Page 3 - Drumul_socialismului_1967_07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3887 ________3
— — nu un 1 ■ ----------------------------------- 11 un iu n ■■inii mur

DIN VIATA ECONOMICĂ A REGIUNII

FORJA DE MUNCA

totalul timpului de lucru, lo­ bază, aceasta avînd efecte po­ operaţii care în prezent se sâ se materializeze în creşte­
SCHIMB DE comotivele au fost în mers zitive asupra productivităţii execută manual. Astfel de lu­ rea exigenţei.
40,2 la sută, în manevre şi ac­ muncii. Un calcul aproximativ crări de modernizare a proce­ Pe baza analizelor efectuate
cidente de circulaţie 14,8 Ja arată că, clacă numai jumăta­ sului de producţie se execută de colectivele de organizare
sută, iar 45 ia sută în staţio­ te din numărul muncitorilor şi în prezent, dar ritmul în ştiinţifică a producţiei şi a
EXPERIENŢĂ nare, fiind inactive. Se poate deveniţi disponibili — prin îm­ care se fac este lent, aş spune muncii, din care am expus
bunătăţirea gradului de ocu­
necorespunzător, avînd impli­
deci concluziona câ locomoti­
doar o mică parte, au fost sta­
vele şi personalul ce le deser­ pare care să se ridice pînâ la caţii directe asupra consumu­ bilite măsuri ce se află în curs
vesc au fost ocupate efectiv 90—97 la sută — ar fi trecuţi lui de forţe de muncă pe 1000 de apl care. Rezultatele obţi­
Specificul muncii în subte­ doar 55 la sută din timpul în activitatea de bază, s-ar ob­ tone cărbune extras. nute pină acum arată că ac­ Atelierul mecanic al Uzinei „Victoria" Câlan a fost înzestrat cu două raboteze de
ran, în condiţiile geologo-mi- normal de lucru. In ziua ur­ ţine o creştere a producţiei şi Ridicarea tehnicităţii pro­ tuala formă de organizare nu mare productivitate, care au contribuit la sporirea producţiei pieselor prelucrate.
niere ale Văii Jiului, tmplică mătoare, pe acelaşi traseu, fo­ productivităţii muncii de 4 ducţiei cere imperios cadre cu este imuabilă, câ se poale lu­ In fotografie: Cele două raboteze în timpul utilizării la întreaga capacitate.
existenţa unei activităţi auxi­ tografierea a evidenţiat că tim­ procente. Acest lucru însă ne pregătire corespunzătoare, care cra cu efective mai mici în ac­
liare şi de deservire indispen­ pul de lucru s-a folosit în pro­ obligă la o studiere deosebit sâ cunoască temeinic procese­ tivităţile auxiliare, în condiţii­
sabile bunului mers al pro­ porţie de 59.5 la sută. Şi încă de atentă pentru depistarea le tehnologice şi operaţiile pe le îmbunătăţirii deservirii. Prin
ducţiei. In prezent numărul un exemplu. Din cronometrâ- complexul de măsuri aplicate,
muncitorilor ocupaţi în aceste rile făcute la halda de steril în luna aprilie productivitatea
activităţi este destul de ridi­ a minei Dîlja, a rezultat că muncii a crescut cu 56 kg pe
cat ; 19 la sută din totalul de media timpului efectiv lucrat post, iar în mai cu 108 kg pe
muncitori ai Combinatului car­ este cuprinsă între 34,5 Ia sută post fa(â de trimestrul I, în Braţele de muncă
bonifer Valea Jiului, în trans­ — minim — şi 83,6 Ia sută luna iunie înregistrîndu-se un
port. 7,6 la sută ocupindu-se — maxim — întreruperile da- La ce duca nîiunătă plus faţă de aceeaşi perioadă
de întreţinerea lucrărilor mi­ torîndu-se mai multor cauze, de 112 kg. Manopera necesară
niere, 7 la sută de întreţine­ cum sînt lipsa de steril, defec­ pentru transportul producţiei
rea şi repararea maşinilor şi ţiunile Ia funicular. La aceeaşi a scăzut în aprilie cu 9 posturi
instalaţiilor, iar 4,5 la sută exploatare, culbutorul de la pe 1000 tone, la întreţinerea
fiind cuprinşi în comparti­ suprafaţă a funcţionat în ziua utilajelor cu 12. iar în depo­
mentul de aprovizionare. Evi­ cronometrârii doar 79,5 la sută ţirea gi adului de ocu­ zite cu 4 posturi pe 1000 tone pot fi suplinite prin
dent, numărul salariaţilor din din timpul de lucru. producţie extrasă. In luna mai
aceste activităţi a scăzut în Exemplele citate nu sînt u­ posturile zilnice au fost re­
ultim ii ani. Se pune însă între­ nice, ele arată câ unităţile duse cu 60 la transport şi 200
barea dacă scăderea este cores­ noastre miniere dispun de re­ la întreţinerea maşinilor şi in-
punzătoare cu creşterea nive­ zerve importante în folosirea .'talaţiilor miniere. în timp ce
lului dotării tehnice, pe de o lului de la operaţiile auxiliare pare a personalului faţă de primul trimestru al
timpului de lucru al persona­
parte, b r pe de altă parte, în anului, producţia de cărbune
ce măsură gradul de ocupare $i de deservire. Cauzele care a crescut cu 3.5 la sută. S-a extinderea mecanizării
al muncitorilor asigură utiliza­ favorizează nefolosirea inte­ îmbunătăţit astfel simţitor şi
rea din plin a celor opt ore grală a fondului de timp dife­ gradul de ocupare a muncito­
de lucru ?
ră de la o exploatare la alta, rilor din activităţile auxiliare.
Acţiunea de organizare ştiin­ dar în esenţă ele se referă la Deşi rezultatele amintite
ţifică a producţiei şi a muncii lipsa studierii amănunţite şi tuturor cauzelor care, pe între­ care le execută, în special a­ sînt bune, ele nu satisfac pe Colectivul întreprinderii noqs- concasoare, 3 autogredere şi că mecanizarea a suplinit un
ce se desfăşoară în toate uni­ organizării corespunzătoare a gul flux tehnologic, duc la fo­ tunci cînd apar schimbări de deplin deoarece, cred, asu­ Ire are de îndeplinit sarcini a)te utilaje. Marea majoritate număr însemnat de braţe de
tăţile noastre a scos în evi­ procesului de producţie, ceea losirea incompletă a timpului tehnologie. Experienţa ne-a a- pra folosirii raţionale a for­ importante. Color aproape a maşinilor au fost utilizate din muncă. Faţă de anii trecuţi, în
denţă necesitatea fptografierii ce face ca în medie sâ se piar­ de lucru şi, pe baza lor, sâ se îătat câ numeroase defecţiuni ţei de muncă nu Sra aclionat 1000 km de dramuri forestie­ plin. La buidozere, motocom- prezent, acelaşi volum de plan
timpului de lucru al persona­ dă aproximativ 20 la sută din stabilească organizarea optimă sint provocate de insuficienta pe un front larg. rămînîncl re, cite s-au construit in regiu­ presoare şi la excavatoare pro­ îl realizăm cu 25 la sută mai
lului auxiliar şi de deservire, timpul de muncă. Dacă ne re­ a activităţii auxiliare şi de de­ pregătire a perşonalului, fiind încă deschise destule posibili­ nea Hunedoara pînâ în pre­ ductivitatea orară planificată a puţină forţă de muncă, coea
pentru a se determina cu e­ ferim numai la personalul o­ servire. Dar, fireşte, se presu­ niuite cazurile cînd lichidarea tăţi de utilizare din plin a tim­ zent, va trebui să le adăugăm fost depăşită. Ga urmare, în pri­ ce este deosebit de important
xactitate gradul de ocupare şi, cupat în transportul subteran, pune ritmicitatea deplină a lor se face cu mari întîrzieri pului de lucru. Rămîne ca pe altele, care să contribuie la mul semestru am reuşit ca 75 Deşi, în primul semestru am
în funcţie de acesta, să se sta­ întreţinerea şi repararea utila­ producţiei, eliminarea defecţiu­ tocmai datorită pregătirii ne- baza studiilor ce se vor în­ punerea în valoare a unor noi la sută din volumul săpături­ obţinut unele rezultate promi­
bilească norme de personal. jelor şi instalaţiilor miniere, nilor de ordin tehnic ce apar corespunzăloare. Asemenea ca­ tocmi să fie luate noi măsuri bazine de masă lemnoasă Nu­ lor în pumînt şi 100 Ja sută ţătoare, la întreprinderea noas­
Acţiunea a început deja sâ dea la cel din compartimentul de în funcţionarea maşinilor şi u­ zuri sint generatoare de pier­ pentru ca în activităţile auxi­ mai în acest an va trebui sâ din volumul săpăturilor în tră există încă multe rezerve
primele rezultate. Ele arată câ aprovizionare, ponderea aces­ tilajelor, în starea lucrărilor dere de timp, iar recuperarea liare şi de deservire sâ se sta­ predăm beneficiarilor 100 km stîncă să fie mecanizate. ce pot fi valorificate. Indicele
dispunem de mari rezerve, atît tor muncitori ridieîndu-se Ia miniere, precum şi ritmicita­ întîrzierilor tehnologice se face bilească regimul optim de de drum. Pentru obţinerea acestor re­ de activizare a concasoarelor,
în ceea ce priveşte utilizarea 30,5 la sută din totalul efec­ tea aprovizionării cu materia­ pe seama creşterii consumu­ muncă, aslgurîndu-se astfel o­ Prevederile planului sînt zultate nu a fost nevoie însă de pildă, a fost realizat doar
timpului de lucru, cît şi a u­ tivelor, rezultă că rezerva de le. Pe de altă parte, este ne­ lui de forţă de muncă. Desi­ cuparea corespunzătoare a fie­ mobilizatoare şi reclamă un numai de utilizarea maşinilor în proporţie de 60 la sută.
nor maşini şi utilaje. Iată, bu­ timp de lucru raportată la to­ cesară mecanizarea şi automa­ gur că aceste măsuri nu vor cărui salariat pe tot timpul o­ volum mare de braţe de mun­ la capacitate, ci şi de aplica­ Cauza principală constă în sla­
năoară ce au evidenţiat crono- talul muncitorilor de la ex­ tizarea unor operaţii cu vo­ avea eficienţa scontată decît relor de lucru. că. După cum esle cunoscut, rea unor tehnologii eficiente ba organizare a carierei ; nu
metrările efectuate la trans­ ploatare reprezintă 6 procente lum mare de muncă, cum sînt în condiţiile respectării stricte dat fiind şi specificul indus­ şi de îmbunătăţirea organi­ toate concasoarele sînt ali­
portul cu locomotive pe gale­ din timpul normal de lucru. încărcarea şi descărcarea ma­ a disciplinei. Această sarcină Ing. GH. ILIESCU trial al regiunii. întreprinde­ zării muncii .Săpăturile în pă- mentate în flux continuu, iar
ria de coastă de la Exploata­ Jată deci că apare disponi­ terialelor din depozite, trans­ cade în mod expres în seama director tetinic rea de construcţii forestiere mînt s-au executat în. trepte evacuarea materialului conca-
rea minieră Lupeni între su­ bilitatea unor lucrători care portul în circuitele şi rampe­ conducătorilor tehnici pe toate cu probleme de oroductie Deva a dus şi duce lipsă de cu buldozere, iar cele în stîn­ sat se face în cea mai mare
prafaţă şi puţul „Centru". Din pot îi trecuţi la activitatea de le puţurilor, culbutarea şi alte treptele producţiei şi trebuie la C.C.V.J. muncitori. In anul l%() nu­ că s-au făcut cu ajutorul ex­ parte cu roaba- In carierele
mărul mediu scriptic de mun­ plozivilor electrici care nu per­ slab organizate productivita­
citori a fost de 90 la sută. mis puşcări în masă. Această tea orală este de două ori mai
iar pe primele cinci luni ale tehnologie de lucru am îm­ mică decît în celelalte.
P E S E A M A C R EŞ T ER II anului curent de 89 la sută. binat-o Judicios cu aplicarea şi la cilindrii compresori,. La
Rezultate slabe am obţinut
organizării muncii în brigăzi
Dar. deşi deficitari în mun­
citori, am obţinut unelf rezul-,
tate bune. După cifrele esti­ complexe cu plata in acord aceste utilaje s-au înregistrat
multe stagnări. în special din
global (In întreprinderea noas­
mative, în primul semestru tră, circa 70 la sută clin vo­ cauza lipsei frontului de lu­
planul valoric al producţiei lumul lucrurilor au fost fă­ cru şi a scurgerii apelor de pe
globale este realizat în pro­ cute de către brigăzi comple­ platforma drumurilor în exe­
IN D IC IL O R D E U T IL IZ A R E porţie de 102 la sută, iar pla­ xe). Lp tonte acestea, mai tre­ cuţie.
nul fizic de 110 la sulă. Cum
buie menţionat că în tot cursul
La aceste deficienţe mai pot
s-a reuşit ?
deschizătură de 5-8 metri
si
Dîndu-ne seama cn mtîmpi- anului curent podurile cu o fi adăugate altele : indiscipli­
na în muncă a unor mecanici,
năm greutăţi mari în ceea ce lucrările pccesorii cum ar t alimentarea cu carburanţi şi
priveşte recrutarea şi asigu­ pnrapeli. borne apără roată şi întreţinerea uneori defectuoa­
care nu depuneau suficient in­ rarea şantierelor cu necesa­ altele, s-pu executat din pa­ să a utilajelor Ele sînt de
A M A Ş IN IL O R teres în manevrarea maşinilor, rul de muncitori, ne-am preo­ nouri prefabricate. Pentru fa­ altfel cunoscute şi sînlem pe
bricarea acestor panouri.
In
dar a avut darul să ducă (a
cupat mai mult de introduce­
creşterea răspunderii persona­ rea şi extinderea mecanizării Vinlul de Jos dispunem de o cale de a le lichida. Cu cît o
vom face mai curînd, cu atît
le. Apreciez însă că în această lucrărilor. Tpale şantierele, staţie modernă de beton. vom obţine realizări mai bune
direcţie, deşi s-au obţinut re­ dar mai ales cele cu volum Introducerea şi extinderea în folosirea raţională a forţei
Nu spun o noutate afirmînd de funcţionare, s-au Introdus zultate bune — rebutul a scă­ mare de muncă, au fost în­ mecanizării lucrărilor pe scară de muncă, în depăşirea indi­
câ încărcarea utilajelor cît în fabricaţie produse cu va­ zut ja 0,74 la î uf A — dispunem zestrate cu maşini şi utilaje Jorgă a influenţat poziliv o se­ catorilor de plan.
mai aproape de parametrii func­ loare ridicată. Toate aceste de reale posibilităţi ca el să rie de indicatori de bază. De
ţionali este o rezervă impor­ măsuri au vizat utilizarea mai fie redus la zero. Desigur, pen­ de mare productivitate. fn pildă, in primul semestru, pro­ Ing. ALEX. ROZSNYAI
tantă de sporire a producţiei, completă a capacităţii maşini­ tru aceasta vor trebui verifi­ prezent, întreprinderea noastră ductivitatea muncii a sporit
conducînd totodată Ia utiliza­ lor de injecţie, în condiţiile cate cu deosebită atenţie ma­ dispune de 18 buldozere, 8 ex­ cu aproximativ 5 la sută fpţâ inginor şef la
rea mai raţională a forţei de creşterii duratei de funcţio­ triţele. întreţinute în buna cavatoare, 44 motocompresoa- de prevederi. întreprinderea de con­
muncă. Obţinerea unei produc­ nare. stare de funcţionare maşinile, re, 34 cilindri compresori, 13 De remarcat este însă faptul strucţii forestiere — Deva
tivităţi ridicate cu aceleaşi La începutul anului, respec­ executate Ia timp reviziile teh­ Centrala electrică de Ia C S.
maşini şi utilaje, este deci con­ tiv în Juna ianuarie, asupra nice, pentru ca opririle acci­ Hunedoara. Şelul de tură
diţionată direct de modul în productivităţii muncii au gre­ dentale să fie complet înlătu­ (iheorghe Pop. împreună cu
care sînt încărcate utilajele. vat rebuturile care reprezen­ rate. Studiile întocmite nc-au tablotaru) Csobot Gheza, ur­
Pornind de Ia aceste conside­ tau 1,37 la sută din volumul demonstrat că aplicind consec­ măresc Ja masa de comandă
rente, conducerea Fabricii producţiei de mase plastice. vent măsurile ce ni ie-am pro­ tensiunea de generator. EFICIENTA PERSONALULUI
chimice din Orăştie a între­ Evident, pe lingă pierderile de pus, pînâ la finele anului vom
prins în cadrul acţiunii de or­ producţie şi materie primă, putea realiza un plus de pro­ Foto: V. ONOIU
ganizare ştiinţifică a muncii rebuturile au avut influenţă ducţie în valoare de 2.440.000
un studiu amănunţit asupra negativă asupra indicelui de lei, din care 1.275.000 Iei se vor
mai
utilizarea
obţine prin
gradului de încărcare a maşi­ utilizare a maşinilor şi a for­ completă a capacităţilor de DIN SFERA TRANSPORTULUI UZINAL
nilor, în special a celor de in­ ţei de muncă Cum era şi nor­
pe
producţie şi 1 171.000 lei
jecţie pentru produsele din mal, a fost întărit controlul de seama folosirii raţionale a tim­
mase plastice. Cu toate rezul­ calitate, a crescut exigenţa, iar pului de muncă.
tatele bune înregistrate în a­ După presare, cărămizile sînt Investigaţiile care se fac in de muncă. Interesant de amin­ convine. Şi asta, numai pentru mai multă eficienţă, în Alte
cest sector, s-a constatat câ rebuturile provocate din vina transportate mecanic spre cup­ sectorul transporturi uzinale tit este însă că, în acelaşi timp, ca impiegatul de mişcare să nu compartimente ale transportu­
maşinile de injecţie n-au fost operatorului au fost imputate. Ing. IO AN IANCU toarele tunel ale Fabricii de din cadrul Combinatului side­ în alte compartimente de acti­ mai aibă grija dirijării lor. lui uzinal.
încărcate la capacitate, câ nu­ Măsura, destul de drastică, a inginer şei produse refractare silico-alu- rurgic Hunedoara pentru îm­ vitate, direcţia transporturi Atunci care este raţiunea exis­ Din lipsă de utilaje şi ate­
mărul orelor de opriri acci­ nemulţumit pe unii operatori la Fabrica chimică Orăştie bunătăţirea organizării pro­ continuă ca în locul unor mă­ tenţei a doi impiegaţi la acest liere corespunzătoare, nu se
dentale era ridicat, ceea ce du­ minoase de Ip A|ba ţulia. ducţiei prin elaborarea unor suri energice să aleagă calea loc de muncă ? poate vorbi de o lolosire judi­
cea la pierderea unui însemnat studii ample, însoţite de calcu­ minimei rezistenţe, prin acor­ Printr-o mni bună utilizare cioasă a personalului nici în
volum de producţie. Pe baza le economice, convingătoare darea cu uşurinţă pînâ acum a şi dirijare, Şi la staţiile 1 şi 2 sectorul reparaţii De aseme­
constatărilor făcute, au fost vizează în principal folosirea unui număr de 29.800 ore su­ s-ar putea reduce cîte o loco­ nea. la întreţinerea liniilor e-
cît mai raţională a foiţei de plimentare. La linia îngustă, motivă cu întregul personal de feclivele nu sint folosite ra­
luate măsuri de îmbunătăţire muncă şi a materialului ru­ de pildă, s-au menţinut în ex­ deservire. Fireşte, aceasta ar ţional pe districte şi echipe.
a calităţii întreţinerii şi repa­ ploatare tot 4 locomotive, deşi presupune ca impiegaţii să di­ Aici timpul de lucru nu este
lant. Roadele investigaţiilor de
raţiilor. ceea ce a dus la re­ pînâ acum pot fi regăsite întru- traficul a fost redus în mod rijeze restul locomotivelor la utilizat in întregime, pierzîn-
ducerea stagnărilor şi. deci, la citva şi in realizările din pri­ substanţial. Aici sînt zile cînd timp. acolo unde sînt solicita­ du-se zilnic de către fiecare
creşterea timpului de funcţio­ mele cinci luni ale anului, cînd nu se transportă decît 1-2 gar­ te. Dar aşu ceva nu le convi­ salariat cîte 30—40 de minute.
nare a maşinilor Măsurile au pianul de transport în tone nituri. Restul locomotivelor ne. Avînd pe llecare linie loco­ Serioase neajunsuri exiştâ şi
fost completate prin numirea km a fost realizat în proporţie continuă să stea sub presiune, motivă. lor le e mai comod să in ce priveşte folosirea perso­
unor mecanici de întreţinere de 102,72 la sută, Iar producti­ consumînd combustibil fără stea în birouri, transformîn- nalului de la încărcări şi des­
şi reparaţii în posturile de o­ vitatea muncii exprimată în rost. iar mecanicii, fochiştii şi du-se în supraveghetori ai pro­ cărcări In fiecare zi trebuie
peratori. Astfel, pe lingă fap­ tone nete km pe cap de sala­ personalul care formează par- cesului de autoservire a locomo­ descărcate 10—12 vagoane cu
tul că s-a redus numărul mun­ riat, a qtins procentul dc tizile de manevră, toacă tim­ tivelor din pârlea beneficiaru­ cărămidă refractară. Acest lu­
citorilor neproductivi, şi au 108,75 la sută. pul. Aceasta este consecinţa lui. Pe de altă parte, pentru cru solicită un mare volum de
fost completate posturile de o­ Disecînd însă aceste reali­ faptului că serviciile mişcare comoditatea oţelanlor de la muncă Randamentul esle însă
peratori. exploatarea maşini­ zări, se constată o seamă de fi­ şi tracţiune nu se învrednicesc OS.M. 1, direcţia transporturi foarte scăzut pentru că în do­
lor se face în mai bune con- suri, îndeosebi pe linia folosirii să ia măsuri pentru întocmirea a acceptat cu uşurinţă să se meniu) descărcări din cadrul
diliunf, dat fiind gradul ridi­ personalului. Este adevărat că unui nou grafic de circulaţie, construiască încă o cabină de sectoarelor productive, pătrun­
cat de calificare a mecanici­ în ultima vreme în combinat corespunzător sarcinilor redu­ mişcare, de unde să se trans­ de cu multă greutate mica me­
lor de întreţinere. au fost luate unele măsuri me­ se ele transport pe linia îngus­ mită disppziţja maistrului la canizare. Ar fi bine de pildă,
Eficienţa măsurilor luate în nite să asigure un raport co­ tă. De aici, pot fi eliberate 2 partida de locomotivă, lucru ca pentru o utilizare Judicioa­
vederea creşterii indicelui de respunzător între personalul locomotive cu întregul perso­ care pînâ nu de mult era făcut să a foiţei de muncă în com­
utilizare extensivă a maşinilor de bază şl cel auxiliar. Dar a­ nal de deservire şi redistribui­ în bune condiţiuni de către partimentul încărcări-desoâr-
de injecţie este evidentă dacă ceste măsuri, datorită faptului te în alte compartimente mai maistru, sau şeful de echipă. cări să se studieze posibilitatea
comparăm rezultatele obţinute c& nu au avut la bază calcule aglomerate ale transportului Acceptarea acestei pretenţii a introducerii sistemului de
în lunile aprilie şi mai cu cele economice precise, au condus uzinal Asemănător, la stati^ oţelarilor costă lunar circa transport containerizat a că­
din primul trimestru. In apri­ Ia sporirea cheltuielilor, la nr. 5 Bluming. pe linia 24. lo­ D.pOO lei fond de salarii, plus rămizii prin vagoane naveti-
lie, creşterea înregistrată a fost imobilizarea unor mijloace de comotiva 140472 nu este utili­ imobilizarea a 3-4 oameni, fără zate între fabricile furnizoare
de 5, Iar în mai de 9 procente, transport şi a unei importante zată decît circa 4 ore pe zi. iar să se aducă vreo sporire a pro­ si combinat. Este lesne de înţe­
crea ce a avut drept consecin­ forţe de muncă. Tocmai de a­ noaptea nici atît. Bineînţeles ducţiei. De fapt, majoritatea les câ o asemenea măsură ar
ţă depăşirea planului de pro- ceea, sarcina de reducere a că. în acest timp, personalii) sectoarelor din combinat soli­ aduce numai foloase pentru
dupţie atît la indicatorii fizici, preţului de rqst nu a fost re­ care e pus să o deservească, cită mijloace de transport uzi- sectorul transporturi uzinale.
cît şi la cei valorici. dusă nici cu unu la sută. doarme în marchiză, iar sqlar npl în plus. Şi. rău este câ în Adăugind la aceasta şi alte
Desigur câ nu este vorba de riul... merge. Mai mult, la sta­ acest sens, direcţia transpor­ măsuri, care se impun a fi lua­
Atenţia noastră însă n-a fost vreo cjepăşire a numărului me­ ţia de gudroane a O.S.M. 2 din turi dă dovadă de largheţe şi te pentru înlăturarea neajun­
îndreptată numai spre creşte­ diu scriptic de salariaţi, ci dc gara veche. în loc să se ia mă­ nu se gîndeşte că anual o sin­ surilor amintite, fără îndoia'â
rea indicelui de utilizare ex- unele neajunsuri care duc la suri pentru o folosire cit mai gură locomotivă cu personalul că şi forţa de muncă ar fi mai
fpnsîvă a maşinilor, ci şi spre risipa forţei de muncă existen­ judicioasă a . locomotivelor Şi de deservire respectiv costă în judicios folosită spre binele în­
cel de utilizare intensivă. A tă. Astfel, în unele comparti­ personalului existent, s-a ales medie 950.000 lei. tregii activităţi din sectorul
fost sporit numărul de cuiburi mente ale transportului uzinal soluţia de a se mai trimite o Prin reducerea unui număr transporturi
dp matriţe In fabricarea unor s-a înscăunat concepţia nead- locomotivă, fără să se analize­ de locomotive şi o redistribui­ I. MANEA
produse, au fost verificate cu misâ. potrivit căreia chiar dacă ze oportunitatea ei. In prezent, re a sarcinilor prin cumulare {Material întocmit cu spri­
ntpnţie matriţele pentru, ca un salariat lucrează numai 7. 6 aici sînt 10 locomotive (pe fie­ pe unele funcţii dp la mişcare jinul unor colaboratori şi
cejp aflate în producţie să aibă şi chiar 2 ore. plata salariului care linie cîte una), iar oţela- o bună parte din forţa de specialişti dc la C. S. Hu­
toate cuiburile în bună stare se face integral, pentru opt ore rii le folosesc după cum le muncă nr putea ti folosită cu nedoara)