Page 30 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 30
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3894
VIZITA CONDUCĂTORILOR De PARTID
Şl DE STAT IN REGIUNEA BUCUREŞTI
(Urmare din pag. 1) sl de artizanat, pe care ţăra juns astfel să pătrundă tainele acesta promit o recoltă şi mai te emoţionante prilejuite de v i care reprezentanţii tării noastre deschiderea perspectivei regle justeţea drumului pe care mer
nii cooperatori le înfăţişează cu agrotehnicii specifice culturilor îmbelşugată. zita conducătorilor de partid şi le iau în forurile internaţiona mentării pe calea tratativelor gem, hotărîrea şi tăria de a
domină prin înălţime împreju mîndrie oaspeţilor. irigate'’. Răspunsul inginerului Secretarul general al C.C al de stat Trecînd apoi în revistă le'*. a problemei refugiaţilor arabi acţiona cu perseverenţă pentru
rimile printr-o simplă apăsare La intrarea în comuna Minăs- cooperativei la întrebări c.tes- P C.R s-a interesat de măsu numeroasele înfăptuiri econo Inginerul şef al combinatului şi tuturor celorlalte probleme a ne aduce din plin contribu
pe butoanele tablourilor de co tirea, in Sntîmpinarca oaspeţi lă un dezvoltat simt gospodă rile luate de conducerea staţi mice, sociale si culturale, care de celuloză şi hîrtie, Leonord din această zonă a lumii cre ţia la cauza generală a forţe
mandă. nutreţurile combinate lor, ca o gardă dc onoare, ies resc, precum şi un mod de a unii pentru îmbunătăţirea or au dat o înfăţişare nouă Călă Munleanu, a exprimat mindria ează un pericol grav pentru lor progresiste şl socialiste (A
plauze, urale). In ciuda situa
pornesc prin conducte spre ze un grup de călăreţi, îmbrăcaţi gîndi in perspectivă pro ganizării muncii şi folosirea ju raşilor, vorbitorul a exprimat oamenilor muncii din Călăraşi pacea în Orientul Apropiat.
cile de hale de creştere şi în- în uniforme de „curcani" pur priu celor mai buni con dicioasă a cadrelor de mecani hotărîrea comuniştilor, a tutu de a lucra într-unul din cele In aceste condiţii, oricînd ar ţiilor grele create în viaţa in
grăşare. Oaspeţii sint informaţi tate de ostaşii români în răz ducători ai unităţilor agri zatori. a făcut recomandări ror oamenilor muncii din loca moi mari combinate chimice din putea îi reluate ostilităţile mi ternaţională, noi sîntem încre
dinţaţi că raţiunea, că forţele
că din cauza schimbării unor boiul de independenţă din IB77. cole socialiste. De altfel, acest privind perfecţionarea continuă litate de a se afirma şi dc aici tara noastră, care aduce o în litare. ceea ce ar pune în pe antiimperialiste, lorţele pro
reţete de furaje, insuficient cal Conducătorii de partid şi de spirit de bun gospodar se ob a activităţii. reducerea preţului Înainte ca o lorlă înaintată in semnată contribuţie la Indus ricol nu numai pacea din a
culate, în primele trei luni din stat se opresc să viziteze sis servă pregnant la tot pasul. de cost. Apreciind rezultalele înfăptuirea exemplară a sarci trializarea acestei părli a tării. ceastă regiune, dar şi din în gresului vor reuşi să găsească
acest an nu s-au realizat indi temul de irigaţii înfăptuit prin Încă din primii ani de la în dobindite. tovarăşul Nicolae nilor trasate de cel dc-al IX- In numele intelectualilor din treaga lume. De aceea, noi soluţii, să asigure pacea în lu
catorii tehnico-economici pre cooperare de către ţăranii din fiinţarea cooperativei, aici au Ceauşescu a urat colectivului lea Congres al partidului. Călăraşi, profesorul Constantin considerăm că Organizaţia Na me (Aplauze, urale).
văzuţi. comunele vecine Mînăstirea si fost înălţate numeroase con de muncitori si specialişti ni Salutul colectivelor de între Ionel, directorul Liceului nr. 1 ţiunilor Unite, trebuie sâ ac Doresc în încheiere sâ vă u
In urma Hotărîrll PlenaTel Coconi. La stalia dc pompare, strucţii bune şi ieftine, prin fo staţiunii să obţină noi şi im- prinderi din Călăraşi a fost a din localitate, a mulţumii con ţioneze cu spirit de răspunde rez dumneavoastră, tuturor lo
cuitorilor
oraşului
Călăraşi,
CC al R.C R. privind îmbună unde apele Mostiştei sînt ri losirea materialelor şi mijloa porlantc succese în muncă. dus apoi de Olimpia loncscu, ducerii de parlid şi de stat pen re ca toate statele membre ale succese în activitatea pe care o
tăţirea conducerii, organizării, dicate la o înălţime de 36 me celor locale. Aceasta a permis ..Coloana de maşini pătrun muncitoare ia fabrica de con tru grija deosebită arăfată dez O.N.U. să acţioneze în spiri deslăşuraţi. rezultate tot mai
tul găsirii unor soluţii accepta
planificării si finanţării gospo tri, inginerul cooperativei cooperativei să investească mai de anevoie pe străzile oraşului fecţii. Fa a exprimat recunoş voltării reţelei de şcoli şi insti bile penlru toate popoarele bune în toate domeniile — ia
dăriilor de slat. în întreprin George Vlad. prezintă rezul mulţi bani in procurarea de a Călăraşi înţesate de o marc tinţă fierbinte fală de partid tuţii culturale, pentru condiţiile din această zonă. industrie, în invâţâmint şi cul
dere au fost luate măsuri ca nimale de prăsii^, mijloace de mulţime de oameni, care ii sa penlru înţelepciunea cu care prielnice create intelectualilor tură. pentru a asigura progre
re au permis un reveriment în tatele muncii depuse de ţărani transport ele. In mod sintetic lută cu dragoste si recunoştinţă conduce poporul noslru pe dru în vederea desfăşurării nobilei Noi consideram că dacă Or sul şi înflorirea multilaterală a
aclivitatea crescătorilor de ani pentru crearea acestui sistem dez.voltarca cooperativei este pe conducătorii României so mul socialismului şi comunis activităţi de educare si de mo ganizaţia Naţiunilor Unite nu României socialiste (Aplauze,
male In lunile mai şi Iunie, li care irigă o suprafaţă de 1.000 reflectată in creşterea an do an cialiste Da sediul sfatului mului „Ca mamă — a spus ea delare a celui mai curat şi sen se va dovedi capabilă sâ pună urale).
nul dinlre principalii indicatori ha. a avuţiei obşteşti, care actual popular orăşenesc, le-a fost — simt din plin grija cu care sibil material — omul in for capăt acestei stări de lucruri, Vă doresc din inimă multă
— sporul mediu în greutate la mente dopăşeşte 11 milioane Ici. prezentată schiţa de dezvolta sîntem înconjurate, noi. femei mare, elevul de astăzi. El a ea va pierde mult din presti sănătate şi fericire. (Aplauze
înqrăşătoric — a fost aproape Din canalul magistral, căp In continuare, oaspeţii vizi re a oraşului şi raionului Că le. numeroasele înlesniri pe exprimat angajamentul cadrelor giu, ceea ce va influenţa nega iurlunoase, urale).
dublu faţă de cel obţinut în tuşit cu dale de beton confec tează Muzeul memorial „Ale lăraşi care stalul ni le acordă, pen didactice de a îmbogăţi tradi tiv asupra desfăşurării vieţii
ţia învătămînfului românesc, de
Mitingul a luat slîrşit înlr-o
perioada de Iarnă O dată cu ţionate de cooperatori, se răs xandru Sahia" din localitate, a In centrul oraşului are loc a tru a spori şi mai mult rolul a-i adăuna noi străluciri si fru internaţionale. Partidul şi gu atmosferă de mare entuziasm.
nostru în muncă, în familie şi
vernul nostru se preocupă şi
înfiinţarea întreprinderii agri firă un adevărat păienjeniş de menajat în casa in care s-a în societate, in creşterea şi e museţi. de a dărui patriei noas
cole de stal, au fost reanalizate canale secundare de pămînt. cu născut scriitorul Conducătorii poi un miting. ducarea ropiilor noştri. Sîntem tre cetăţeni animali de idealuri acţionează pentru găsirea unor Participanţii ovaţionau înde
posibilităţile de sporire a pro de partid şi de slat se opresc Luînd cuvîntul. primul secre mindri de politica externă ac înalte, socialiste. soluţii echitabile care sâ asi lung în cinstea Partidului Co
ducţiei de carne şi de reducere o lungime totală de 23 km, în fata exponatelor, care ilus tar al comitetului orăşenesc de tivă a partidului si statului nos In încheierea mitingului a gure pacea în Orientul M ijlo munist Român şi Comitetului
ciu. care să contribuie la întă
a preţului ei de cost. Prin mai prin care apa ajunge în lanu trează viata şi activitatea de partid. Nicolae Leţea. arată că tru. de iniţiativele pătrunse de luai cuvintul t o v a r ă ş u l rirea păcii în întreaga lume. său Central.
buna organizare si raţionalizare rile de porumb, floarea-soare- militant comunist a lui Ale grija pentru soarta omenirii pe MCOLAE CEAUŞESCU. (Aplauze puternice). In parcul din portul oraşu
a muncii, productivitatea pe Uil, sfeclă de zahăr, lucernă st xandru Sabia. Sînt cercetate cu oraşul Călăraşi trăieşte momen lui conducătorii de partid şi de
fiecare îngrijitor a crescut în interes cărţile şi manuscrisele Iată în ce direcţie acţionează stat iau parle la un spsclarol
medie cu 30 la sută. Acestea la grădina de legume. Pentru a scriitorului. numere originale partidul şi guvernul nostru în dc gală. prezentat de lormatii
sînt primele rezultate care ilus realiza acest sistem, cooperato ale ziarelor şi revistelor „Blu Cuvîntarea tovarăşului condiţiile de astăzi pe arena in do artişti amatori din regiu
trează justeţea măsurilor sta rii din Mînăstirea. arată pre ze albastre" şi „Veac Nou", ternaţională. Noi considerăm nea Bucureşti.
bilite de partid privind orga scoase de scriitor la îndem că această orientare în politi La slîrşitu! spectacolului, ca
nizarea agriculturii de stat pe şedintele cooperativei, au e nul Partidului Comunist Ro ca externă corespunde pe de re r-a bucurat de un deosebit
principiul fermelor agricole. fectuat în total săpături însu- mân, precum şi alte piiblicalii plin intereselor poporului ro succes, artişt'lor le-au *o;t ofe
Tovarăşul Nicoloc Ceauşescu mînd 150.000 rac do pămînt. la care el a colaborai în de NICOLAE CEAUŞESCU mân, care doreşte sâ aibă con rite (lori.
diţii dc pace pentru a putea sâ
atrage atenţia asupra necesităţii Amenajarea acestui sistem de cursul bogatei sale activităţi In rea dc-a treia zi a vizitei
publicistice şi literare se consacre în întregime dez
utilizării mai raţionale a pă- Irîqafii a durat mai puţin de La plecare conducătorii de voltării economice, sociale şi în regiunea Bucureşti, tovară
mîntulul. realizării şl depăşirii doi ani. partid şl de stat au scris în naţionale. (îndelungi aplauze). şii Nicolae Ceauşescu, Chivu
cartea de onoare: „Ara poposit
indicatorilor de producţie şi e- Tovarăşii Nlcolne Ceauşescu. cu dragoste şi respect în casa ia mitingul din Călăraşi Considerăm că aceasta co Stoica. Alexandru Bîrlădeanu.
conomîct prevăzuţi. Chivu Stoica şl ceilalţi condu respunde totodată intereselor Alexandru Drăghici, Iosif
generale ale tuturor popoare
In continuarea vizitei în ra cători de partid şl de slat se care adăposteşte Muzeul me lor şi că prin activitatea lor in Banc. Manea Mânescu, nu con
ionul Oltenila, conducătorii de interesează îndeaproape de mo morial „Alexandru Sabia" pen Dragi tovarăşi, lăraşi să se ocupe mai mult de nistă şi muncitorească vor fi ternaţională partidul şi guver tinuat întîlnirile cu oamenii
partid şl de stat se îndreaptă dul de organizare a acestei tru a cinsti una dintre cele • Daţi-mi voie să vă transmit, asigurarea bunului mers al a unite, ele vor izbuti aceas nul nostru, poporul român îşi muncii din raionul Călăraşi.
vor
ta.
cestui combinat modern şi eu
asigu
sâ
putea
dv., tuturor locuitorilor oraşu îndeplinesc o înaltă îndatorire Din primele ore ale dimine
spre cooperativa agricolă de mari acţiuni Intercooperatiste. mai luminoase figuri ale lite consider că toţi cetăţenii ora re pacea Dar nu uităm că o-
lui Călăraşi, un salut călduros in tei'naţionalistă — aceea dea
producţie din comuna Mînăsti- de felul cum au fost rezolvate raturii noastre revoluţionare, din partea Comitetului Central şului au datoria de a contribui tîta timp cît există imperialism, ţii, coloana de maşini străbate
rea. Şoseaua este mărginită problemele privind asigurarea pe unul din militanţii de sea al partidului şi a guvernului ta lucrurile să meargă mai bi există şi pericolul ca el sâ dez face totul pentru întărirea so satele-Modelu, Tonca. în drum
de o parte şi de alta de nesfîr- materialelor şi utilajelor, cum mă al Partidului Comunist Ro Republicii noastre socialiste ne. Este necesar ca fiecare lănţuie un nou război mondi lidarităţii tuturor forţelor anti- spre cooperativa agricolă de
al. Evenimentele din
ultima
muncitor, fiecare tehnician, in
şite lanuri verzi de porumb, au fost pregătiţi cooperatorii mân. Via|a şi opera tui Alexan (Aplauze, urale). clusiv inginerii să se preocupe vreme demonstrează acest lu imperialiste. pentru asigurarea producţie „Borcea" din comu
In vizita pe care o lacem in
floarea-soarelui, sfeclă de za pentru a putea exploata siste dru Sahia constituie un exem regiunea Bucureşti ne-am in- de îmbogăţirea continuă a cu cru. Imperialiştii americani păcii în întreaga lume. (Aplau na Roseţi. Pe întreg parcursul
hăr. de aurul grînetor în care mul de Irigaţii cu eficientă ma plu de abnegaţie şi devota tilnit cu zeci şi sute de mii de noştinţelor lor profesionale duc de ani de * zile un ze, urale) răsună urale şi aclamaţii ale
război criminal împotriva e
pentru că numai aşa vor pu
au intrai de citeva zile com ximă. ment (aţă dc cauza clasei mun muncitori, ţărani, intelectuali, tea stăpîni in condiţii bune mi roicului popor vietnamez, in Faptul că întregul noslru po miilor de oameni care au venit
binele In satele prin care tre „Paralel cu executarea lucră citoare, fală de interesele fun bărbaţi, lemei, tineri, care ne- nunatele mijloace tehnice cu tensifică bombardamentele îm por sprijină cu fermitate aceas cu stegulcţe şi flori să-i înti
au vorbit cu entuziasm des tă politică ne dă încredere în pine pe oaspeţii lor dragi.
cem, ne Sntîmpină o suită de rilor ne-aro îngrijit de califica damentale ale poporului ro care sînt înzestrate combinatul potriva Republicii Democrate
pre realizările minunate pe ca şi celelalte întreprinderi din Vietnam, se amestecă în tre
expoziţii cu produsele agricole rea cooperatorilor care au a- mân0. re le obţin în înlăptuirea pro Călăraşi. burile interne ale altor tari,
gramului trasat de Congresul pun la cale comploturi împo
După cum vedeţi, nu spun
al IX-lea al partidului Şi oa numai lucruri plăcute, dar eu triva regimurilor democratice
Pisnîntul este darnic cu oamenii harnici realizări însemnate Noile între consider că şi criticile sînt bu dintr-un şir de ţâri din A fri Sarcina este de a pune
menii muncii din Călăraşi au
ca, America Latină şi din alte
prinderi moderne, chimice, dc ne atunci tind sint îndreptăţi continente. Ei m i se dau în lă
te şi cînd îşi propun să ajute
confecţii au o importanţă deo
In centrul comunei are loc tea. Aici s-a născut şi dintre cum nu ne mulţumesc pe de la lichidarea lipsurilor, la îm turi de la nimic pentru
apoi o însufleţită înlîlnire a . noi a plecat in lume Alexan plin Dorim şi sîntem siguri că sebită pentru economia oraşu bunătăţirea întregii noastre ac a-şi menţine dominaţia, pen mai valoare
lui Călăraşi, dar şi pentru e-
conducătorilor de partid şi de dru Sahia. scriitorul care s-a vom reuşi ca de pe cele 2.400 conoinia ţării în general Ingi tivităţi. Noi. comuniştii, apreci tru ‘ a-şi consolida poz.fţitte"'
stat cu cetăţenii din Mînăsti- „dăruit cu trup şi suflet cauzei ha cultivate să scoatem mai mul nerul şef al Combinatului de em ceea cc este hun şi. desigur, şi sînt în stare, dacă li s-ar
rca. Adresînd înalţilor oaspeli comunismului Pentru noi te produse, ştiind bine că pâ- celuloză şi hîrtie ne-a vorbit în întreprinderile dumneavoas permite, sâ arunce omenirea
un călduros „bun sosit'* din este o deosebită mîndrie să mîntul nostru este darnic cu despre ponderea pe care o va tră sînt lucruri bune. Dar sîn într-un nou război Ce demon marile rezerve aia
partea cetăţenilor comunei, Sle- spunem „un asemenea om a oamenii harnici: în acest an avea combinatul în 1970 în tem obişnuiţi să dezvăluim şi strează evenimentele militare
lian Chitu. preşedintele coope fost consăteanul nostru0. primele roade ale pămîntului producţia de hîrtie. Desigur că neajunsurile. In general. în în sau mai bine zis războiul care
rativei agricole, a spus: „Prile Sub îndrumarea comuniştilor, sînt bune. obţinem 3.264 kg orz este o perspectivă foarte îm treaga ţară s au obţinut rezul a avut loc în Orientul M ijlo
jul de a vă primi în mijlocul om înfiinţai cu ani in urmă co şi 2 400 kg grîu la ha bucurătoare Dar poate era bi tate minunate, planul de pro ciu, clccît faptul că, reeurgîiul
la vechea armă a învrăjbirii po
nostru ne umple inima de bucu operativa noastră agricolă şi de Vă adresez, din toată Inima, ne să li arătat în faţa locui ducţie atît pe anul trecut cît şi poarelor. imperialiştii caută sâ agriculturii cooperatiste
rie. fiind încă o dovadă a le alunei am obţinut rezultate din scumpe tovarăşe Ceauşescu şi torilor din Călăraşi şi cum îşi pe primele şase luni ale acestui asmuţă un popor împotriva al
găturii trainice dintre popor şl ce fn ce mai bune. An dc an. dragi oaspeţi, urarea de a trăi realizează planul astăzi combi an în industrie a fost nu nu tuia. spre a putea sâ-şi menţi
conducătorii partidului şi ai producţiile la hectar au cres mulţi ani pentru ca împreună natul Cred că tovarăşul ingi mai realizat, dar şi depăşit, a nă stâpînnea în această parte
tării. cut. De aici şi răsplata bogată să ne bucurăm dc roadele îm ner ne-a dat perspectiva din gricultura, in 1066. de aseme a lumii ? Partidul noslru a a- Popas în comunn Roseţi Bă- se de cea mai bună ca
Istoria aşezării noastre, po a muncii noastre, despre care belşugate ale politicii partidu 1970 pentru a nu ne înfăţişa nea şi-a îndeplinit şi depăşit râtat de la început că un răz Irinul cooperator Pâtru 1. Ion blate ca cele prezentate aîci“.
planul Pentru acest an se pre
vestită astăzi de bătrlni, se a vorbesc noile locuinţe înălţa lui nostru, de dărnicia mindru- un lucru mai neplăcut şi anu vede o recoltă bună Cu toate boi între ţările arabe şi I/ra- îi întîmpinâ pe oas|oeţi Alături de cultura cerealelor
seamănă cu aceea a tuturor te pe mai toate uliţele, sulele lui nostru pămînt românesc". me că planul nu se realizează aceste succese, Comitetul nos el nu va servi decit imperia cu tradiţionala pîine şi sa şi a plantelor tehnice, an c!e
satelor din împrejurimi, care de antene de radio şi televizor, In aclamaţiile mulţimii, în- acum nici în proporţie de 50 la tru Central a adus critici foar lismului şi, in primul rinei, re Familia cooperatorului an se dezvoltă şi zootehnia.
cu decenii în urmă făceau par chipurile luminoase ale oame tîmpinat cu ovaţii ^i urale a luat sută. Or, pentru acest combinat te serioase unor neajunsuri ca imperialismului american, ră Ion şi Constantina Chi Oaspeţii sînt invitaţi sâ vizi
te din întinsele domenii regale. s-nu cheltuit bani mulţi Po re mai dăinuie in economia popoarele arabe şi Izraelul nu ţii. care numără opt copii, teze cîteva grajduri cu anima
Dar noi. mînăstirenii, ara iubit nilor. cuvintul tovarăşul NICQLAE porul nostru — doar lui îi a noastră, a trasat o serie de sar vor avea nimic dc câştigat din umple braţele oaspeţilor cu le — vaci de lapte, tineret tau
din totdeauna munca şi liberta- Desigur, cele obţinute pînă a- CEAUŞESCU. parţin toate mijloacele finan cini privind perfecţionarea acest râzbpi, ci numai de pier buchete de fiori. Conducătorii rin penlru reproducţie şi pen
ciare şi materiale — a alocat continuă a activităţii în toate dut. Faptele demonstrează că de parlid şi de slat sînt acla tru îngrâşare. Conducătorii de
însemnate sume pentru con domeniile. De ce facem acest intr-adevăr, războiul nu a n- maţi cu entuziasm de popu pai lid şi dc slat se interesează
Cuvîntarea tovarăşului struirea combinatului — pen lucru, tovarăşi ? Pentru că sîn dus decît suferinţe popoarelor laţia comunei Este prezent to de producţiile obţinute, de ve
tru valorificarea paielor — a
din această porte a lumii.
varăşul fon Ruşinam, prim-
niturile realizate,/ fac recoman
tem conştienţi că cu toate re
ceastă bogăţie a Bărăganului
faptul
că
îngrijorează
Ne
— dar a investit pentru ca zultatele bune pe care le avem cercurile conducătoare din viceprcşedintc al Uniunii Na dări pentru perfecţionarea ac
în activitatea noastră mai sînt
ţionale a Cooperativelor Agri
tivităţii, subliniind importanţa
lucrul acesta să-i aducă un be
NICOLAE CEAUŞESCU neficiu, să contribuie la creşte rezerve uriaşe pe care. dacă Izrael urmăresc să menţină sub cole de Producţie. Nicolae livrării animalelor pentru car
Urîndu-le bun venit, preşe
vom .şti sâ le punem în valoa
cîşligate
ocupaţie
teritoriile
ne la greutatea optimă, cores
rea avuţiei materiale, a bună
dintele cooperativei
prin forţă, sâ obţină avantaje
re şi sâ le folosim cum trebuie,
punzătoare cerinţelor pieţei.
stării oamenilor muncii. Or, da
După vizita la fermele coo
că lucrezi în pagubă, nu nu vom asigura o înaintare mai teritoriale de pe urina acţiu Ki.jnovcanu îi invită pe oas perativei, conducătorii de
nilor militare.
rapidă a ţării noastre, vom a
Istoria a de
peţi în fala unor grafice care
la Mînăstirea de bogăţie dar consumi şi ceea sigura ca planul cincinal să fie monstrat că întotdeauna, cei înfăţişează sugestiv drumul as o înlîlnire cu mii de coopera
mai că nu poţi să aduci un plus
partid şi de stat iau parte la
care au mers pe linia de a ob
nu numai realizat, dar şi depă
cendent parcurs de această uni
ce ai. Or, noi considerăm că
trebuie să muncim în aşa fel, şit, şi la aceasta muncitorii, ţine avantaje teritoriale cu for tate agricolă Remarcind faptul tori din Roseţi şi comunele în
toţi oamenii muncii din Călă
ţa armelor, nu au avut decît
că în acest an s-mi prevăzut în
să gospodărim în aşa fel m ij raşi trebuie sâ-şi aducă şi ei de pierdut pînă la urmă pion producţii şi venituri mai vecinate.
loacele financiare şi de pro După cuvîntul de deschidere
Adresindu-se celor de faţă, cooperativelor care primesc artă să înţeleagă că ceea ce contribuţia, alături de întregul Este necesar sâ se înţeleagă mici faţă de posibilităţile exis rostit de tovarăşul Radu Sinîş-
tovarăşul Nicolae Ceauşescu a şi credite de la stat, vom doreşte poporul de la ei este ducţie ale întreprinderii incit nostru popor. Numai prin mun că problemele litigioase din tente şi experienţa acumulată teonu, prim-secretar al Comi
nu numai să nu mîncâm ceea
spus: Vă trapsmil dumnea putea să realizăm 700.000— să-şi consacre talentul, price ce avem. dor să realizăm şi ca tuturor cetăţenilor patriei Orientul Mijlociu, dintre ţări de cooperatori, secretarul gene tetului raional Călăraşi al
voastră, cooperatorilor, lucră 600.000 ha in loc de 400 000, a- perea luminării poporului, beneficii în pluş pentru a pu vom asigura ridicarea ţării le arabe şi Izrael trebuie rezol ral al C.C al P.C.R. a spus: Da PCR.. preşedintele cooperati
torilor din gospodăria agricolă jungînd în 1070 la o suprafaţă mersului său înainte spre o tea să dezvoltăm în continua noastre pe culmile înalte ale vate pe calea înţelegerii, în in că aş fi fost cooperator, n-aş li vei agricole din Roseţi, Nico-
de slat Mînăstirea, un salut de circa 1 000.000 de ha ara viaţă mai bună, dar şi spre o re economia naţională, ştiinţa progresului şi civilizaţiei, îm teresul atît al popoarelor ara votat în adunarea generală na lac Rîjnovcanu, dă glas recu
călduros din partea Comitetu bile irigate. împreună cu ceea cultură tot mai înaintată. şi cultura, să ridicăm nivelul bunătăţirea continuă a nivelu be, cît şi al poporului din fz- asemenea plan ncmobilizalor. noştinţei celor prezenţi faţă de
lui Central al Partidului Co ce am avut înainte. Aceasta va In încheiere vă urez din toa dc viaţă al poporului nostru. lui de viaţă al întregului nostru rael. Numai aşa sc va putea Aveţi toate condiţiile să obţi partid, care Ie deschide noi căi
munist Român. avea o mare însemnătate, tă inima succese şi mai mari, Iată de ce este bine ca to popor (Aplauze îndelungi). asigura pacea şi posibilitatea neţi an de an rezultate tot în vederea făuririi unei vieţi
pentru producţia agricolă, Noi sîntem convinşi că oa dezvoltării economice, sociale mai bune în sporirea produc
Am ascultat cele spuse de recolte tot mai bogate pe ogoa varăşii ehimişti din Călăraşi să menii muncii din Călăraşi, dînd îmbelşugate, exprimînd anga
tovarăşul preşedinte al coope deoarece la noi sînt pe rele cooperativei şi ale gospo facă totul pentru ca în cel mai viaţă hotârîrilor Comitetului şi naţionale a popoarelor din ţiei şi. o dată cu aceasta, a ve jamentul cooperatorilor de a
această zonă a lumii. (Aplauze).
rativei cu privire la rezulta rioade de secetă destul de dăriei de stat. pentru că numai scurt timp combinatul lor să Central, indicaţiilor partidului, niturilor cooperativei şi a cîş- obţine noi succese în sporirea
tele obţinute pînă acum şi la lungi, care ne diminuează foar pe această cale veţi reuşi să lucreze cu întreaga capacitate îşi vor spori şi mai mult Este îngrijorător că Organi tigului membrilor ei. producţiei agricole şi întărirea
perspectivele unei recolte bune te mult recolta. De aceea, noi obţineţi Şi dumneavoastră ve şi să aducă, pe lingă recupera eforturile, vor obţine rea zaţia Naţiunilor Unite, care a O expoziţie cu produse agri economico-organizatorîcă a u
in acest an. Desigur, 2 400 kg considerăm că aii pornit pe nituri mai mari şi să contri rea investiţiilor, beneficii cla lizări tot mai mari şi vor dezbătut problemele Orientu cole demonstrează „pe viu" că nităţilor cooperatiste. „Ne în
de grîu la hectar înseamnă o un drum bun şi vă felicităm buiţi la creşterea avuţiei ma sei muncitoare şi poporului putea spune cînd voi fa lui Mijlociu, nu a reuşit sâ harnicii cooperatori din Roseţi suşim pe deplin, a spus el. a-
recoltă bună şi se parc că vor pentru ceea ce aţi realizat pînă teriale a patriei noastre. Mul E o sarcină de cinste şi noi ce bilanţul îndeplinirii planu găsească o soluţie corespunză pot urca şi în acest an noi procierile tovarăşului Nicolae
fi bune şi recoltele de porumb, acum în acest domeniu. tă sănătate şi fericire, tovarăşi. credem că întregul colectiv va lui cincinal că în succesele în toare intereselor popoarelor din trepte pe calea belşugului, fo Ceauşescu privind posibilită
losind din plin posibilităţile
ca şi la celelalte culturi. Vizitind comuna dv., am ţi Cuvîntarea secretarului ge şti să o îndeplinească. (Aplau tregului popor este şi o parte a această parte a globului pă- existente. Apreciind calitatea ţile de dezvoltare în ritm si
mîntesc Faptul că nu s-a reu
Aceasta dovedeşte ce largi po nut să aducem omagiul nostru neral al C.C. al P.C.R. a fost ze puternice). muncii, a entuziasmului, a pri şit sâ se ajungă la o holârîre produselor expuse. în special mai rapid a agriculturii în re
sibilităţi are agricultura noas lui Alexandru Sahia, scriitor subliniată de viî şi puternice Oraşul Călăraşi, care a de ceperii şi a hărniciei lor. Sîn penlru retragerea trupelor pe cele din sectorul le giunea Bucureşti. indicaţiile
tră socialistă, deci şi coopera militant pentru o literatură aplauze. venit un centru industrial in tem convinşi <că dumneavoas raelicne dc pe teritoriile ocu gumicol, tovarăşul Nicolae deosebit de preţioase date cu
tiva dumneavoastră, ca folo marxistă FI a fost unul din Lulndu-şi rămas bun de la anii construcţiei socialiste, are tră nu veţi râmine mai prejos Ceauşescu s-a adresat repre acest prilej".
şi
înde
vii
Primit
cu
sind mai bine mijloacele me acei scriitori care, deşi a trăit harnicii foeuitori ai comunei perspectiva de a cunoaşte o in- decit oamenii muncii din alte pate, împotriva obţinerii de zentanţilor organelor locale de lungi aplauze, a luat apoi
puţin, a adus o contribuţie în
canizate, îngrăşâmintele. se semnată, tocmai în anii grei ai Mînăstirea, conducătorii de llorire şi mai puternică, atit întreprinderi, din alte oraşe şi avantaje teritoriale ca urmare slat .* „Să nu acceptaţi pentru
minţe de calitate, aplicînd în regimului burghezo-moşieresc, parlid şi de stat se îndreaptă prin construirea de noi între localităţi ale patriei noastre. a acţiunilor militare, pentru piaţă decît numai produ cuvintul tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU.
văţămintele ştiinţei agricole spre Călăraşi. Locuitorii din prinderi industriale, cît şi prin (Aplauze puternice).
să realizeze producţii tot mai la punerea bazelor unei ase comunele şi satele care ,^e in- dezvoltarea activităţii celor în Preocupîndu-ne, tovarăşi, con
menea literaturi noi. care să
mari, şi prin aceasta să asi oglindească realitatea din ţara siruie dc-a lungul soselei fee funcţiune Revine muncitorilor, tinuu de creşterea avuţiei ma
gure creşterea bunăslâiii fic- noastră, năzuinţele clasei mun- oaspeţilor o caldă manifestaţie. tehnicienilor, inginerilor sarci teriale, de dezvoltarea ştiinţei,
învăţâmîntului, culturii, de ri
rărui cooperator, a avuţiei ge ciloare, ţărănimii muncitoare, Oaspeţii fac un popas la na de a depune tonte eforturi dicarea nivelului dc viaţă al Modernizarea ^ agriculturii, dezvoltarea
nerale a patriei socialiste. S.M.T, Cuza Vodă le pentru îmbunătăţirea conti
ale poporului nostru dornic de nuă a activităţii în produc întregului popor, noi acordăm
Am vizitat ogoarele irigate. libertate şi dreptate socială, In aplauzele miilor de cetă ţie. pentru folosirea cu maxi în acelaşi timp o atenţie per
Faptul că fata de 200 ha în n- să-i inspire pe oamenii muncii ţeni veniţi să-şi intîmpine oas mum de pricepere şi economi manentă întăririi capacităţii de ei i ntensivă—condiţie a înfloririi
nul Irecut. aţi ajuns să irigaţi în lupta lor pentru cucerirea peţii dragi, un grup de băieţi si citate a mijloacelor moderne apărare a patriei noastre, ne
în acest an 700 ha. şi aveţi po unei vieţi mai bune fete umplu braţele conducători puse la indcmîna lor. pentru a îngrijim ca ea să fie puterni
sibilitatea, cu lucrările de pînă Aducînd omagiu lui Sahia, lor de partid şi de stat cu bu asigura creşterea productivită că din toate punctele de vede
acum, să ajungeţi Ia 1.000 şi aşa cum am adus omagiu şi chete de flori, oferindu-le co~ ţii muncii, întărirea disciplinei re. pentru a fi în stare, dacă economiei naţionale a patriei socialiste
în perspectivă la 1 fiOO ha. este ailor scriitori de seamă ai pa şulele dc fructe. Directorul şi ordinei în muncă. imperialiştii vor îndrăzni sâ
un lucru bun. pentru că pe aceas triei noastre, noi subliniem S.M.T. Cuza Vodă. Ion Năsta- . Tovarăşul inginer şef, vor dezlănţuie un nou război
tă cale veţi reuşi să smulgeţi preţuirea pe care partidul nos se, invită pe oaspeţi să viziteze bind despre colectivul dc chi- mondial, să-.şi aducă contribu
oooarelor recolte şi mai mari tru o acordă tuturor acelora staţiunea. Bl relatează că a mişti din Călăraşi, ne-a arătat ţia la lupta pentru înfrîngerea Cuvîntarea tovarăşului
Veţi reuşi să realizaţi în prac cate înti-un fel sau altul şi-au ceastă unitate modernă promo că este un colectiv tinăr. E a agresorilor imperialişti. (A
tică hotârîrile Congresului al adus contribuţia la lupta po devărat. Dar tinereţea nu e un plauze. uralo).
IX-Iea al partidului privind porului nostru pentru lichida vează cu consecventă indicaţi lucru râu. dimpotrivă, tovarăşi, Sc înţelege că întreaga po Nicolae Ceauşescu la Roseţi
irigarea unei suprafeţe însem rea vechii ormduiri. pentru o ile partidului privind extinde constituie un avantaj mare şi litică a partidului şi guvernu
nate După cum ştiţi. la Con viată mai bună. şi fără îndo rea mecanizării lucrărilor agri trebuie să folosim această ti lui este o politică de colabora
gres s-a stabilit să fie irigate ială că in luminarea, în mobili cole în cele 10 cooperative a- nereţe. elanul şi entuziasmul re cu toate popoarele lumii, a- Dragi tovarăşi, ai cărei oaspeţi sîntem. Am gricole, a muncii rodnice a *2
rirca 400000 ha. iar ulterior zarea poporului un rol însem tinerilor ehimişti pentru a asi vînd în centrul ei colaborarea Doresc sâ vă transmit dv., ascultat cele relatate de tova rănilor cooperatori s-a reu-it
Plenara Comitetului Central nat au scriitorii. Partidul nos qricole pe care le deserveşte gura ordine, disciplină, o înal cu ţările sistemului mondial locuitorilor din comuna Roseţi răşul preşedinte privind rezul sâ se obţină producţii lot mai
a adăugat la acestea încă cî- tru preţuieşte pe cei ce prin Pentru mecanizatorii acestui tă calificare. Numai dacă fie socialist. Noi dorim sâ facem şi tuturor cooperatorilor din tatele obţinute în creşterea
fevn sute de mii de ha, care întreaga lor viată au dovedit S.M.T. este un titlu dc mîndrie care chimist îşi va face datoria totul pentru a împiedica impe raionul Călăraşi, un salut producţiei agricole Şi înlr-a- mari. Asemenea cooperativei
să fie irigale de către coope că pun totul în slujba poporu faptul că î-au sprijinit pe co la locul său de muncă, uzina rialismul sâ dezlănţuie un nou călduros din partea Comitetu devăr, se vede că an de an, ca din Roseţi, sînt multe în ra
rativele agricole. Se pare că lui. în slujba patriei Facem n- va funcţiona cum trebuie. Or. război mondial şi sîntem con lui Central al Partidului Co urmare a folosirii mijloacelor ionul Călăraşi şi în general :n
cele care se vor iriga din fon ceasta pentru ca generaţiile de operatori să obţină anul trecui şi în această privinţă mai este vinşi că dacă forţele antiimpe- munist Român (Aplauze puter mecanizate, a chimizării, a a-
durile stalului, cu cele ce astăzi. tineretul şi maî cu de pe aproape 7.000 ha recolte cite ceva de spus E timpul ca rialiste şi în primul rînd ţări nice). (Continuare în pag a 3-o)
vom realiza cu mijloacele seamă oamenii de litere, de de 3.525 kg porumb la ha Anul organizaţia de partid din Că le socialiste, mişcarea comu Am vizitat puţin cooperativa plicârii in practică a ştiinţei a-