Page 29 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 29
n c y i u i i o i f l
h! un rduara-Dc va
P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ Â R I L E, U N I Ţ I V A l
Aâ-iuuA.'w-
In lanurile coope
ratorilor din Geoagiu
Campania pentru slrîngerea te asemenea măsuri incit sâ re şi in bune condiţiunî întrea
cerealelor păioase a început sâ asigure folosirea din plin a fie ga recoltă de păioase din a
se desfăşoare din plin şi in u cărei ore bune de lucru in cest an.
nităţile agricole din .raionul cîmp.. Pentru eliberarea tere
Orâştie, Numai la cooperativa nului în vederea executării a
agricolă din Geoagiu de pil răturilor de vară şi însămîri- Gata pentru
dă, cultura griului şi orzului' taiea de culturi furajere, o
ocupă o suprafaţă de 481 hec presă de balotat paie caută sâ preluarea produselor
tare. Urmărirea cu atenţie a |inâ pasul cu combinele.
stadiului de maturizare a fie „Noi sîntem liotărîţi să nu Pentru depozitarea în bune
cărui lan în parte a permis pierdem nici un bob din re condiţiunî a recoltei din acest
ANUL XIX. NR. 3894 DUMINICA 9 IULIE 1967 4 PAGINI — 25 DANI cooperatorilor de aici sâ iden coltă, spunea inginerul uni an la Deva şi Sebeş sînt' pe
tifice Ia timp suprafeţele unde tăţii: Tocmai de aceea, ne am
pot intra combinele şi cosaşii/ îngrijit din vreme pentru pre terminale lucrările de constru
Astfel, încă din prima zi aici gătirea'în bune conditiurii a ire a incâ două magazii noi cu
s-au recoltat peste 10.000 hi; 1400.mc. spatii de depozitare o capacitate totală de 9000 to
orz. De asemenea, ieri toate a. cerealelor De asemenea, ne. Paralel cu aceasta între
prinderea regională pentru va
cele 4 combine conduse de me transportul recoltei din cîmp lorificarea produselor agrico
canizatori harnici ca loan Baci,
pînă la magazii se face cu a
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID Fetru Per|a, loan Muntean şi jutorul celor 3 autocamioane din lucrările de descărcare şi
le a luat măsuri şi în vederea
unei mari părţi
mecanizării
ale cooperativei şi a celor 500
Aurel Lai au început sâ lu
creze din plin
sint confirmate dc fapte. Ţă
După cum ne-a informat to de saci". Spusele inginerului manipulare a cerealelor Ast
varăşul loan Ghcorghiu, ingi ranii cooperatori din Geoagiu fel, la un număr dc 4 maga
nerul unităţii, aici au fost lua- sînt hotărîţi să slrîngâ la timp zii din Deva şi Sebeş' au fost
-------------------------------- * instalate 8 benzi transportoare
cuplate la uscâtoare de cerea
Şl DE STAT IN REGIUNEA BUCUREŞTI le Fiecare bandă poate trans
porta pină la 8 tone de ce
reale pe oră şi înlocuieşte
munca a 24 de oameni.
Noi cîmpuri
Sîmbătă, 8 iulie, în cea de-a treia zi a vizitei în regiunea Bucureşti, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Chi-
vu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Alexandru Drăghici, Iosif Banc, Manea Mănescu au fost oaspeţii ţăranilor coo miniere
peratori din Roseţi, ai constructorilor de pe şantierul Fabricii de prefabricate din Călăraşi, au vizitat întreprinderea In „amfiteatrele'* din .zo
na munţilor Poiana Ruscâ
agricolă de stat Lehliu, au făcut un popas la cîmpurile experimentale ale Institutului de cercetări pentru cereale şi so lac explorări intense
pentru punerea in valoare
a unor noi zâeâminle de
plante tehnice Fundulea.
minereuri. In cursul zilei
de vineri, de pildă, la Deva,
După-amiază, conducătorii de partid şi de stat s-au întâlnit cu activul regional de partid. un consiliu ştiinţific a avi
zat favorabil proiectele pen
tru valorificarea în viilor,
in zona Ghclar-nord, a unor
importante zăcăminte de
străduinţe
tea constructorilor
bilorul de folosire cu maximum
bătut de constructorii dc nave
Constructorii de nave de la începuturile aclivitălii lor sporite pentru a se menţine me de randament a timpului de lu minereu de fier. Astfel, pe
baza lucrărilor de explorări
cru. continuă sâ Iie scoase la
reu in pas cu tot ceea ce este
pină la lansarea celei de a -12-a
motonave de 2.000 tone. Investi nou în tehnica construcţiilor lumină noi rezerve în scopul efectuate pînă acum prjn
foraj, la diferite adincimi,
ţiile importante alocate au dus navale, pentru a realiza produ sporirii eficientei aclivitălii e rezervele dc minereu de
raportează... an de an la sporirea bazei teh- se care să so poată întrece cu exemplari a sarcinilor trasate fier din această zonă sint
conomice. pentru îndeplinirea
cele mai bune vase realizate
nico-materîale a întreprinderii
evaluate la circa 4.200000
In 1970 se va atinge o produc peste hotare. de cel de al IX-lea Congres al tone. Dc asemenea, se apre
ţie globală cu 67 la sulă mai In acliunea do aşezare pe ba Partidului Comunist Român ciază câ acesta cslc un cîmp
mare fală de 1966 Această ci ze ştiinţifice a producţiei şi a Intiinpinat cu urale si vii a minier cu formaţii geolo
Şantierul naval Olteniţa relatează că studiile Întreprinse fră prefigurînd chipul modern plauze. a luai apoi cuvîntul to gice de minereu foarte con
varăşul Nicolae Ceauşescu.
Toate navele au abordat mare în ultima vreme au permis al şantierului şi cere din par- muncii, a spus în încheiere vor- centra t.
le pavoaz, braţele macaralelor luarea unor măsuri privind fo Fabrica de produse refractare Alba Iulia : Aspect din
au devenit spontan uriaşe port- losirea judicioasă a timpului de secţia uscare-ardere.
drapele. La ţărm acostează va muncă, exploatarea raţională a
maşinilor şi utilajelor, îmbună
sul care poartă numele acestui tăţirea organizării secţiilor de Ridicarea nivelului activităţii
tinăr şantier naval al ţârii şi
pe bordul căruia se află condu bază, a transportului Intern u-
cători de partid şi de stat. z.inal etc. Conducătorii de partid
In uralele şi aclamoliile en şi de stat, apreciind rezultatele Al treilea spectacol Manuale pentru
folosirii mai economice— sarcina esenţiala
tuziaste ale miilor de construc obţinute pînă acum. au subli
tori navali, oaspelii sint întîm- niat necesitatea
pinati de reprezentanţi al or depline a noilor rezerve şi po al fazei regionale noul an şcolar
ganelor locale de partid şi de sibilităţi existente.
slat. Esle prez.enl Mihai Mari- După încheierea vizitei în
ncscu. ministrul industriei con secţiile şantierului, gaz,dele o a tuturor îi Vacanta elevilor se află in plină actua
strucţiilor de maşini. In faţa u feră oaspeţilor machete ale u Timp de două zile (ieri şi azj), la Guca- litate, dar în acest timp, prin grija cadre
nor grafice şi machete de na nor nave construite pe acest barza are loc al treilea spectacol, contînd
pentru faza regională a celui-de-al V)U-
ve. directorul şantierului, ing şantier. lor didactice, constructorilor, a lucrători- i
Ion Crlstea, informează pe con In încheierea vizitei, pe şan Ica Concurs pe Iară al artiştilor amatori lor de la C.L D.C., se fac pregătiri intense
ducătorii de partid şi de slat tier are loc un entuziast mi Se întrec formalii corale, instrumentale, pentru deschiderea noului an şcolar. Pe
despre munca şi realizările con ting. Salutînd cu bucurie pre- Cuvintarea tovarăşului dansatori, solişti de muzică populară şi
structorilor de pe şantier, des z.cnla conducătorilor de partid uşoară din raioanele Brad, 11 ia şi oraşul aceast.i linie se înscrie şi distribuirea pină
pre perspectivele de dezvolta regional Deva. Sint «aduse in scenă, cu a- acum la centrele de raioane în cadrul re
şi de stat in mijlocul locuito
re ale acestuia. In preajmă se rilor oraşului şi raionului Olte cest prilej, cele mai frumoase cînfece şi giunii noastre a manualelor şcolare care
află in diferite faze de construc niţa. primul secretar al comi obiceiuri folclorice de pe aceste meleaguri, se acordă gratuit elevilor din clasele f-XH
ţie numeroase nave. mărturie tetului raional de partid. Ma NICOLAE : ea u s es c u valorificate cu măiestrie şi a căror valoare se ridică la 2 957.000 lei.
grăitoare a măiestriei muncito rin Nisinaşii. a arătat în cuvîn-
rilor. inginerilor şi tehnicienilor t li 1 său că umilul tîrguşor de ii
de pe şantier, care intr-un timp la vărsarea Argeşului în Dună
scurt au riohîndit o preţioasă re. fosta schelă de transport a
experienţă în acest domeniu. cerealelor — cum era descrisă la Olteniţa
Pornind de la un modest atelier Olteniţa de Vlahulă în .Româ
de construcţii şi reparat bărci nia pitorească" — îşi înscrie REGIONALĂ C. F. R.
pescăreşti, ei au reuşit în mai astăzi numele printre oraşele
puţin de 10 ani. să conslruias- tării cuprinse în rilmul înnoitor Pragî tovarăşi, pe această linie a început să Sîntein convinşi că clasa noas
ră nu mai puţin de 61 de tipuri al industrializării socialiste Inainlo de toate vă transmit se lucreze, pe baza hotărîrilor tră muncitoare, ţărănimea, in
de nave fluviale şi maritime Urmaşii hamalilor din port, ai dv., muncitorilor şantierului recentei plenare a Comitetu telectualitatea vor îndeplini in
rele mai bune condiţii si vor
Ca urmare a investiţiilor efec dulgherilor de bărci pescăreşti, naval, tuturor locuitorilor ora lui nostru Central, la elabo depăşi sarcinile planului cin DEVA LA ÎNCEPUT DE DRUM
tuate pentru lărgire şi moder de acum 25 de ani — a spus şului O l t e n i ţ a , un salut rarea noului plan cincinal Noi
nizare, în perioada 1060-1066 de vorbitorul, construiesc astăzi călduros din partea Comitetu dorim ca, un indu-ne forţele, or- cinal. Şi sînfom încredinţaţi câ
pe catete şantierului au pornit nave moderne de 2.000 tone şi lui Central al partidului. Am gani/îndu-ne mai bine activita muncitorii de fa şantierul na De cîteva zile în regiunea dul înalt de industrializare o de materii prime şi materia
pe drumul fără pulbere al ape în curînd de 5000 tone. ascultat cu interes cele rela tea. gospodărind mai bine m ij val Olteniţa şi din alte între Hunedoara a început sâ-şi regiunii Hunedoara. le pe culca foraiâ. precum şi
lor peste 140 de vase de pasa Anii cincinalului, a continuat tate de tovarăşul Cristea, di loacele materiale şi financia prinderi ale oraşului îşi vor a desfăşoare ac!ivilalea o nouă Luînd cuvîntul in prima şe sporirea iraficului de călători.
geri. motonave de 2.000 tone. el. sînt ani de avînt pentru lo rectorul şantierului, şi de cei re de care dispunem, să reuşim duce si în viilor din plin con unitate economică. Este vorba dinţă de lucru a Direcţiei re N:e-am adresai tovarăşului
dragi maritime şi fluviale, re cuitorii raionului Olteniţa. Aici lalţi tovarăşi privind rezulta ca intr-un termen relativ scurt tribuia la progresul general despre Direcţia regională gionale, tovarăşul Ghcorghe inginer Nirnţne Slan, directo
morchere ele. Dintre acestea, o a început construirea celei mai tele obţinute in muncă de cei să lichidăm definitiv râmînc- aî patriei noastre socialiste C.F.R Deva. Călin, prim-seerelar al Comi rul Direcţiei regionale C.F.R.
bună parte au fost exportate. mari filaturi de bumbac şi fire 2.500 de salariaţi ai şantieru rea în urmă, iar România so (aplauze îndelungate). Aşa cum a subliniat tovară tetului regional Hunedoara a! Deva penlru a cunoaşte mă
Vizita conducătorilor de par sintetice din tară. vor lua fiinţă lui, colectiv care-şi îndeplineş cialistă să ajungă la nivelul Doresc, în încheiere, sâ vă şul Dorian Dânâlnrhc — mi PC.R., a adresat „colectivelor surile ce vor fi luate în vede
tid şi de stat la acest şantier un modern combinai de îngră- te cu cinste sarcinile trasate ţăr ilor avansate Realizările de urez din tontă inima noi s u c nistrul Căilor Ferate, în prima? dc ceferişti din regiune, lu rea asigurării dosfă-uirâpi nor
coincide cu un eveniment deo şare a taurinelor, un nou S.M.T, de partid Lansarea spărgăto pină acum constituie o garan cese în activitatea dv., sâ pro şedinţă de lucru a noii uni crătorilor direcţiei, urări de male a Laurului feroviar în
sebit de important în activita în comuna Herăşti, noi institu rului de gheată „Viteazul", la ţie că vom îndeplini progra duceţi nave şi mai bune. de tăţi feroviare la care au par succes în îndeplinirea sarci perioada re va urma.
tea constructorilor de nave — ţii social-culturalc Alături de care am asistat, constituie o mul, sarcinile pe care ni le 2.000. si chiar de 5 000 tone. ticipat lucrătorii Direcţiei re nilor mari ce )e revin. Scolînd — In activitatea noastră por-
lansarea spărqălorului de ghea industrie şi sub influenta ei bi mărturie a hărniciei şi price propunem Izvorul acestei cer care. strâbâtînd fluviile. sâ gionale C.F R., conducătorii u- în evidenţă faptul câ înfiin n:m de la premisa ră Direcţia
tă si salvatorului do nave .V i nefăcătoare. se dezvoltă inten perii colectivului de munci titudini îl constituie politica ducă . vestea despre hărnicia nilâţilor de pe raz.a regiona ţarea Direcţiei regionale C.F.K. rogi nula C.F.R. Deva a fost
teazul". Vasul reprezintă o siv şi multilateral agricultura tori, tehnicieni şi ingineri ai marxist-leninistă a Partidului muncitorilor, tehnicienilor şi lei, delegaţi din partea bene Deva a fost impusă de condi creată pentru a satisface ope
construcţie solidă, dotată cu raionului. acestui şantier. Cunoaştem re Comunist Român, hărnicia cla inginerilor din Olteniţa Lu ficiarilor şi ai direcţiilor regio ţiile create in regiunea Hune rativ necesităţile de transport
tot ce este necesar pentru a Vizita dumneavoastră in ora zultatele obţinute aici în de sei muncitoare, a întregului mea sâ spună : iată ce munci nale limitrofe — crearea Di doara ca urmare a înfăptuirii ale unitâţilor beneficiare —
deschide cale liberă navigaţiei şul şi raionul Olteniţa, a înche cursul ultim ilor ani, ca şi în nostru popor, care urmează tori buni sînt românii, şi mai recţiei regionale C.F.R. Deva consecvente a politicii partidu ne-a declarat dinsnl. Penlru
şi pentru a putea salva navele iat vorbitorul, va stimula hăr prima jumătate a anului în neabătut politica partidului, cu seamă cei din Olteniţa, se înscrie, în complexul de mă lui de industrializare socialis aceasta va Ircbui sâ facem o
aflate în primejdie. Din rela nicia şi entuziasmul cu care lo curs. Ele sînt bune. Prin mun ştiind că aceasta corespunde care fac lucruri bune — dacă suri luate, de partid pentru tă a ţârii, vorbitorul s-a re analiză amănunţită a capaci
tările specialiştilor rezultă că cuitorii acestor meleaguri înfăp ca dv. aduceţi un aport însem pe deplin intereselor sale vi te sui pe navele construite de dezvoltarea şi modernizarea ferit la problemele complexe tăţilor pe care Ic avem Dispu
..Viteazul" nu are limită de na- tuiesc politica partidului pusă nat. alături de celelalte colec tale (aplauze pu(ernîce). ei nu ti-e frică sâ mergi eu ele continuă’ a; traficului feroviar pe care le ridică, atît în pre nem de trei regulatoare de
viqatie, ceea ce în limbaj ma în slujba înfloririi scumpei tive din oraşul dv., din regiu Desigur, tovarăşi, va fi ne Vă doresc mullă sănătate şi de mărfuri şi călători. înfiin zent, cît mai ales în perspec circulaţie, la Petroşani. Sime-
rinăresc înseamnă că el poate noastre patrii — România so nea Bucureşti, la înfăptuirea cesar să depunem in continua fericire Ia toţi ! (aplauze pu ţarea noii unitătî de îndru tivă. economia regiunii. Toate
străbate mări şi oceane, rez.is- cialistă. vastului program de dezvolta re eforturi pentru o mai bună ternice, urale). S POP
lînd celor mai grele încercări. Luînd cuvîntul în cadrul mi re în ritm rapid a industriei organizare a întregii noastre Oaspeţii se îndreaptă apoi mare ,şi control a apărut ca o acestea implică transportarea
Moment solemn. In lumina tingului. muncitorul fruntaş Ta- noastre socialiste elaborat de activităţi, pentru întărirea dis spre oraşul Olteniţa De o par necesitate determinată de gra- operativă a unui mare volum (Continuare in pag. a 3-a)
multicolora a focurilor de arti che Cernlca a spus: Vă rapor Congresul al IX-lea al PC.R. ciplinei în producţie, spre, a te si de alta a şosetei, de-a lun
ficii. navele din preajma şantie tăm cu mîndrie că la şantierul Pentru frumoasele rezultate folosi cu chibzuinţă fiecare mi gul traseului, mii de oameni îşi .
nut de muncă; numai astfel
rului îşi contopesc sunetul si naval Olteniţa 1.100 muncitori obţinute pînă acum, vă feli vom putea obţine creşterea ra manifestă sentimentele dc dra
renelor cu uralele muncitorilor îşi perfecţionează pregătirea cităm din toată inima (aplau goste pentru Partidul Comu
şi aplauzele oaspeţilor, salutînd -profesională în cadrul diferite ze puternice). pidă a bogăţiei patriei şi oe nist Român. pentru patria .
lansarea „Viteazului" pe catar lor forme de calificare. 150 de In următorii ani şantierul această bază să creăm condi noastră socialistă Pe pan
gele căruia flutură tricolorul tineri urmează liceul seral, iar dv va cunoaşte o dezvoltare ţii pentru ridicarea continuă a glica diurnului. în fata ma
nivelului de viaţă al întregu
românesc şi steagul partidului. alţii sînt studenţi la Institutul continuă. Aceasta, precum şi şinilor sînt aşternute adevărate
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu politehnic. In centrul preocupă construirea în oraş a unei în lui popor. covoare de flori, mii de stequle-
marchează evenimentul lansării rilor muncitorilor noştri se a- treprinderi cu peste 3.000 de După cum ştiţi, recenta ple ţe şi eşarfe mnUicolore între
vasului prin tradiţionala spar îlă creşterea priceperii şl mă muncitori, va contribui la si nară a Comitetului Central al gesc cadrul sărbătoresc.
gere a sticlei de şampanie de iestriei lor profesionale, ştiind tuarea oraşului Olteniţa în partidului a hotărît ca. înce- După ce au vizitat Şantierul
bordajul navei Gestul simboli că în acest fel pol contribui rîndul centrelor muncito pînd de Ia 1 august, să fie ri naval Olteniţa, conducătorii de
zează urarea ca tot ce se va mai mult la ridicarea nivelului reşti dezvoltate din tara dicate salariile mici. realizând- partid si de stat au fost în
atinqe de navă să se sfarme, iar tehnic al producţiei, la realiza noastră. Aceste preocupări astfel cu un an mai devreme cursul zilei * oaspeţii In-
ea să străbată orice eforturi rea unor produse de bună cali constituie parte integrantă a sarcina trasată de Congresul »-*'nnnderii agricole dc stat
Oaspeţii vizitează balele şan tate politicii partidului nostru de a! rX-lea privind stabilirea sa Ulmenl. una dintre cele mal
de
industrializare socialistă.
tierului. unde sini trasate contu Cei 2.1 de ani de la elibera ridicare treptată a tuturor ra lariului minim la 700 de tei. moderne unilăti din aqricullura
Faptul că am reuşit să luăm
rurile viitoarelor vase Gazdele rea tării, ani pe care i-am trăit ioanelor şi localitălilor care au aceste măsuri încă de acum. raionului Olteniţa, specializată
dau explicaţii asupra caracteris muncind şi construind, a ară moştenit din trecut o slabă se datoreşte producţiei obţi în creşterea si ingrăsarea pe
cale industrială a porcinelor. La
ticilor navelor atlale în lucru, tat vorbitorul, dovedesc din dezvoltare economică. nute în îndeplinirea planului intrarea în înlreorindere. con
arătînd că. în ultimii ani, şan plin că Partidul Comunist Ro Dv., locuitori ai oraşului Ol din industrie, atît în 1966, rit ducătorii de partid si de stat
teniţa. vă mîndriţi pe drept şi în primele 6 luni ale aces
tierul a fost dotat cu numeroa mân nu cunoaşte |el mai înalt cuvlnt cu ceea ce ntî realizat tui an, re7.ultatelor obţinute sini întimpinati de Angelo Mi-
se utilaje moderne si s-au ex decît fericirea poporului CI a întregul nostru popor are te în agricultură anul trecut şi culescn. prim-viceprcsedintc al
tins spatiile de producţie. In exprimat recunoştinţa fierbinte mei să se mîndreascâ, să fie perspectivelor bune din acest Consiliului Sunerinr al Agricul
turii. inginerul Nicolae Balinuş
prez.enl sînt efectuate însemna fa(ă de grija pe care o poartă mulţumit cu ceea ce a înfăp an Am putut adopta aceste — directorul LA.S. THmeni. de
te lucrări de Investiţii la cale partidul pentru dezvoltarea ţă tuit. Cunoaşteţi că realizările măsuri datorită faptului că specialist) si numeroşi lucrători
obţinute în dezvoltarea indus
muncitorimea, ţărănimea, in
le de lansare tn vederea con rii. bunăstarea celor ce mun triei, agriculturii, a stiintei si telectualii au reuşit nu numai al întreprinderii
In fata unor grafice si pano
struirii unor nave de 5 000 tone. cesc. pentru forţa şl viitorul pa culturii sînt bune. Dar în ace sâ îndeplinească dar să şi de uri ilustrative are loc o discu
Conducătorii do partid $î de triei noastre, pentru acţiunile laşi timp ştim, tovarăşi, că păşească sarcinile de plan pri ţie cu caracter de lucru Direc
slat se interesează de modul energice, pătrunse de realism şi mai avem mult de făcut pen vind creşterea producţiei de torul ţn P e n r în r le r ţi nrezintâ oas
tru a asigura ca (ara noastră bunuri materiale, a producti
cum sînt utilizate maşinile şi a răspundere’ fată de pacea ome să devină o tară cu o indus vităţii muncii, realizarea de peţilor fluxul Mino'ooîc al
gregatele din dolatia şantieru nirii, pe care partidul şi guver trie avansată, să ajungă la ni economii. Stă deci în puterea combinatului Gradul înalt dc
mecanizare si automatizare a
lui. de folosirea spatiilor con nul tării le întreprind pe plan velul ţărilor dezvoltate din noastră, a tuturor, ca muncind producţiei nermile realizarea li
struite. dc măsurile luate pen internaţional punct de vedere economic. Pe cu hărnicie, obtinînd rezultate nei productivităţi sunenoaro a
tru o mai judicioasă organizare In cuvîntul său. Inginerul această linie se înscrie si pro tot mai bune în întreaga acti muncii De la bucătăriile care
gramul de dezvoltate multila vitate. sâ creăm condiţii pen „Promenada" aeriană a colacilor de sîrmâ produsă la C.S Hunedoara este ultimul
a muncii şi reducerea preţului Ion Crislea — directorul şan terală a ţării, adoptat de Con tru ridicarea continuă a nive drum al produsului finit, timp in care se răceşte, spre hala de depozitare.
de cost. Directorul şantierului. tierului, a evocat drumul stră gresul al IX-Iea al partidului, lului de viaţă al poporului. (Continuare In pag. a 2-a) Foto : I. TEREK
i