dispus cu 10-7
in ordine: Steaua I, la 39 se finala campionatului republi Galatasaray, organizată cu o-
cunde, Dinamo II la 55 secun can de juniori care a opus e (7-3) de Ungaria.
de, Voinţa la 4’04’\ Olimpia la chipele Rapid Bucureşti şi U
6’22’\ Cursa rezervată juniori niversitatea Cluj. Tinerii fotba
lor mari a revenit echipei Pe lişti clujeni au terminat învin
trolul Ploieşti, iar cea a junio gători cu scorul de 2-0 (1-0)
rilor mici formaţiei CSO Brăi prin punctele înscrise de Cri- P R O N O S P O R T
la. Tot ieri a avut loc finala şan şi Ţegean.
concursului republican pentru
biciclete de turism, cîştigatâ de REZULTATELE CONCURSULUI NR 26 DIN 2 IULIE 1967
Ştefan Kotoloş (Banat), crono HELSINKI 3 (Agerpres). — 1. Minobrad V. D. — Met. Răd. C. Vară 2-1 1
metrat pe 20 km cu timpul de La Tampere s-a desfăşurat 2. Foresta F. — Chimia Sv. Anulat
33’20”. un mare concurs internaţional 1. Textila Buh. — Ceahlăul P. N. 5-0 1
de caiac-canoe la care au par 4. Petrolul M. — Vict. Roman 1-0 1
ticipat sportivi din opt ţâri 5. Metalul Buzău — Flacăra M. 2-3 2
printre care şi România. Spor
Concursul internaţional de tivii români au dominat între 6. Metalul Tirgovişte — Poiana Cimp. 2-0 1
lupte greco-romane, desfăşurat cerile cîştigînd zece probe prin 7. Progr Flrâila — Oţelul Gl. ţ1 0-1 2
în Capitală, a luat sfirşit cu un Andrei Igorov (3), juniorul R. 8. Ancora Gl. — Gloria C.F.R. GJ. l» 6-0 1
frumos succes al sportivilor Rujan (2), Calabiciov-Covaliov 9. Stuful Tulcea — Portul C-ţa «1 3-3 X
români care s-au situat pe pri (2), Viorica Dumitru (2) şi Ni-
mul loc la 5 din cele 7 catego coarâ — Ivanov. 10. I.M.U.M. — Electrica C-ţa M 1-1 X
rii cuprinse în programul com 11. FI. roşie Buc. — Dinamo Vict. M 0-4 2
petiţiei. Meritorie a fost evo 12. Victoria Tg Jiu — Autorapid Cr 4-1 1
luţia luptătorilor noştri de ca O frumoasă comportare au 13. Progresul Strehaia Electrop. Cr. 1-0 1
tegoria cocoş (Ion Baciu, Ion avut sportivii români şi la con H
Alionescu, Cristen Marin) cla cursul internaţional de caiac- Fond de premii 142.997 lei.
saţi în primele 3 locuri Cam canoe de la Grunau. Ei au ob ANIŞOARA Foto : N. MOLDOVEANU
pionul european Simion Po-
pescu şi-a confirmat valoarea,
iar tînârul Gheorghe Berceanu
se anunţă ca o valoroasă spe 6.20 Să învăţăm un cînlec: „F re im ă lu l*
ranţă la categoria muscă. de Nelu lonescu ; 8,35 „T ra n d a fir de la
Luptătorul sovietic S. Ţela- Moldova* — melodii populare ; 9.30
rov şi campionul suedez Per Ochiul magic ; 10,03 V jria ţiu n i ji fugă
de Benjamin Rritten pe o (pml de Pur
Svensson s-au impus, de ase ceii : 10,30 Antologie de literatură u ni
menea, prin forţă şi o bună versală ; 11.15 Vorbeşte Moscova ; 12.06 18.00 In direct... Emisiune eennnmirn ;
pregătire tehnică, lată câştigă fflE M K ă S fiîjrT Solişti si form aţii artistice de amatori ; 18.30 Pentru enpii : A fost ndat.v .
13.00 Album folcloric ; 13.30
Ştiinţă,
torii în ordinea categoriilor (la m e a v o a s fr â tehnica, fantezie ; 15,00 Fragmente din „L e u l Ingim fat*: Film ul „U rllu T ;
categoria grea nu au avut loc opereta „Plutaşul de pe Bistriţa* de Fi- 19.00 Pentru tinerelul şcolar : 1001 de
întrebări ; 19.50 Telejurnalul de seara ;
întreceri): 52 kg Gh. Berceanu laret Barhu : 15.90 Ani de ucenicie De 19.50 Buletinul meteorologic : 20.00 A-
(România); 57 kg: I. Baciu buturi ; 16 00 Muzică uşoară de Andrei venlunle lui Robin Hood : 20.30 C abi
Pro;teanu si Ion Crislinoiu ; 16.20 M e
(România); 63 kg: S. Popescu A fort eînrlva hoţ; Bumerangul (,,'3 No- Radio-Prichindel ; 10.10 Curs de limba lodii populare interpretate la fluier ; net medical TV : 20.50 Oraşe }i nr.i-
se : 21.00 Teatru In studio : „D en jua n *
engleză ; 11,15 Pzruda soliştilor ;i a o r
(România); 70 kg: I. Gabor M ărfi iem liri «"): LO N E A : înainte de rlzbni chestrelor : Aurelian Andrceseu. Lucky 16.90 Actualitatea muzicală : 17,10 Con de Mnliere ; 22.00 Pe aripile valsului ;
(„M in e ru l"); L U P E N I: El G reto; N i
certul nr. 2 tn re minor pentru pian si
(Româuia); 78 kg: S Telarov meni nu voia «5 moară („C u ltu ra l"); Marinescu. Nicole Felia, Dean M artin orchestră de Mendelsiohn Bartnoldy ; 22.40 Pannramie ; 22.55 Telejurnalul Hc
(U.RSS.); 87 kg: Gh. Popovici V U LC A N : Monede a ntici ; ALBA ji form aţiile Horia Ropeea ji Paul Mau- 17.55 „Vocabularul dragostei’ — muzi- noapte.
Juana Gallo
(România); 97 kg; P. Svensson IU LIE IU L IA : („ÎS August") r („V icto ria ") riat ; 12,00 M elodii dc Adalbert W ink- efi njoară ; 18.20 Recital de noezie ;
19,30
ler ; 12.35 Viers, nai ei strune ;
TE1US
Cur.ibile
Price (i Nicolae
16 30 Cinlă Leontyne
(Suedia). Primul an de căsnicie; Z L A T N A : Cin Intîlnire eu melodia populară ji inter Herlea : 19,10 Curs de lim b* franceză :
tind despre A rirona; SEBEŞ: Cerul gi pretul preferai ; 14.95 M elodii pentru 19.S0 ..Poiana eu flo ri* — muzică uşoa
iadul („P rogresul"): Lovitura dc pe toate virstcle ; 15.05 Meridiane : Eveni ră ; 20.00 Mic concert de muzică româ
deapsă („Sebeşul"); APO LD U L DE mentul cultural al săptămînii ; l i 50 Mu- nească ; 20.90 Noapte buna. copii : ..Cei
GDANSK 2 (Agerpres) — SUS: D iligenta: O RAŞTIE: Leac contra lica de promenadă : 16.15 A rii din ope doi fraţi si vlntuP , poveste de Victoria
La Gdansk s-a disputat ieri dragostei („P a tria "); Catifeaua neagra re interpretate de Lucia Berceseu ; 17.10 Roman ; 21.05 Noi înregistrări de mu PENTRU 24 ORE
meciul internaţional de rugbi („F la căra "); Unora le place jazz.ul (gră In jir-te mărgărite : 17.40 Solist» vocali zică românească ; 21.30 Antena tinere Vreme călduroasă, eu eerul temporar
oaspeţi ai emisiunii „Studioul lînărului
între echipele Poloniei şi dină) ; CUGIR : F îfi înaripatul („7 N o interpret* in stagiunea 1966-1967 ; 16.05 tului ; 21.50 Cintâ G igliola C inquetli si noros dopă-amiaza cînd. local, vor că
iembrie") : Karaobol (grădini) i Moara
dea averse de ploaie însoţite de des
22,15 Opera —
Constantin Drăghici ;
României. Superiori în toate n i nc/oc (grădina „S tadion"); BRAD : Tribuna radio ; 18.30 Oda lim bii româ cronică a istoriei : „A ndrea Clienier* de cărcări electrice. V intul va sufla mo
D EVA: Moarica vine pe ploaie (cine-
compartimentele, prestînd un m alogrsful ,,P alrioM); Ape limpezi („A r- Dragă R rigiltc ; H AŢEG : Diplomatul ne 19 30 Sport ; 20 00 Radiogazeta de Giordano si ..Dialogul Carmelitelor* de derat din est ji nmd-esl Temperatura
Spoit ivii care se întrec pe stadionul din Deva aşteaptă de joc deschis, cu multe şarje reu la "); Regina cinleeclor (gradină); SIME- gol ; IL IA : Ce a-a inlîm plat eu Raby seară ; 20,50 La microfon Aurelia Falu- Poulene ; 23.07 M elodii romănejti ; 23.22 Staţionară, ziua va li ropfinsâ între 26
Rădnlu ; 21,05 Teatru radiofonie serial :
si 33 grade, iar noaptea între 14 ţi 19
multă vreme ca cineva să ia măsuri de reparare a instalaţiilor şite, rugbiştii români au repur R lA : învăţătorul din Vigcvano („M u - „Douăsprezece scaune* dc Uf si Petrov ; Concertul pentru violoncel si orchestră grade.
(grăd in i);
H U N E
rejul**); Depăjiiea
de apă din incinta tribunei Pind atunci, după eiorl. el sînt D O A R A : Momentul adevărului (,,Flacă 21.25 M elodii-magasin ; 22.15 De la mu de V irg il Thomson ; 23.45 M elodii lirice
zica uşoară la ja;,z ; 22.45 Moment poe
nevoiţi să se spele la cişmeaua de unde işi potolesc setea tat o victorie netă cu scorul de ra "); Pentru un pumn de dolari („Sidc- tic „S tejarul din B orzejli’ ; 22,50 Pre Buletine de ştiri ţi radiojurnale : PENTRU URMĂTOARELE
spectatorii. Pînâ ~}nd va mai continua să dăinuie acest aspect ? 28-3 (17-0) Cel mai bun jucă rnr sis 'u l"); Libelula (,,Siderurgia Iul" ludiul ..Terasa audientelor sub clar de 7.00 ; 9,00 ; 11.00 ; 13,00 ; 15.00 ;
grădină); Pe Donul lin iştit — scria I
In lotogrolie : Un lotbalisl de la Ştiinţa Petroşani, lăcind pla tor al echipei române a fost I- (,,Constructorul") ; C HELAR : Nc aiu- lună* si piesa „Seri la Granada* de 16.00 : 19,00 ; 22.00 ; 24,00 ; 2.55 (pro 2 ZILE
Debussy ; 2.02 M elodiile nopţii.
cului „duş'* după meci. Foto : I. TEREK măm răspunderea : T E L IU C : Fericirea PROGRAM UL I : R.00 Tot înainte ; gramul I) ; 7.30 ; 8,30 ; 10.00 ; 12.00 ;
rimescu, care a realizat singur in traistă ; PETROŞANI : Ma- 8,20 Moment poetic ; 8,25 La microfon, PROGRAM UL II ; 7.20 Polci pentru Vreme rsextabi 15. cu cerul temporar
De la munte,
noros ji cu averse
izolate de
13 puncte, rily o ; Olanderu! iburStor („R epublica")! melodia preferată ; 9.30 numeai ; 9,55 fanfară ; 8.00 lotermezzii de estradă i 14.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00 ; 23,00 ; 0,55 Temperatura îo u jo a ri scădere. ploaie,
la mare' — program
(programul II),
