Page 29 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 29

n c y i u i i o i f l
                                                              h! un rduara-Dc va
                                                                                                          P R O L E T A R I  D I N  T O A T E  Ţ Â R I L E,  U N I Ţ I  V A l
                                                             Aâ-iuuA.'w-
                                                                                                                                                                In lanurile  coope­





                                                                                                                                                                ratorilor  din  Geoagiu




                                                                                                                                                                  Campania  pentru  slrîngerea   te  asemenea  măsuri  incit  sâ  re   şi  in  bune  condiţiunî  întrea­
                                                                                                                                                                cerealelor  păioase  a  început  sâ   asigure  folosirea  din  plin  a  fie­  ga  recoltă  de  păioase  din  a­
                                                                                                                                                                se  desfăşoare  din  plin  şi  in  u­  cărei  ore  bune  de  lucru   in   cest  an.
                                                                                                                                                                nităţile  agricole   din  .raionul   cîmp..  Pentru  eliberarea  tere­
                                                                                                                                                                Orâştie,  Numai  la  cooperativa   nului  în  vederea  executării  a­
                                                                                                                                                                agricolă  din  Geoagiu  de  pil­  răturilor  de  vară  şi  însămîri-   Gata  pentru
                                                                                                                                                                dă,  cultura  griului  şi  orzului'   taiea  de  culturi  furajere,  o
                                                                                                                                                                ocupă  o  suprafaţă  de  481  hec­  presă  de  balotat  paie  caută  sâ   preluarea  produselor
                                                                                                                                                                tare.  Urmărirea  cu  atenţie  a   |inâ  pasul  cu  combinele.
                                                                                                                                                                stadiului  de  maturizare  a  fie­  „Noi  sîntem  liotărîţi  să  nu   Pentru  depozitarea  în  bune
                                                                                                                                                                cărui  lan  în  parte  a  permis   pierdem  nici  un  bob  din  re­  condiţiunî  a  recoltei  din  acest
                         ANUL  XIX.  NR.  3894                             DUMINICA  9  IULIE  1967                            4  PAGINI  —  25  DANI           cooperatorilor  de  aici  sâ  iden­  coltă,  spunea  inginerul   uni­  an  la  Deva  şi  Sebeş  sînt'  pe
                                                                                                                                                                tifice  Ia  timp  suprafeţele  unde   tăţii:  Tocmai  de  aceea,  ne  am
                                                                                                                                                                pot  intra  combinele  şi  cosaşii/   îngrijit  din  vreme  pentru  pre­  terminale  lucrările  de  constru­
                                                                                                                                                                Astfel,  încă  din  prima  zi  aici   gătirea'în  bune  conditiurii  a   ire  a  incâ  două  magazii  noi  cu
                                                                                                                                                                s-au  recoltat  peste  10.000  hi;   1400.mc.  spatii  de  depozitare   o  capacitate  totală  de  9000  to­
                                                                                                                                                                orz.  De  asemenea,   ieri  toate   a. cerealelor   De   asemenea,   ne.  Paralel  cu  aceasta  între­
                                                                                                                                                                                                                            prinderea  regională  pentru  va­
                                                                                                                                                                cele  4  combine  conduse  de  me­  transportul  recoltei  din  cîmp   lorificarea  produselor  agrico­
                                                                                                                                                                canizatori  harnici  ca  loan  Baci,
                                                                                                                                                                                              pînă  la  magazii  se  face  cu  a­
                VIZITA  CONDUCĂTORILOR  DE  PARTID                                                                                                              Fetru  Per|a,  loan  Muntean  şi   jutorul  celor  3  autocamioane   din  lucrările  de  descărcare  şi
                                                                                                                                                                                                                            le  a  luat  măsuri  şi  în  vederea
                                                                                                                                                                                                                                        unei  mari  părţi
                                                                                                                                                                                                                            mecanizării
                                                                                                                                                                                              ale  cooperativei  şi  a  celor  500
                                                                                                                                                                Aurel  Lai  au  început  sâ  lu­
                                                                                                                                                                creze  din  plin
                                                                                                                                                                                              sint  confirmate  dc  fapte.  Ţă­
                                                                                                                                                                  După  cum  ne-a  informat  to­  de  saci".  Spusele  inginerului   manipulare  a  cerealelor  Ast­
                                                                                                                                                                varăşul  loan  Ghcorghiu,  ingi­  ranii  cooperatori  din  Geoagiu   fel,  la  un  număr  dc  4  maga­
                                                                                                                                                                 nerul  unităţii,  aici  au  fost  lua-  sînt  hotărîţi  să  slrîngâ  la  timp  zii  din  Deva  şi  Sebeş' au  fost
                                                                                                                                                                                             --------------------------------  *  instalate  8  benzi  transportoare
                                                                                                                                                                                                                            cuplate  la  uscâtoare  de  cerea­
              Şl  DE  STAT  IN  REGIUNEA  BUCUREŞTI                                                                                                                                                                         le  Fiecare  bandă  poate  trans­
                                                                                                                                                                                                                            porta  pină  la  8  tone  de  ce­
                                                                                                                                                                                                                            reale  pe  oră  şi  înlocuieşte
                                                                                                                                                                                                                            munca  a  24  de  oameni.
                                                                                                                                                                                                                              Noi  cîmpuri
                               Sîmbătă,  8  iulie,  în  cea  de-a  treia  zi  a  vizitei  în  regiunea  Bucureşti,  tovarăşii  Nicolae  Ceauşescu,  Chi-
                     vu  Stoica,  Alexandru  Bîrlădeanu,  Alexandru  Drăghici,  Iosif Banc, Manea Mănescu au  fost oaspeţii  ţăranilor coo­                                                                                       miniere

                     peratori din Roseţi, ai constructorilor de pe şantierul Fabricii de prefabricate din Călăraşi, au vizitat întreprinderea                                                                                  In  „amfiteatrele'*  din .zo­
                                                                                                                                                                                                                             na  munţilor  Poiana  Ruscâ
                     agricolă de stat Lehliu, au făcut  un popas la  cîmpurile  experimentale ale Institutului de cercetări  pentru  cereale şi                                                                              so  lac  explorări   intense
                                                                                                                                                                                                                             pentru  punerea  in  valoare
                                                                                                                                                                                                                             a  unor  noi  zâeâminle   de
                     plante  tehnice  Fundulea.
                                                                                                                                                                                                                             minereuri.  In  cursul   zilei
                                                                                                                                                                                                                             de  vineri,  de  pildă,  la  Deva,
                               După-amiază,  conducătorii  de  partid  şi  de  stat  s-au  întâlnit  cu  activul regional de partid.                                                                                         un  consiliu  ştiinţific  a  avi­
                                                                                                                                                                                                                             zat  favorabil  proiectele  pen­
                                                                                                                                                                                                                             tru  valorificarea  în  viilor,
                                                                                                                                                                                                                             in  zona  Ghclar-nord,  a  unor
                                                                                                                                                                                                                             importante  zăcăminte   de
                                                                                                                       străduinţe
                                                                                                     tea  constructorilor
                                                                                                                                   bilorul  de  folosire  cu  maximum
                                                                       bătut  de  constructorii  dc  nave
                Constructorii  de  nave                                de  la  începuturile  aclivitălii  lor   sporite  pentru  a  se  menţine  me­  de  randament  a  timpului  de  lu­                                    minereu  de  fier.  Astfel,  pe
                                                                                                                                                                                                                             baza  lucrărilor  de  explorări
                                                                                                                                   cru.  continuă  sâ  Iie  scoase  la
                                                                                                     reu  in  pas  cu  tot  ceea  ce  este
                                                                       pină  la  lansarea  celei  de  a  -12-a
                                                                       motonave de  2.000 tone.  Investi­  nou  în  tehnica  construcţiilor   lumină  noi  rezerve  în  scopul                                               efectuate  pînă  acum   prjn
                                                                                                                                                                                                                             foraj,  la  diferite  adincimi,
                                                                       ţiile  importante  alocate  au  dus   navale,  pentru  a  realiza  produ­  sporirii  eficientei  aclivitălii  e­                                      rezervele  dc  minereu   de
                           raportează...                               an  de  an  la  sporirea  bazei  teh-   se  care  să  so  poată  întrece  cu   exemplari  a  sarcinilor  trasate                                      fier  din  această  zonă  sint
                                                                                                                                   conomice.  pentru  îndeplinirea
                                                                                                     cele  mai  bune  vase  realizate
                                                                       nico-materîale  a  întreprinderii
                                                                                                                                                                                                                             evaluate  la  circa  4.200000
                                                                       In  1970  se  va  atinge  o  produc­  peste  hotare.        de  cel  de  al  IX-lea  Congres  al                                                      tone.  Dc  asemenea,  se  apre­
                                                                       ţie  globală  cu  67  la  sulă  mai   In  acliunea  do  aşezare  pe  ba­  Partidului  Comunist  Român                                                 ciază  câ  acesta  cslc  un  cîmp
                                                                       mare  fală  de  1966  Această  ci­  ze  ştiinţifice  a  producţiei  şi  a   Intiinpinat  cu  urale  si  vii  a­                                       minier  cu  formaţii  geolo­
             Şantierul   naval   Olteniţa   relatează  că  studiile  Întreprinse   fră  prefigurînd  chipul  modern                plauze.  a  luai  apoi  cuvîntul  to­                                                     gice  de  minereu  foarte  con­
                                                                                                                                   varăşul  Nicolae  Ceauşescu.
           Toate  navele  au  abordat  mare­  în  ultima  vreme  au  permis   al  şantierului  şi  cere  din  par-  muncii,  a spus  în  încheiere  vor-                                                                     centra t.
           le  pavoaz,  braţele  macaralelor   luarea  unor  măsuri  privind  fo­                                                                                     Fabrica  de  produse  refractare  Alba  Iulia  :  Aspect  din
           au  devenit  spontan  uriaşe  port-   losirea  judicioasă  a  timpului  de                                                                              secţia  uscare-ardere.
           drapele.  La  ţărm  acostează  va­  muncă,  exploatarea  raţională  a
                                         maşinilor  şi  utilajelor,  îmbună­
           sul  care  poartă  numele  acestui   tăţirea  organizării  secţiilor  de  Ridicarea  nivelului  activităţii
           tinăr  şantier  naval  al  ţârii  şi
           pe  bordul  căruia  se  află  condu­  bază,  a  transportului  Intern  u-
           cători  de  partid  şi  de  stat.  z.inal etc. Conducătorii  de partid
             In  uralele  şi  aclamoliile  en­  şi  de  stat,  apreciind  rezultatele                                                                               Al  treilea  spectacol                            Manuale  pentru
                                                         folosirii  mai  economice— sarcina  esenţiala
           tuziaste  ale  miilor  de  construc­  obţinute  pînă  acum.  au  subli­
           tori  navali,  oaspelii  sint  întîm-   niat  necesitatea
           pinati  de  reprezentanţi  al  or­  depline  a  noilor  rezerve  şi  po­                                                                                  al  fazei  regionale                              noul  an  şcolar
           ganelor  locale  de  partid  şi  de   sibilităţi  existente.
           slat.  Esle  prez.enl  Mihai  Mari-   După  încheierea   vizitei  în
           ncscu.  ministrul  industriei  con­  secţiile  şantierului,  gaz,dele  o­  a  tuturor  îi                                                                                                               Vacanta  elevilor  se  află  in  plină  actua­
           strucţiilor  de  maşini.  In  faţa  u­  feră  oaspeţilor  machete  ale  u­                                                                                Timp  de  două  zile  (ieri  şi  azj),  la  Guca-  litate,  dar  în  acest  timp,  prin  grija  cadre­
           nor  grafice  şi  machete  de  na­  nor  nave  construite  pe  acest                                                                                    barza  are  loc  al  treilea  spectacol,  contînd
                                                                                                                                                                   pentru  faza  regională  a  celui-de-al  V)U-
           ve.  directorul  şantierului,  ing   şantier.                                                                                                                                                         lor  didactice,  constructorilor,  a  lucrători-  i
           Ion  Crlstea,  informează  pe  con­  In  încheierea  vizitei,  pe  şan­                                                                                 Ica  Concurs  pe  Iară  al  artiştilor  amatori   lor  de  la  C.L D.C.,  se  fac  pregătiri  intense
           ducătorii  de  partid  şi  de  slat   tier  are  loc  un  entuziast  mi­                                                                                Se  întrec  formalii  corale,   instrumentale,   pentru  deschiderea  noului  an  şcolar.  Pe
           despre  munca  şi  realizările  con­  ting.  Salutînd  cu  bucurie  pre-   Cuvintarea tovarăşului                                                       dansatori,  solişti  de  muzică  populară  şi
           structorilor  de  pe  şantier,  des­  z.cnla  conducătorilor  de  partid                                                                                uşoară  din  raioanele  Brad,  11 ia  şi  oraşul  aceast.i  linie  se  înscrie  şi  distribuirea  pină
           pre  perspectivele de  dezvolta­                                                                                                                        regional  Deva.  Sint  «aduse  in  scenă,  cu  a-  acum  la  centrele  de  raioane  în  cadrul  re­
                                          şi  de  stat  in  mijlocul  locuito­
           re  ale  acestuia.  In  preajmă  se   rilor  oraşului  şi  raionului  Olte­                                                                             cest  prilej,  cele  mai  frumoase  cînfece  şi  giunii  noastre  a  manualelor  şcolare  care
           află  in  diferite  faze de construc­  niţa.  primul  secretar  al  comi­                                                                               obiceiuri  folclorice  de  pe  aceste  meleaguri,  se  acordă  gratuit  elevilor  din  clasele  f-XH
           ţie  numeroase  nave.  mărturie   tetului  raional  de  partid.  Ma­  NICOLAE : ea u s es c u                                                           valorificate  cu  măiestrie                   şi  a  căror  valoare  se  ridică  la  2 957.000  lei.
           grăitoare  a  măiestriei  muncito­  rin  Nisinaşii. a arătat în  cuvîn-
           rilor.  inginerilor  şi  tehnicienilor   t li 1  său  că  umilul  tîrguşor  de                                                                                                                ii
           de  pe  şantier,  care  intr-un  timp   la  vărsarea  Argeşului  în  Dună­
           scurt  au  riohîndit  o  preţioasă   re.  fosta  schelă  de  transport  a
           experienţă  în  acest  domeniu.   cerealelor  —  cum  era  descrisă                   la  Olteniţa
           Pornind  de  la  un  modest  atelier   Olteniţa  de  Vlahulă  în  .Româ­
           de  construcţii  şi  reparat  bărci   nia  pitorească"  —  îşi   înscrie                                                                                                            REGIONALĂ  C.  F.  R.
           pescăreşti,  ei  au  reuşit  în  mai   astăzi  numele  printre  oraşele
           puţin  de  10  ani.  să  conslruias-   tării  cuprinse  în  rilmul  înnoitor   Pragî  tovarăşi,  pe  această  linie  a  început  să   Sîntein  convinşi  că  clasa  noas­
           ră  nu  mai  puţin  de  61  de  tipuri   al   industrializării   socialiste   Inainlo  de  toate  vă  transmit   se  lucreze,  pe  baza  hotărîrilor   tră  muncitoare,  ţărănimea,  in­
           de  nave  fluviale  şi  maritime   Urmaşii  hamalilor  din  port,  ai   dv.,  muncitorilor  şantierului   recentei  plenare  a  Comitetu­  telectualitatea  vor  îndeplini  in
                                                                                                                                   rele  mai  bune  condiţii  si  vor
           Ca  urmare  a  investiţiilor  efec­  dulgherilor  de  bărci  pescăreşti,   naval,  tuturor  locuitorilor  ora­  lui  nostru  Central,  la  elabo­  depăşi  sarcinile  planului  cin­ DEVA  LA ÎNCEPUT  DE  DRUM
           tuate  pentru  lărgire  şi  moder­  de  acum  25  de  ani  —  a  spus   şului  O l t e n i ţ a ,   un  salut   rarea  noului  plan  cincinal  Noi
           nizare,  în  perioada  1060-1066  de   vorbitorul,  construiesc  astăzi   călduros  din  partea  Comitetu­  dorim ca, un indu-ne  forţele, or-   cinal.  Şi  sînfom  încredinţaţi  câ
           pe  catete  şantierului  au  pornit   nave  moderne  de  2.000  tone  şi   lui  Central  al  partidului.  Am   gani/îndu-ne mai bine  activita­  muncitorii  de  fa  şantierul  na­  De  cîteva  zile  în  regiunea   dul  înalt  de  industrializare  o   de  materii  prime  şi  materia­
           pe  drumul  fără  pulbere  al  ape­  în  curînd  de  5000  tone.  ascultat  cu  interes  cele  rela­  tea.  gospodărind  mai  bine  m ij­  val  Olteniţa  şi  din  alte  între­  Hunedoara  a  început   sâ-şi   regiunii  Hunedoara.  le  pe  culca  foraiâ.  precum  şi
           lor  peste  140  de  vase  de  pasa­  Anii  cincinalului,  a  continuat   tate  de  tovarăşul  Cristea,  di­  loacele  materiale  şi  financia­  prinderi  ale  oraşului  îşi  vor  a­  desfăşoare  ac!ivilalea  o  nouă   Luînd  cuvîntul  in  prima  şe­  sporirea  iraficului  de  călători.
           geri.  motonave  de  2.000  tone.   el.  sînt  ani  de  avînt  pentru  lo­  rectorul  şantierului,  şi  de  cei­  re  de care  dispunem,  să  reuşim   duce  si  în  viilor  din  plin  con­  unitate  economică.  Este  vorba   dinţă  de  lucru  a  Direcţiei  re­  N:e-am  adresai   tovarăşului
           dragi  maritime  şi  fluviale,  re­  cuitorii  raionului  Olteniţa.  Aici   lalţi  tovarăşi  privind  rezulta­  ca  intr-un  termen  relativ  scurt   tribuia  la  progresul  general   despre   Direcţia   regională   gionale,  tovarăşul   Ghcorghe   inginer  Nirnţne  Slan,  directo­
           morchere  ele.  Dintre  acestea,  o   a  început  construirea  celei  mai   tele  obţinute  in  muncă  de  cei   să  lichidăm  definitiv  râmînc-   aî  patriei   noastre   socialiste   C.F.R  Deva.  Călin,  prim-seerelar  al  Comi­  rul  Direcţiei  regionale  C.F.R.
           bună  parte  au  fost  exportate.  mari  filaturi  de  bumbac  şi  fire   2.500  de  salariaţi  ai  şantieru­  rea  în  urmă,  iar  România  so­  (aplauze  îndelungate).  Aşa  cum  a  subliniat  tovară­  tetului  regional  Hunedoara  a!   Deva  penlru  a  cunoaşte  mă­
             Vizita  conducătorilor  de  par­  sintetice  din  tară.  vor  lua  fiinţă   lui,  colectiv  care-şi  îndeplineş­  cialistă  să  ajungă  la   nivelul   Doresc,  în  încheiere,  sâ  vă   şul  Dorian  Dânâlnrhc  —  mi­  PC.R.,  a  adresat  „colectivelor   surile  ce  vor  fi  luate  în  vede­
           tid  şi  de  stat  la  acest  şantier   un  modern  combinai  de  îngră-   te  cu  cinste  sarcinile  trasate   ţăr ilor  avansate  Realizările  de   urez  din  tontă  inima  noi  s u c ­  nistrul  Căilor  Ferate,  în  prima?   dc  ceferişti  din  regiune,  lu­  rea  asigurării  dosfă-uirâpi  nor­
           coincide  cu  un  eveniment  deo­  şare a  taurinelor,  un  nou  S.M.T,   de  partid  Lansarea  spărgăto­  pină  acum  constituie  o  garan­  cese  în  activitatea  dv.,  sâ  pro­  şedinţă  de  lucru  a  noii  uni­  crătorilor  direcţiei,  urări   de   male  a  Laurului  feroviar  în
           sebit  de  important  în  activita­  în  comuna  Herăşti,  noi  institu­  rului  de  gheată  „Viteazul",  la   ţie  că  vom  îndeplini  progra­  duceţi  nave  şi  mai  bune.  de  tăţi  feroviare  la  care  au  par­  succes  în  îndeplinirea  sarci­  perioada  re  va  urma.
           tea  constructorilor  de  nave  —   ţii  social-culturalc   Alături  de   care  am  asistat,  constituie  o   mul,  sarcinile  pe  care  ni   le   2.000.  si  chiar  de  5 000   tone.   ticipat  lucrătorii  Direcţiei  re­  nilor  mari  ce  )e  revin.  Scolînd   —  In  activitatea  noastră  por-
           lansarea  spărqălorului  de  ghea­  industrie  şi  sub  influenta  ei  bi­  mărturie  a  hărniciei  şi  price­  propunem  Izvorul  acestei  cer­  care.  strâbâtînd  fluviile.   sâ   gionale  C.F R.,  conducătorii  u-   în  evidenţă  faptul  câ  înfiin­  n:m  de  la  premisa  ră  Direcţia
           tă  si  salvatorului  do  nave  .V i­  nefăcătoare.  se  dezvoltă  inten­  perii  colectivului  de   munci­  titudini  îl  constituie  politica   ducă  . vestea  despre  hărnicia   nilâţilor  de  pe  raz.a  regiona­  ţarea  Direcţiei  regionale  C.F.K.   rogi  nula  C.F.R.  Deva  a   fost
           teazul".   Vasul  reprezintă  o   siv  şi  multilateral  agricultura   tori,  tehnicieni  şi  ingineri  ai   marxist-leninistă  a  Partidului   muncitorilor,  tehnicienilor  şi   lei,  delegaţi  din  partea  bene­  Deva  a  fost  impusă  de  condi­  creată  pentru  a  satisface  ope­
           construcţie  solidă,  dotată   cu   raionului.              acestui  şantier.  Cunoaştem  re­  Comunist  Român,  hărnicia  cla­  inginerilor  din  Olteniţa  Lu­  ficiarilor  şi  ai  direcţiilor  regio­  ţiile  create  in  regiunea  Hune­  rativ  necesităţile  de  transport
           tot  ce  este  necesar  pentru  a   Vizita  dumneavoastră  in  ora­  zultatele  obţinute  aici  în  de­  sei  muncitoare,   a  întregului   mea  sâ  spună  :  iată  ce  munci­  nale  limitrofe  —  crearea  Di­  doara  ca  urmare  a  înfăptuirii   ale  unitâţilor   beneficiare  —
           deschide  cale  liberă  navigaţiei   şul  şi  raionul  Olteniţa,  a  înche­  cursul  ultim ilor  ani,  ca  şi  în   nostru  popor,  care   urmează   tori  buni  sînt  românii,  şi  mai   recţiei  regionale  C.F.R.  Deva   consecvente  a  politicii  partidu­  ne-a  declarat  dinsnl.  Penlru
           şi  pentru  a  putea  salva  navele   iat  vorbitorul,  va  stimula  hăr­  prima  jumătate  a  anului  în   neabătut  politica   partidului,   cu  seamă  cei  din   Olteniţa,   se  înscrie, în  complexul  de  mă­  lui  de  industrializare  socialis­  aceasta  va  Ircbui  sâ  facem  o
            aflate  în  primejdie.  Din  rela­  nicia  şi  entuziasmul  cu  care  lo­  curs.  Ele  sînt  bune.  Prin  mun­  ştiind  că  aceasta  corespunde   care  fac  lucruri  bune  —  dacă   suri  luate, de  partid   pentru   tă  a  ţârii,  vorbitorul  s-a  re­  analiză  amănunţită  a  capaci­
            tările  specialiştilor  rezultă  că   cuitorii  acestor  meleaguri  înfăp­  ca  dv.  aduceţi  un  aport  însem­  pe  deplin  intereselor  sale  vi­  te  sui  pe  navele  construite  de   dezvoltarea  şi   modernizarea   ferit  la  problemele  complexe   tăţilor  pe  care  Ic  avem  Dispu­
           ..Viteazul"  nu  are  limită  de  na-   tuiesc  politica  partidului  pusă   nat.  alături  de  celelalte  colec­  tale  (aplauze  pu(ernîce).  ei  nu  ti-e  frică  sâ  mergi  eu  ele  continuă’  a;  traficului  feroviar   pe  care  le  ridică,  atît  în  pre­  nem  de  trei  regulatoare  de
           viqatie,  ceea  ce  în  limbaj  ma­  în  slujba   înfloririi   scumpei   tive  din  oraşul  dv.,  din  regiu­  Desigur,  tovarăşi,  va  fi  ne­  Vă  doresc  mullă  sănătate  şi   de  mărfuri  şi  călători.  înfiin­  zent,  cît  mai  ales  în  perspec­  circulaţie,  la  Petroşani.  Sime-
            rinăresc  înseamnă  că  el  poate   noastre  patrii  —  România  so­  nea  Bucureşti,  la  înfăptuirea   cesar  să  depunem  in  continua­  fericire  Ia  toţi  !  (aplauze  pu­  ţarea  noii  unitătî  de  îndru­  tivă.  economia  regiunii.  Toate
           străbate  mări  şi  oceane,  rez.is-   cialistă.            vastului  program  de  dezvolta­  re  eforturi  pentru  o  mai  bună   ternice,  urale).                                                                                 S  POP
            lînd  celor  mai  grele  încercări.  Luînd  cuvîntul  în  cadrul  mi­  re  în  ritm  rapid  a  industriei   organizare  a  întregii   noastre   Oaspeţii  se  îndreaptă  apoi   mare ,şi  control  a  apărut  ca  o   acestea  implică  transportarea
             Moment  solemn.  In  lumina   tingului.  muncitorul  fruntaş  Ta-   noastre  socialiste  elaborat  de   activităţi,  pentru  întărirea  dis­  spre  oraşul  Olteniţa  De  o  par­  necesitate  determinată  de  gra-  operativă  a  unui  mare  volum  (Continuare  in  pag.  a  3-a)
            multicolora  a  focurilor  de  arti­  che  Cernlca  a  spus:  Vă  rapor­  Congresul  al  IX-lea  al  PC.R.   ciplinei  în  producţie,  spre,  a   te  si  de  alta  a  şosetei,  de-a  lun­
            ficii.  navele  din  preajma  şantie­  tăm  cu  mîndrie  că  la  şantierul   Pentru   frumoasele  rezultate   folosi  cu  chibzuinţă  fiecare  mi­  gul  traseului,  mii  de  oameni  îşi .
                                                                                                     nut  de  muncă;  numai  astfel
            rului  îşi  contopesc  sunetul  si­  naval  Olteniţa  1.100  muncitori   obţinute  pînă  acum,  vă  feli­  vom  putea  obţine  creşterea  ra­  manifestă  sentimentele  dc  dra­
            renelor  cu  uralele  muncitorilor   îşi  perfecţionează  pregătirea   cităm  din  toată  inima  (aplau­               goste  pentru   Partidul  Comu­
            şi  aplauzele  oaspeţilor,  salutînd   -profesională  în  cadrul  diferite­  ze  puternice).  pidă  a  bogăţiei  patriei  şi  oe   nist  Român.   pentru   patria .
            lansarea  „Viteazului"  pe  catar­  lor  forme  de  calificare.  150  de   In  următorii  ani   şantierul   această  bază  să  creăm  condi­  noastră  socialistă   Pe  pan­
           gele  căruia  flutură  tricolorul   tineri  urmează  liceul  seral,  iar   dv  va  cunoaşte  o  dezvoltare   ţii  pentru  ridicarea  continuă  a   glica  diurnului.  în  fata  ma­
                                                                                                     nivelului  de  viaţă  al  întregu­
            românesc  şi  steagul  partidului.   alţii  sînt  studenţi  la  Institutul   continuă.  Aceasta,  precum  şi           şinilor  sînt  aşternute  adevărate
            Tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu   politehnic.  In centrul preocupă­  construirea  în  oraş  a  unei  în­  lui  popor.    covoare de  flori,  mii  de stequle-
            marchează  evenimentul  lansării   rilor  muncitorilor  noştri  se  a-   treprinderi  cu  peste  3.000  de   După  cum  ştiţi,  recenta  ple­  ţe  şi  eşarfe  mnUicolore  între­
            vasului  prin  tradiţionala  spar­  îlă  creşterea  priceperii  şl  mă­  muncitori,  va  contribui  la  si­  nară  a  Comitetului  Central  al   gesc  cadrul  sărbătoresc.
            gere  a  sticlei  de  şampanie  de   iestriei  lor  profesionale,  ştiind   tuarea  oraşului  Olteniţa  în   partidului  a  hotărît  ca.  înce-   După  ce  au  vizitat  Şantierul
            bordajul  navei  Gestul  simboli­  că  în  acest  fel  pol  contribui   rîndul   centrelor   muncito­  pînd  de  Ia  1  august,  să  fie  ri­  naval  Olteniţa,  conducătorii  de
            zează  urarea  ca  tot  ce  se  va   mai  mult  la  ridicarea  nivelului   reşti   dezvoltate   din   tara   dicate  salariile  mici.  realizând-   partid  si  de  stat  au  fost  în
            atinqe  de  navă  să  se  sfarme,  iar   tehnic  al  producţiei,  la  realiza­  noastră.   Aceste   preocupări   astfel  cu  un  an  mai  devreme   cursul  zilei  *   oaspeţii  In-
            ea  să  străbată  orice  eforturi   rea  unor  produse  de  bună  cali­  constituie  parte  integrantă  a   sarcina  trasată  de  Congresul   »-*'nnnderii  agricole  dc  stat
             Oaspeţii  vizitează  balele  şan­  tate                    politicii  partidului  nostru   de   a!  rX-lea  privind  stabilirea  sa­  Ulmenl.  una  dintre   cele  mal
                                                                                                de
                                                                        industrializare  socialistă.
            tierului.  unde  sini trasate contu­  Cei  2.1  de  ani  de  la  elibera­  ridicare  treptată  a  tuturor  ra­  lariului  minim  la  700  de  tei.   moderne  unilăti  din  aqricullura
                                                                                                     Faptul  că  am  reuşit  să  luăm
            rurile  viitoarelor  vase  Gazdele   rea  tării,  ani  pe  care  i-am  trăit   ioanelor  şi  localitălilor  care  au   aceste  măsuri  încă  de  acum.   raionului  Olteniţa,  specializată
            dau  explicaţii  asupra caracteris­  muncind  şi  construind,  a  ară­  moştenit  din  trecut  o   slabă   se  datoreşte  producţiei  obţi­  în  creşterea  si  ingrăsarea  pe
                                                                                                                                   cale  industrială  a  porcinelor.  La
            ticilor  navelor  atlale  în  lucru,   tat  vorbitorul,  dovedesc   din   dezvoltare  economică.  nute  în  îndeplinirea  planului   intrarea  în  înlreorindere.  con­
            arătînd  că.  în  ultimii  ani,  şan­  plin  că  Partidul  Comunist  Ro­  Dv.,  locuitori  ai  oraşului  Ol­  din  industrie,  atît  în  1966,  rit   ducătorii  de  partid  si  de  stat
                                                                       teniţa.  vă  mîndriţi  pe  drept   şi  în  primele  6  luni  ale  aces­
            tierul  a  fost  dotat  cu  numeroa­  mân  nu  cunoaşte  |el  mai  înalt   cuvlnt  cu  ceea  ce  ntî  realizat   tui  an,  re7.ultatelor  obţinute   sini  întimpinati  de  Angelo  Mi-
            se  utilaje  moderne  si  s-au  ex­  decît  fericirea  poporului  CI  a   întregul  nostru  popor  are  te­  în  agricultură  anul  trecut  şi   culescn.  prim-viceprcsedintc  al
            tins  spatiile  de  producţie.   In   exprimat  recunoştinţa  fierbinte   mei  să  se  mîndreascâ,  să  fie   perspectivelor  bune  din  acest   Consiliului  Sunerinr  al  Agricul­
                                                                                                                                    turii.  inginerul  Nicolae  Balinuş
            prez.enl  sînt  efectuate  însemna­  fa(ă  de  grija  pe  care  o  poartă   mulţumit  cu  ceea  ce  a  înfăp­  an  Am  putut  adopta   aceste   —  directorul  LA.S.  THmeni.  de
            te  lucrări  de  Investiţii  la  cale­  partidul  pentru  dezvoltarea  ţă­  tuit.  Cunoaşteţi  că  realizările   măsuri  datorită  faptului   că   specialist)  si  numeroşi  lucrători
                                                                        obţinute  în  dezvoltarea  indus­
                                                                                                      muncitorimea,  ţărănimea,  in­
            le  de  lansare  tn  vederea  con­  rii.  bunăstarea  celor  ce  mun­  triei,  agriculturii,  a  stiintei  si   telectualii  au  reuşit  nu  numai   al  întreprinderii
                                                                                                                                     In  fata  unor  grafice  si  pano­
            struirii  unor  nave de  5 000 tone.  cesc.  pentru  forţa  şl  viitorul  pa­  culturii  sînt  bune.  Dar  în  ace­  sâ  îndeplinească  dar  să  şi  de­  uri  ilustrative  are  loc  o  discu­
              Conducătorii  do  partid  $î  de   triei  noastre,  pentru  acţiunile   laşi  timp  ştim,  tovarăşi,   că   păşească  sarcinile  de  plan  pri­  ţie  cu  caracter  de  lucru  Direc­
            slat  se  interesează  de  modul   energice,  pătrunse  de  realism  şi   mai  avem  mult  de  făcut  pen­  vind  creşterea  producţiei   de   torul  ţn P e n r în r le r ţi  nrezintâ oas­
                                                                        tru  a  asigura  ca  (ara  noastră   bunuri  materiale,  a  producti­
            cum  sînt  utilizate  maşinile  şi  a­  răspundere’  fată  de  pacea  ome­  să  devină  o  tară  cu  o  indus­  vităţii  muncii,  realizarea   de   peţilor  fluxul   Mino'ooîc   al
            gregatele  din  dolatia  şantieru­  nirii,  pe  care  partidul  şi  guver­  trie  avansată,  să  ajungă  la  ni­  economii.  Stă  deci  în  puterea   combinatului   Gradul  înalt  dc
                                                                                                                                    mecanizare  si  automatizare  a
            lui.  de  folosirea  spatiilor  con­  nul  tării  le  întreprind  pe  plan   velul  ţărilor  dezvoltate   din   noastră,  a  tuturor,  ca  muncind   producţiei  nermile  realizarea  li­
            struite.  dc  măsurile  luate  pen­  internaţional          punct  de  vedere  economic.  Pe   cu  hărnicie,  obtinînd  rezultate   nei  productivităţi  sunenoaro  a
            tru  o  mai  judicioasă  organizare   In  cuvîntul  său.   Inginerul   această  linie  se  înscrie  si  pro­  tot  mai  bune  în  întreaga  acti­  muncii  De  la  bucătăriile  care
                                                                        gramul  de  dezvoltate  multila­  vitate.  sâ  creăm  condiţii  pen­                              „Promenada"  aeriană  a  colacilor  de  sîrmâ  produsă  la  C.S  Hunedoara  este  ultimul
            a  muncii  şi  reducerea  preţului   Ion  Crislea  —  directorul  şan­  terală  a  ţării,  adoptat  de  Con­  tru  ridicarea  continuă  a  nive­         drum  al  produsului  finit,  timp  in  care  se  răceşte,  spre  hala  de  depozitare.
            de  cost.  Directorul  şantierului.  tierului,  a  evocat  drumul  stră­  gresul  al  IX-Iea  al  partidului,  lului  de  viaţă  al   poporului.  (Continuare  In  pag.  a  2-a)                                       Foto :  I.  TEREK
                                                                                                                                                                                                            i
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34